Pretenţii. Sentința nr. 6269/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6269/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 6269/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.6269
Ședința publică din data de 03.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanții S. V. D. și S. E. D. în contradictoriu cu pârâta V. R. SA.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședință publică din data de 28.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 10.02.2015, reclamanții S. V. D. și S. E. D. în contradictoriu cu pârâta V. R. SA au solicitat obligarea pârâților la restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc începând cu data semnării convenției de credit nr._/16.05.2007 și până în luna ianuarie 2009 inclusiv precum și dobânda legală. Totodată au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au încheiat cu pârâta convenția de credit nr._/16.05.2007. Prin Sentința civilă nr.2046/2012 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ rămasă definitivă s-a constatat nulitatea absolută a clauzei de la pct 5 lit.a din condițiile speciale și pct.3.5 din condițiile generale din convenție și s-a dispus restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc începând cu luna februarie 2009 și până la restituirea efectivă, astfel cum au solicitat prin acțiune. Însă, având în vedere că de esența nulității este faptul că produce efecte retroactiv, restituirea trebuie să opereze începând cu data încheierii convenției.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art.1092 C.civ., art.223, art.451, art.453, art.455 C.pr.civ.
La data de 24.03.2015 pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat având în vedere că între părți a mai existat un litigiu având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale din convenția de credit nr._/16.05.2007. Nimic nu i-a împiedicat pe reclamanți să formuleze de la bun început în mod complet cererea de chemare în judecată sau să își modifice câtimea obiectului cererii. Totodată, Legea nr.193/2000 nu vorbește expres de o nulitate absolută, aceasta fiind dedusă în practica judiciară. Astfel, nu se poate invoca argumentul restitutio in integrum și nici nulitatea absolută a unei clauze contractuale, această sancțiune nefiind expres prevăzută de lege.
La data de 09 04.2015, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin acre au solicitat respingerea autorității de lucru judecat deoarece nu sunt incidente dispozițiile art.430-432 C.pr.civ, obiectul fiind diferit. În drept au invocat, art.201, art.430-432 C.pr.civ.
Analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța reține următoarele:
Potrivit art.431 C.pr.civ Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. Față de aceste dispoziții legale, instanța reține că în cauza de față nu este întrunită condiția identității de obiect. Astfel, în dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, reclamanții au solicitat restituirea comisionului de risc începând cu luna februarie 2009 până la restituirea efectivă, în timp ce în prezentul dosar aceștia au solicitat restituirea acestui comision pentru perioada de la data încheierii contractului până în luna ianuarie 2009 inclusiv. Prin urmare, nefiind îndeplinită una dintre condițiile autorității de lucru judecat, instanța va respinge excepția ca fiind neîntemeiată. Reclamanții nu aveau obligația de a solicita restituirea comisionului de risc pentru întreaga perioadă printr-o singură cerere de chemare în judecată, atât timp cât termenul de prescripție nu este îndeplinit.
Analizând excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtă la termenul de judecată din data de 28.05.2015, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, neexistând nicio dispoziție legală care să prevadă că restituirea comisionului de risc ca urmare a constatării nulității absolute a clauzei în baza căreia a fost perceput nu se poate solicita pe cale separată. Această opțiune aparține reclamanților, finalitatea celor două cereri (constatarea nulității unei clauze) și restituirea comisionului ( ca urmare a constatării nulității absolute a clauzei în baza căreia a fost perceput) fiind diferită.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr.2046/03.05.2012 pronunțată de Judecătoria A. I. rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.1096/R/13.12.2012 pronunțată de Tribunalul A., s-a constat ca fiind abuzivă clauza prevăzută la pct.5 lit.a din condițiile speciale ale convenției de credit nr._/16.05.2007 precum și cea prevăzută la pct.3.5 din secțiunea 3 a convenției referitoare la comisionul de risc. Ca urmare, instanța a dispus înlăturarea din convenție a clauzelor referitoare la comisionul de risc. Totodată, a dispus restituirea comisionului de risc pentru perioada 16.0.2009 până la restituirea efectivă.
Potrivit Art. 430. - (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Astfel, observând că prin Sentința civilă nr.2046/03.05.2012 pronunțată de Judecătoria A. I., instanța a constatat nulitatea absolută a clauzelor referitoare la comisionul de risc incluse în convenția de credit nr._/16.05.2007, acest aspect nu mai urmează a fi analizat în prezenta cauză deoarece s-ar încălca autoritatea de lucru judecat. Susținerile pârâtei din întâmpinare referitoare la nulitatea absolută nu mai pot fi din această cauză analizate.
Prin urmare, instanța doar va constata faptul că nulitatea absolută produce efecte retroactiv iar restituirea sumelor percepute în baza unei clauze nule absolut trebuie să fie integrală, ceea ce raportat la speța de față semnifică admiterea acțiunii și acordarea sumelor percepute cu titlu de comision de risc începând cu data 16.05.2007 până la data de 31 ianuarie 2009. Totodată, instanța constată că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea dobânzii legale începând cu data achitării fiecărei rate până la achitarea debitului.
Potrivit Art. 453. - (1) C.pr.civ. Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar potrivit art.451 alin.2 C.pr.civ. Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Observând complexitatea cauzei precum și numărul de termene și valoarea obiectului cererii, instanța consideră că onorariul de avocat solicitat de către reclamanți este excesiv, urmând a-l reduce la cuantumul de 1000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă ca neîntemeiată
Respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtă ca neîntemeiată.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții S. V. – D., CNP_ și S. E. – D., CNP_, ambii cu domiciliul în A. I., ..11, jud.A. în contradictoriu cu pârâta .. cu sediul în București, ., ., sector 2.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumelor achitate cu titlu de comision de risc începând cu data 16.05.2007 până la data de 31 ianuarie 2009 precum și a dobânzii legale începând cu data achitării fiecărei rate până la achitarea debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. L. C.
Aflat în C.O- semnează Vicepreședinte
Judecătoria Sectorului 2 București V. G.
Red/Tehn/CG/LC/4ex/07.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6207/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 6256/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
