Validare poprire. Sentința nr. 2152/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2152/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 2152/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2152
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA 23.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
JUDECĂTOR: P. A.-A.
GREFIER: I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de creditorul T. C. IFN SA, în contradictoriu cu debitorul S. V. și terțul poprit S.C. Y. C. MANAGEMENT SRL, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că au fost atașate la dosar relațiile comunicate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, cu privire la situația debitorului S. V. și concluzii scrise formulate de către terțul poprit.
În temeiul art. 167 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, ca fiind legală, pertinentă și concludentă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra fondului.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.01.2015, sub nr._, creditoarea T. C. IFN SA, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu debitorul S. V. și terțul poprit . SRL, instanța să dispună validarea popririi împotriva terțului poprit pentru suma de 6.930,02 lei, reprezentând debit, și 1.134,99 lei, cheltuieli aferente executării silite, și amendarea terțului poprit, totul cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, creditoarea a arătat că împotriva debitorului S. V. s-a pornit executarea silită ce face obiectul dosarului nr. 1382/2012 al SCPEJ Trifina, T. și G., că debitorul figurează în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice ca angajat la terțul poprit . SRL, că, astfel, la data de 27.10.2014, executorul judecătoresc a transmis terțului poprit dispoziția de înființare a popririi pe veniturile debitorului, că terțul poprit nu a dat curs acestei dispoziții, astfel încât se impune validarea popririi înființate.
În drept, a invocat dispozițiile art. 460 din C.proc.civ.
În probațiune a depus înscrisuri.
Terțul poprit . SRL, a depus concluzii scrise pentru termenul din 23.02.2015, arătând că nu a primit nici un document privind înființarea popririi veniturilor debitorului S. V., că, astfel, nu pot fi considerați de rea – credință, neavând cunoștință despre executarea silită în cauză, că nu sunt împotriva recuperării debitului urmărit, astfel încât solicită ca instanța să ia act că nu a acționat cu rea – credință și să respingă capătul de cerere privind amendarea sa și capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată.
Debitorul, deși legal citat, nu au depus întâmpinare și nici nu s-a înfățișat în instanță.
Acțiunea a fost legal timbrată, conform art. 3 lit. s) din Legea nr. 146/1997 și art. 3 din OG nr. 32/1995.
La dosar a fost depus, prin intermediul serviciului registratură, răspunsul Inspectoratului Teritorial de Muncă al Municipiului București la adresa emisă acestuia de către instanță.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Debitorul a încheiat contractul de credit nr._/20.03.2008, titlu executoriu a cărui executare silită a fost încuviințată prin încheierea din 04.06.2010, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._ .
În executarea titlului, SCPEJ Trifina, T. și G. a înființat poprirea asupra sumelor datorate debitorului de către Y. C. MANAGEMENT SRL, prin dispoziția din 08.10.2014, comunicată terțului poprit la data de 27.10.2014, prin afișare.
Din verificările efectuate de instanță în evidențele ITM a rezultat că debitorul este în prezent angajat al terțului poprit.
Instanța reține că acțiunea este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Poprirea reprezintă o formă de executare a creanțelor, constând în indisponibilizarea unor bunuri în mâinile terțului poprit, debitor al persoanei executate silit, în scopul achitării directe a creanței poprite către creditor. În cazul în care terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile sau liberează suma către debitor, în loc să o consemneze la dispoziția creditorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, obligând terțul poprit la plata creditorului a sumelor datorate către debitor.
Astfel, potrivit art. 452 și urm. din C.proc.civ., instanța de validare are a verifica existența titlului executoriu ce se cere a fi pus în executare de către creditor și dovada faptului că terțul poprit este dator debitorului, iar acesta nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi.
În cauză, aceste condiții sunt îndeplinite, titlul executoriu fiind constituit de contractul de credit nr._/20.03.2008, titlu executoriu a cărui executare silită a fost încuviințată prin încheierea din 04.06.2010, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._, iar terțul poprit îi este dator debitorului în baza raportului de muncă stabilit între aceștia și înregistrat la autoritățile competente, neîndeplinindu-și obligațiile referitoare la efectuarea popririi.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 452 alin. (1) și art. 460 alin. (1) și (2) din C.proc.civ., instanța va admite cererea de validare a popririi formulată de creditoarea T. C. IFN SA, în contradictoriu cu debitorul S. V. și terțul poprit . SRL, urmând să valideze poprirea înființată de SCPEJ Trifina, T. și G., la data de 27.10.2014, în dosarul de executare 1382/2012, la cererea creditoarei, asupra sumelor de bani datorate de terțul poprit debitorului.
Astfel, instanța va obliga terțul poprit la plata către creditoare a sumelor de bani pe care le datorează debitorului, în limita creanței de 6.930,02 lei, debit datorat conform titlului executoriu Contract de credit de consum nr._/20.03.2008, și 1.134,99 lei, cheltuieli de executare.
În ceea ce privește amendarea terțului poprit, instanța amintește că „terțul poprit care, cu rea – credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre cu o sumă cuprinsă între 200 lei și 1.000 lei” (art. 460, alin. (2), teza finală din C.proc.civ.).
Cu alte cuvinte, pentru a putea fi amendat terțul poprit pentru neîndeplinirea obligațiilor privind efectuarea popririi, trebuie ca acesta să fi cunoscut că această modalitate de executare a fost înființată cu privire la creditorul său. Numai în aceste condiții neexecutarea din partea-i poate fi considerată ca fiind făcută cu rea – credință și poate justifica aplicarea sancțiunii amenzii.
În speță, terțul poprit susține tocmai că nu a acționat cu rea – credință, neîndeplinirea obligațiilor privind efectuarea popririi datorându-se faptului că acesta nu avea cunoștință despre executarea silită și poprirea înființată.
Astfel, instanța constată că dispoziția de poprire din 08.10.2014 i-a fost comunicată terțului poprit prin afișare, așa cum reiese din dovada de primire și procesul – verbal de primire (fila 14).
În aceste condiții, instanța nu va putea reține reaua – credință a terțului poprit, întrucât, deși comunicarea prin afișare este suficientă ca un act să fie legal comunicat și să producă efectele prevăzute de lege, totuși, aceasta nu este suficientă pentru a înlătura prezumția de bună – credință care caracterizează conduita subiectelor raporturilor juridice în general, aceasta întrucât comunicarea prin afișare nu asigură o luare efectivă la cunoștință de către destinatar, ci doar o prezumție legală în acest sens, prezumție care, deși absolută, este insuficientă sub aspectul aplicării sancțiunilor procesual civile care sunt condiționate de reaua – credință.
Pe cale de consecință, instanța nu va putea reține că terțul poprit a avut cunoștință efectivă despre poprirea înființată, astfel încât să poate fi considerat de rea – credință în neîndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau, nicio dovadă nefiind făcută în acest sens, astfel încât acesta nu va fi amendat.
În fine, cu privire la cheltuielile judiciare solicitate de către creditoare, instanța amintește că, potrivit art. 274, alin. (1) din C.proc.civ. de la 1865, „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.” Totuși, „pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată” (art. 275 din același cod).
Astfel, văzând concluziile scrise depuse de către terțul poprit, prin care a recunoscut pretențiile creditoarei, neîmpotrivindu-se demersului judiciar al acesteia, în temeiul art. 275 din C.proc.civ. de la 1865, instanța va respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE,
Admite cererea formulată de creditoarea T. C. IFN SA, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2003, CUI RO15901855, având sediul în București, ., nr. 8-12, etaj 2, sector 1, în contradictoriu cu debitorul S. V., CNP_, cu domiciliul în com. P. M., ., județul Prahova și terțul poprit . SRL, cu sediul în București, ., sector 2.
Validează poprirea înființată de SCPEJ Trifina, T. și G., la data de 27.10.2014, în dosarul de executare 1382/2012, la cererea creditoarei, asupra sumelor de bani datorate de terțul poprit debitorului.
Obligă terțul poprit la plata către creditoare a sumelor de bani pe care le datorează debitorului, în limita creanței de 6.930,02 lei, debit datorat conform titlului executoriu Contract de credit de consum nr._/20.03.2008, și 1.134,99 lei, cheltuieli de executare.
Respinge cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.02.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER,
P. A.-A. I. V.
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 19-01-2015,... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 23-02-2015,... → |
|---|
