Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 30-10-2015, Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 30-10-2015 în dosarul nr. 14966/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civila
SENTINTA CIVILA NR._
Ședinta din Camera de Consiliu din data de 30.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. S.
GREFIER: T. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta E. K. ROMANIA SRL în contradictoriu cu pârâta P. E. A. având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 09.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 23.10.2015 și ulterior pentru astazi 30.10.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusa înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București, sub nr._, la data de 23.01.2015, reclamanta E. K. ROMANIA SRL in contradictoriu cu parata P. E. A., a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna, obligarea paratei la plata sumei de 630,25 lei reprezentand obligatie principala, la plata penalităților de întârziere începând cu data de 25.12.2014 și până la data achitării integrale a debitului, cu cheltuieli de judecată.
Atașat Formularului de cerere reclamanta a atașat note scrise în care a fost completat obiectul cererii de chemare în judecată și motivele ce stau la baza formulării acesteia, f. 9-14.
Astfel, prin prezenta cerere reclamanta înțelege să valorifice pretenții în valoare totală de 7988,18 lei, compuse din: 630,25 lei-debit principal (contravaloarea serviciilor prestate și neachitate); 102,31 lei-dobânzi legale și 7.255,62 lei ( taxa de reziliere în conformitate cu clauzele contractuale).
In motivare reclamanta arată că, intre Orange România SA (fosta .) si debitoare s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate ( telefonie mobila si trafic de date de tip GPRS)_/10.02.2012 (contract atașat prezentei cereri), in baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_.
De asemenea, a mai aratat ca, Compania Orange România SA - a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual, emițând facturileJAF_/JAF_/JAF_/JAF_/JAF_/27.03.2012;JAF_/JAF_/JAF_/JAF_/JAF_/JAF_/27.02.2012,JAF_/JAF_/27.01.2012, facturi care însă nu au fost achitate integral de către debitor.
Invedereaza instantei faptul ca, pentru serviciile prestate si neachitate la termen, s-au calculat penalități conform contractului pana la concurenta cu debitul principal iar apoi s-au calculat dobânzi legale conform OG 13/2011.
S-a arătat că dreptul de creanță al Orange Romania SA față de debitoarea P. E. A. provenind din contractul de abonament încheiat a fost cesionat către E. K. ROMANIA, aceasta din urmă acționând in calitate de comisionar, achiziționând in nume propriu dar pe seama E. International Beteilingunsverwaltungsgesllschaft MBH și Next Capital Investments Limited, astfel că dreptul la acțiunea pentru obținerea îndeplinirii obligației de plată corelative poate fi exercitat de către E. K. ROMANIA.
Reclamanta a arătat că deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă.
S-a solicitat instanței să ia act de faptul că în conformitate cu prevederile art. 1.9, alin.3 din documentul Termeni și Condiții Generale (TCG), prin semnarea contractului Clientul recunoaște ca oricare și toate sumele cuprinse în facturile Orange Romania reprezintă creanțe certe, lichide și exigibile.
În drept, au fost invocate disp. art. 1025 C.proc.civ, art. 969, art. 1073 și 1084 C.civ din 1864, Titlul VI din N.C.civ.
La data de 09.10.2015 a fost depusă copia contractului de cesiune de creanță.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Prin contractul seria_/10.02.2012 între Orange România SA și pârâta P. E. A., in calitate de client, aceasta din urmă a primit pachetul Orange format din echipamentul Orange Samsung Galaxy Ace Orange cu abonamentul Pantera 12, iar corelativ, pârâta s-a obligat să achite 12 Euro +TVA. Perioada minimă contractuală a fost stabilită la 24 de luni (f. 33). S-a convenit cu privire la emiterea de facturi electronice.
Printr-un contract cu aceiași . din aceiași dată (f. 64) pârâta a contract și cu privire la un pachet Orange compus dintr-un pachet de date 3G+/3 G/EDGE/GPRS, cu servicii incluse: Acces Mobil Internet, acces wap, mobile e-mail; prețul acestui pachet fiind de 9,37 Euro/lună cu TVA inclus, perioada minimă contractuală minimă de 24 de luni.
Potrivit disp. art. 5 din Clauzele contractuale de bază, plata facturii trebuia efectuată în maxim 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii.
Astfel, în baza contractelor seria_/10.02.2012, reclamanta a emis următoarele facturi fiscale: JAF_, cu debit negativ de -4,38 lei; JAF_, cu debit negativ de -4,28 lei; JAF_, cu debit negativ de -0,75 lei; JAF_, cu debit negativ de -4,22 lei; JAF_, în valoare de 4,93 lei; JAF_, în valoarea de 142,7 lei; JAF_, în valoarea de 65,26 lei; JAF_, în valoarea de 24,84 lei; JAF_, în valoarea de 29,61 lei; JAF_, în valoarea de 291,15 lei; JAF_, cu debit negativ de -12,2 lei; JAF_, în valoarea de 97,59 lei.
Se va reține că debitul total rezultat din facturile fiscale mai sus indicate este de 630,25 lei.
Din contractul de cesiune de creanțe din data de 27.09.2012 și anexa (pagina 105) la acesta rezultă că reclamanta a dobândit dreptul de creanță rezultat din contractele încheiate de Orange România SA și pârâta P. E. A.. Cesiunea de creanță a devenit opozabilă pârâtei prin înscrierea în Arhiva Electronică, fila 87.
Referitor la obligația de plată a sumelor prevăzute în aceste facturi fiscale, instanța reține că deși termenul de scadență al fiecărei facturi fiscale s-a împlinit, pârâta P. E. A. nu a procedat la efectuarea plății, aspect asupra căruia nu s-a făcut proba contrarie și care nu a fost contestat de către aceasta din urmă.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, se va reține că la fila 6 din formularul de cerere reclamanta a indicat că solicită obligarea pârâtei la plata de penalități de întârziere, însă motivarea cuprinsă în formularul de cerere, f.7, anexa la formular, f.9 și modul de calcul al dobânzii legale, fila 13, rezultă că de fapt reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale penalizatoare, cererea reclamantei fiind motivată în drept prin invocarea disp. OG nr. 13/2011.
Instanța va da efect principiului disponibilității și va reține că reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata dobânzilor penalizatoare începând cu data de 25.12.2014.
In ce privește taxa de reziliere de 7.255,62 lei, solicitată prin Anexa la formulatul de cerere, f. 9, se va reține că pentru această valoare nu a fost emisă o factură fiscală.
De asemenea se va reține că la dosar nu a fost depus nici un înscris din care să rezulte dacă Orange Romania sau reclamanta, in calitate de cesionar, a înțeles să rezilieze contractul în raport de intervenirea vreunui caz menționat la pct. 1.16 din Termenii și Condițiile Generale.
Se apreciază că printr-o manifestare neechivocă a voinței reclamantei aceasta trebuia să-și exercite dreptul de declara rezilierea contractului.
În drept, se reține incidența disp. art. 1.550 alin. 1 C.civ „ (1) Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită.”
Astfel, dat fiind că nu se poate stabili că a intervenit rezilierea contractului nu se poate considera că reclamanta este îndreptățită a i se plăti suma de 7.255,62 lei pretinsă cu titlu de taxă de reziliere.
În ce privește valoarea taxei de reziliere, se constată că deși a fost depus un înscris cu rolul de a explica modalitatea de calcul a acesteia, în concret nu au fost indicate nici numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale și nici valoarea abonamentului lunar cu care s-ar fi înmulțit numărul de luni rămase. Reclamanta a invocat că taxa este produsul unei înmulțiri ori această operațiune matematică nu apare evidențiată în modalitatea de calcul prezentată.
Prin urmare, în ce privește taxa de reziliere pretinsă instanța nu poate reține că reclamanta ar deține o creanță certă împotriva pârâtei, astfel cum se prevede la art. 662 alin. 2 C.proc.civ.
În drept,
Analizând cu prioritate admisibilitatea prezentei cereri, față de dispozițiile art. 1025 alin. (1) din codul de procedură civilă prin care se prevede că procedura cererii cu valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, se constată îndeplinite condițiilor de admisibilitate având în vedere obiectul și valoare cererii, și anume plata sumei de 7988,18 lei.
Potrivit art. 1270 din Codul civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, astfel instanța reține că între reclamanta și pârâtă s-au desfășurat raporturi contractuale, părțile având obligații reciproce și interdependente prevăzute prin cele două contracte încheiate.
În ceea ce privește existența raporturilor contractuale dintre reclamanta Orange Romania S.A. și pârâta P. E. A., instanța reține încheierea valabilă a contractului seria_/10.02.2012, încheiat în formă scrisă, semnat și necontestat de către pârâtă.
Conform art. 1350 din Codul Civil: ,,orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat”, iar la alin. (2) din același articol se prevede că atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
În ceea ce privește debitul principal, instanța reține că în urma încheierii contractelor menționate anterior, reclamanta a emis facturi fiscale, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate, iar potrivit celor menționate anterior, termenul de plată al fiecărei sume în parte s-a împlinit, debitul total 630,25 lei rămânând neachitat, aspect necontestat de către pârâtă și asupra căruia acesta nu a făcut dovada contrară.
În lumina acestor considerente, precum și în baza principiului disponibilității, având în vedere faptul că reclamanta a solicitat suma de 630,25 lei, în temeiul art. 1030 din Codul de procedură civilă, instanța va admite cererea reclamantei în ceea ce privește debitul principal și va obliga pârâta să plătească suma de 630,25 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale.
Raportat la dobânzile penalizatoare, instanța va reține incidența disp. art. 1535 C.civ, potrivit cărora rezultă că reclamanta este îndreptățită la repararea prejudiciului cauzat de neplata la scadență a debitului. Acest prejudiciu urmează a fi reparat prin acordarea dobânzii legale penalizatoare calculată potrivit art. 1 alin. 3 și art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011, în raport de suma de 630,25 lei, începând cu data de 25.12.2014 și până la achitarea integrală a debitului principal.
Referitor la taxa de reziliere, pentru considerentele mai sus arătate, instanța urmează să respingă această cerere a reclamantei ca neîntemeiată.
Având in vedere soluția ce urmează a fi oferită prezentei cereri și constatând culpa procesuală a pârâtei in generarea litigiului de față, in temeiul art. 453 C.proc.civ. rap. la art. 451 C.proc.civ., instanța urmează să o oblige pe aceasta la plata către reclamanta a sumei de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte acțiunea, formulată de reclamanta E. K. ROMANIA SRL, J40/_/2002, CUI_, cu sediul social în sector 2, București, .. 10A în contradictoriu cu pârâta P. E. A., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, ., nr. 14, ., .> Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 630,25 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale neachitate de către pârâtă, plus la plata contravalorii dobânzilor legale penalizatoare calculate asupra debitului de 630,25 lei, începând cu data de 25.12.2014 și până la achitarea integrală a debitului principal
Respinge în rest acțiunea ca neîntemeiată.
Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel, la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.10.2015.
Președinte, Grefier,
L. S. T. A.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 30/2015.... | Grăniţuire. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
