Contestaţie la executare. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 17232/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 02.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte – P. D. O.
Grefier – T. C. N.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe contestatorul C. O. în contradictoriu cu intimații C. D. BUCURESTI și B. T. G. SI M. I. având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 25.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 02.12.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 21.04.2015, sub dosar nr._ , contestatorul C. O. , în contradictoriu cu intimata C. D. BUCURESTI și B. T. G. și M. I., a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită încheiate în dosarul de executare nr.2017/T/2014 al B. T. G. și M. I., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
În motivarea cererii contestatorul a solicitat anularea tuturor formelor de executare efectuate în Dosarul de executare nr . 2017/T/2014 al B. T. G. și M. I., având în vedere că a fost obligat la achitarea despăgubirii în cuantum de 28 euro, cu toate că prin legea nr .144/23.07.2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 și art. 31 din OUG nr. 15/2002 și a solicitat totodată instanței să dea eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale mai favorabile.
S-a mai solicitat anulare tuturor formelor de executare având în vedere că procesul-verbal de contravenție . nr ._/16.08.2011 este lovit de nulitate absolută întrucât a fost încheiat fără semnătura olografă a agentului constatator în raport cu dispozițiile art. 17 din OUG nr. 2/2001, instanța încuviințând în mod greșit începerea executării silite și învestirea cu formulă executorie a titlului executoriu.
În drept a invocat prevederile art. 711 și urm Cod de procedură civilă, 665 alin. 5 pct. 7 și art. 722 și urm. Cod de procedură civilă, art. 20 din Constituția României, art. 1 din Protocolul nr. 12 al CEDO, Decizia ÎCCJ nr. 6 din 16.02.2015.
În susținerea cererii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 teza II Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Ca urmare a adresei instanței, a fost depus dosarul de executare nr. 2017/T/2014 al B. T. G. și M. I..
La data de 15 iunie 2015, intimata C. D. BUCURESTI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată cu consecința derulării în continuare a procedurii de executare silită, a obligării debitorului la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, precum și a cheltuielilor de executare care decurg din acestea.
În motivarea întâmpinării a arătat că în data de 18.02.2011, ca urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constat că vehiculul aparținând contestatorului circula pe drumurile publice naționale fără a deține o rovinietă valabilă, așa cum este definită de prevederile art. 1 din OUG nr. 15/2002.
Prin urmare, în scopul apărării valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala, a sancționării faptei contravenționale, precum și a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, în temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare (forma legala in vigoare pana la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției.
Intimata a mai arătat ca emiterea si comunicarea procesului - verbal de contravenție în cauza au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare și a solicitat instanței de judecata constate ca procesul - verbal de contravenție în cauza a fost emis în termenul legal cel de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii. Totodată a mai arătat la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției s-au respectat dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, acesta fiind trimis prin afișare in data de 21.08.2011.
De asemenea, a mai arătat că procesul verbal a fost comunicat în timp util și neatacat în termen legal prin plângere contravențională, a devenit titlu executoriu, conform art. 37 din OUG nr .37/2001.
Concluzionând, intimata a solicitat instanței de judecată să constate faptul că nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci despre executarea silita a creanțelor rezultate dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat în instanța și că totodată Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12, alin. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit căreia "daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează chiar daca a fost săvârșita înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ", nu este aplicabila în speță, întrucât Legea nr 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinieta valabilă, ci exclude doar obligația de plata a tarifului de despăgubire.
S-a mai arătat că atat timp cat exista calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de incidența legii nr. 144/2012 și generarea și semnarea electronică procesului – verbal de contravenție, nu pot fi invocate direct pe calea contestatiei la executare, ci ele pot si trebuie sa fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozițiilor art. 712 NCPC, sens în care solicită instanței de judecata sa faca aplicabilitatea dispozițiilor art. 712 alin. 2 C., sa respingă motivele invocate ca fiind privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, intrucat contestatorul a avut la dispoziție în momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform pozițiilor OG nr. 2/2001.
In baza acestor considerente, intimata a solicitat respingerea contestatiei la executare, ca nelegala si temeinica, menținerea tuturor actelor si formelor de executare .
În drept, art. 205 NCPC, precum si dispozițiile legale cuprinse in intampinare
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 223 Cod de procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 14.10.2015 contestatorul a depus concluzii scrise în care a reiterat cele susținute în cererea introductivă.
La termenul de judecată din data de 14.10.2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesule pasive a B.E.J.A T. G. și M. I., urmând a da efecte admiterii acestei excepții prin dispozitivul hotărârii și a rămas în pronunțare asupra fondului.
Prin încheierea de ședință din data de 28.10.2015, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol, având în vedere că s-a formulat de către contestatorul C. O. și cerere de întoarcere a executării, care nu a fost legal timbrată.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, în privința legii de drept procesual aplicabilă în prezenta cauză, instanța reține, în temeiul art. 24 C.proc.civ., că este aplicabilă Legea 134/2010 privind codul de procedură civilă în forma în vigoare la momentul înregistrării cererii de executare silită pe rolul biroului executorului judecătoresc, respectiv 25.07.2014.
În temeiul art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța va analiza cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite.
Conform art. 718 alin. 1 și 2 C. – până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere scrisă. Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației (…). Din interpretarea dispozițiilor legale anterior menționate, instanța reține că una din condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare a executării silite este aceea a consemnării prealabile a unei cauțiuni.
Având în vedere că prin rezoluția de fixare a primului termen de judecată i s-a pus în vedere contestatorului să facă dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 12,43 lei și că până la termenul prezent nu a făcut dovada consemnării cauțiunii, reținând că factura nr._/13.10.2015 emisă de CN Poșta Română SA de la f. 65 nu valorează recipisă de consemnare a cauțiunii și nici nu a invocat vreunul din cazurile prevăzute de art. 718 alin. 4 C., instanța va admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect suspendare executare silită, invocată din oficiu și va respinge capătul de cerere având ca obiect suspendarea executare silită, ca inadmisibil.
Pe fondul contestației la executare se reține că în fapt, la data de 16.08.2011 a fost încheiat procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011 prin care petentul C. O. (contestatorul din prezenta cauză) a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei și la plata către C. SA a tarifului de despăgubire de 28 de euro în echivalent lei la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării, reținându-se că la data de 18.02.2011, a circulat pe DN1, jud. PH fără a deține rovinietă valabilă (fila 32).
La data de 25.07.2014, a fost înregistrată pe rolul B. T. G. – actualmente T. G. și M. I. (citat în continuare B.) cererea de executare silită formulată de creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București (intimata din prezenta cauză) a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011 (fila 31).
Prin Încheierea din data de 25.07.2014, B. a admis cererea si a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 2017/2014 – renumerotat 2017/T/2014(fila 35), solicitând prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București încuviințarea executării silite.
Se mai reține că prin Încheierea din Ședința din camera de consiliu din data de 17.09.2014 Judecătoria Sector 3 București în dosar nr._/301/2014, a admis cererea și a încuviințat executarea silită a creanței de 28 de Euro, împotriva debitorului C. O., în baza titlului executoriu reprezentat de Procesul verbal de constatare a . 11 nr._/16.08.2011 (fila 37).
Prin încheierea nr. 2017/2014 din data de 31.03.2015 emisă în dosarul de executare 2017/T/2014 (f. 40) au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 444,90 lei.
În data de 31.03.2015 au fost emise adresele de înființare a popririi, debitorul fiind înștiințat cu privire la înființarea acestei măsuri în data de 07.04.2015 potrivit dovezii de comunicare de la fila 43.
Prin încheierea din data de 14.07.2015 B. a dispus încetarea executării silite reținând că au fost executate integral obligațiile prevăzute în titlul executoriu, fiind achitate și cheltuielile de executare. (f. 49)
În drept, conform art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar, alineatul 3 al aceluiași articol, statueaza ca dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.
Contestorul a invocat, în esență, următoarele motive de nelegalitate a executării:
- Procesul verbal . 11 nr._/16.08.2011 nu a fost legal întocmit întrucât nu a fost semnat olograf de agentul constatator;
- Tariful de despăgubire de 28 EUR reglementat prin art. 8 alin. 3 din OG 15/2002 a fost abrogat.
În ceea ce privește primul motiv referitor la lipsa semnăturii olografe a agentului constatator,instanța reține că potrivit art. 712 alin. 2 C.proc.civ. dacă executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca in contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În prezenta cauză, instanța reține că titlul executoriu este reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011, care potrivit art. 31 OG 2/2001 poate fi atacat numai cu plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Prin urmare, reținând că în speță, împotriva titlului executoriu contestatoarea avea la dispoziție plângerea contravențională prin care să invoce neregularități privind legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, aspectul lipsei semnăturii olografe a agentului constatator fiind o chestiune care ține de legalitatea procesului-verbal, instanța nu va analiza această critică a contestatorului, făcând aplicarea art. 712 alin. 2 C.proc.civ.
Cu privire la abrogarea tarifului de despăgubire și la intervenirea unei legi contravenționale mai favorabile instanța reține că potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin Decizia nr. 228 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.283 din 27 aprilie 2007, Curtea Constitutionala a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. Astfel, retroactivitatea legii presupune existența unei noi reglementări care se aplică inclusiv situațiilor și raporturilor juridice născute sub imperiul legii vechi. Din perspectiva legii contravenționale mai favorabile, aceasta privește nu numai aplicarea retroactivă a reglementării noi care scoate din sfera ilicitului contravențional o faptă, dar și aplicarea retroactivă a noilor sancțiuni contravenționale mai favorabile. Astfel daca o lege nouă nu mai incriminează o faptă considerată până atunci ca fiind contravenție sau, deși continuă să o interzică, prevede, pentru aceeași faptă, o sancțiune mai ușoară sau instituie noi moduri de executare a sancțiunilor, care sunt mai favorabile contravenientului, legii noi trebuie să i se permită să retroactiveze, tocmai pentru a se respecta principul constituțional înscris în art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.
In cauza, Legea nr. 144/2012 este o lege favorabila contestatorului intrucat prin efectul dispozitiilor art. I au fost abrogate dispozitiile legale in temeiul carora acestuia i s-a aplicat tariful de despagubire in cuantum de 28 Euro.
În privința naturii juridice a acestui tarif de despăgubire, instanța reține că potrivit reglementării din O.G. nr. 15/2002 astfel cum era în vigoare anterior modificării prin Legea nr. 144/2012, tariful de despăgubire era aparent reglementat ca o despăgubire acordată C. SA pentru folosirea fără achitarea rovinietei a drumurilor naționale. Cu toate acestea, acest tarif de despăgubire avea natura juridică a unei sancțiuni complementare, caracterul sancționator rezultând și din expunerea de motive a Legii nr. 144/2012, unde se apreciază că tariful de despăgubire reprezenta contravaloarea rovinietei pentru 12 luni pentru tipul de autovehicul în cauză. În această situație în care tariful de despăgubire se aplica automat, fără a fi evaluat prejudiciul concret cauzat C. SA prin neplata rovinietei și se aplica ori de câte ori autovehiculul era surprins circulând pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, indiferent de tarifele anterior aplicate prin alte procese-verbale, instanța reține că tariful de despăgubire are natura juridică a unei sancțiuni contravenționale, iar nu a unei despăgubiri civile, fiind așadar aplicabile în privința sa regulile răspunderii contravenționale, inclusiv sub aspectul incidenței unei legi contravenționale mai favorabile.
Facand aplicarea in cauza a principiului retroactivitatii legii mai favorabile instanta constata ca in cauza lipseste orice suport legal pentru executarea silita a contestorului pentru suma de 28 de euro, acestuia neincumbandu-i obligatia de plata a tarifului de despagubire, pentru ca obligatia de plata a unui astfel de tarif, izvorata din utilizarea drumurilor publice fara a detine o rovinieta valabila, a fost inlaturata prin dispoziiile art I din Legea 144/2012, lege care ii profita si contestatorului.
Retinand ca efectele legii noi se aplica aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare, raportat la faptul ca in cauza contraventia imputata petentei a fost constatata inainte de . legii mai favorabile si executata ulterior intrarii acesteia in vigoare, instanta constatata ca in cauza desi contestatorul ar fi trebuit sa se bucure de efectele Legii nr. 144/2012 care ii erau mai favorabile, aceasta a fost executat silit.
D. fiind aceste elemente instanta retine ca executarea silita a fost declansata pentru executarea unei obligatii care prin efectul Legii nr.144/2012, nu ii mai incumba debitorului, creanta pusa in executare neavand astfel un caracter cert.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 719 C.proc.civ, raportat la art. 711 C.proc.civ și art. 703 C.proc.civ, instanța va admite contestația la executare și toate actele de executare și executarea silită însăși pornită împotriva contestatorului în dosarul de executare silită nr. 2017/T/2014 aflat pe rolul B. T. G. și M. I..
În ceea ce privește întoarcerea executării silite, instanța reține că, potrivit art. 722 din Codul de procedură civilă, în toate cazurile în care s-a desființat titlul executoriu ori executarea însăși, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia; cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. În temeiul textului menționat, la cererea contestatorului instanța urmează să dispună întoarcerea executării pentru suma de 569 lei, reprezentând sumă consemnată la dispoziția executorului judecătoresc, în sensul restituirii acestei sume de către intimata C. către contestatoare. Faptul că s-a realizat din executare suma menționată rezultă din încheierea nr. 2017 din data de 14.07.2015 (f. 46) prin care s-a dispus eliberarea sumei de 199 lei către intimata C. și din încheierea nr. 2017 din data de 08.06.2015 (f. 45) prin care s-a dispus eliberarea sumei de 362,90 lei către B. și 7,10 lei către intimata C..
Potrivit art. 451-453 din Codul de procedură civilă va obliga intimata să achite contestatoarei suma de suma de 378,52 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind întoarcerea executării, 300 lei reprezentând onorariu avocat (potrivit chitanței . nr. 13/20.05.2015 de la f. 67) și 28,52 lei reprezentând taxele de înaintare dosar de executare conform art. 716 din Codul de procedură civilă, conform dovezilor existente la dosar.
În ceea ce cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, aferentă capătului de cerere privind contestația la executare instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată. Se reține, că raportat la specificitatea procedurii contestației la executare în cadrul căreia instanța verifică legalitatea/nelegalitatea actelor de executare întocmite de către executorul judecătoresc, admiterea contestației la executare nu conduce la stabilirea unei culpe procesuale în sarcina creditoarei intimate conform art. 453 C.. Din acest motiv, legiuitorul a prevăzut o cale procedurală specifică pentru recuperarea cheltuielilor de judecată reprezentate de plata taxei judiciare de timbru, reglementată de dispozițiile art. 45 din OUG 80/2013 care stabilesc că sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, în cazul în care contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă. Având în vedere aceste prevederi legale, instanța reține că debitorul contestator nu are drept de opțiune între a solicita obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru și a solicita restituirea sumei achitate cu acest titlu după rămânerea definitivă a hotărârii, din moment ce legea, prin dispoziții cu caracter special, prioritar aplicabile, a stabilit o procedură de restituire a taxei.
Similar, cu privire la cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în cauțiune în cuantum de 12,43 lei, se constată că a fost prevăzută cale procesuală specifică pentru restituirea cauțiunii reglementată de dispozițiile art. 1.063 alin. 1 C.proc.civ., sens în care se reține că suma achitată cu titlu de cauțiune nu poate fi inclusă în cheltuielile de judecată, contestatorul având posibilitatea să solicite restituirea acesteia.
În consecință, instanța va respinge solicitarea de obligarea a intimatei la plata sumei de 50 lei achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind contestația la executare, precum și la plata sumei de 12,43 lei achitată cu titlu de cauțiune pentru suspendarea executării, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare în contradictoriu cu intimatul B. T. G. și M. I. cu sediul în sector 4, București, .. P5B, . formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul C. O., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., . și cu adresa aleasă pentru corespondență în sector 2, București, C.A. Rosetti, nr. 40, . în contradictoriu cu intimata C. SA – DRPD București, J40/552/15.01.2004, CUI_, cu sediul ales în B., sediul SECȚIEI DRUMURI NAȚIONALE B., ., J. B. .
Anulează toate actele de executare și executarea silită însăși pornită împotriva contestatorului în dosarul de executare silită nr. 2017/T/2014 aflat pe rolul B. T. G. și M. I..
Admite cererea de întoarcere a executării silite si dispune întoarcerea executării silite pentru suma de 569 lei, reprezentând sumă consemnată la dispoziția executorului judecătoresc, în sensul restituirii acestei sume de către intimata C. către contestator.
Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect suspendare executare silită, invocată din oficiu.
Respinge capătul de cerere având ca obiect suspendarea executare silită, ca inadmisibil.
Admite în parte capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată
Obligă intimata C. SA să achite contestatorului suma de 378,52 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind întoarcerea executării, 300 lei reprezentând onorariu avocat și 28,52 lei reprezentând taxele datorate B. T. G. și M. I.
Respinge solicitarea de obligarea a intimatei la plata sumei de 50 lei achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind contestația la executare, precum și la plata sumei de 12,43 lei achitată cu titlu de cauțiune pentru suspendarea executării, ca neîntemeiată.
Executorie.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare care se va depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.12.2015.
Președinte Grefier
P. D. O. T. C. N.
Red. și tehnored. ODP/TCN
28.12.2015
5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 02/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI → |
|---|
