Plângere contravenţională. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 17174/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 02.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. S.
Grefier: M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” privind pe petentul V. H. în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - B. RUTIERĂ.
La apelul nominal facut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Din oficiu, în temeiul art. 131 C.p.c., instanța își verifică competența și, prin raportare la art. dispozițiile art. 32 alin. 2 OG nr. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial în ceea ce privește soluționarea prezentei acțiuni.
În temeiul art. 238 C.proc.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la un termen de 3 luni.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza art. 255, 258 coroborat cu art. 237 pct. 7 C.proc.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind-o admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau alte incidente de soluționat în baza art. 394 C.proc.civ., instanța constată dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, la data de 06.08.2015, petentul V. H., în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. - B. RUTIERĂ, a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție, împotriva procesului-verbal ., nr._, din data de 03.08.2015, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să se constate nulitatea acestuia și anularea efectelor produse de respectivul procesul-verbal (amenda de 420 lei, respectiv suspendarea permisului pe o perioada de 30 de zile).
În motivare, petentul a arătat că, în data de 03.08.2015, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, a fost oprit de un echipaj al brigăzii de poliție rutieră în zona ., în momentul efectuării virajului la dreapta, motivându-se ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii.
Petentul precizează că pietonul nu se angajase în traversarea străzii când el era deja pe la mijlocul trecerii de pietoni, pietonul începând traversarea și oprindu-se nehotărât dacă să treacă sau nu, deoarece semaforul începuse să lumineze intermitent culoarea verde.
Petentul a mai arătat că își întemeiază prezenta plângere pe faptul ca dispozițiile legale au fost greșit aplicate în speță, agentul constatator considerând că fapta intră sub incidența dispozițiile art. 100 din O.U.G. 195/2002 actualizată.
Totodată, apreciază că nearătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite constituie motiv de nulitate absolută a procesului-verbal. Susține că, din analiza procesului-verbal contestat, reiese ca agentul constatator nu a descris fapta în întregimea ei, optând pentru o descriere vagă a faptei, fără a descrie locul, împrejurările și modul de înfăptuire.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
În urma comunicării cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor însoțitoare, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal contestat.
În motivare, intimata a arătat că în data de 03.08.2015, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . direcția B. N., iar la intersecția cu . virajul la dreapta și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător, pietoni ce se aflau pe sensul de mers al conducătorului auto. Astfel, susține că acesta a încălcat prevederile art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
Pe fondul cauzei, analizând legalitatea procesului-verbal atacat, intimata consideră că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Astfel, actul constatator al contravenției cuprinde numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, fiind îndeplinite condițiile de formă cerute de lege, iar abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în cauză nefiind întocmite alte acte de constatare, iar fapta nu a fost înregistrată pe suport magnetic.
Intimata a solicitat să fie avută în vedere și hotărârea pronunțată la data de 03.04.2012 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza N. G.. De asemenea, intimata a solicitat să se aibă în vedere că polițiștii rutieri sunt ofițeri și agenți de poliție specializați și anume desemnați să constate și să sancționeze abaterile participanților la trafic, având obligația legală să sancționeze toate abaterile de la regimul circulației, sancțiunea acestora având atât un rol represiv în raport cu contravenția deja comisă cât și un rol preventiv, ce determină contravenientul să-și revizuiască comportamentul în trafic.
Intimata a mai arătat că simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu îl exonerează de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția. Totodată, susține că, potrivit art. 270 C.proc.civ., înscrisul autentic face deplină dovada, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul.
În drept, intimata și-a întemeiat susținerile din întâmpinare pe dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, precum și art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 rep. și art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
În cauză s-a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile de la dosar, la solicitarea acestora.
Analizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, potrivit procesului-verbal de contravenție ., nr._, din data de 03.08.2015 (fila 6), încheiat în prezența petentului, instanța reține că acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 420 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 30 de zile, pe motiv că, în data de 03.08.2015, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . direcția B. N., iar, la intersecția cu . virajul la dreapta și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător, pietoni ce se aflau pe sensul său de mers. Instanța constată că s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002, dispoziții puse în aplicare prin art. 135 lit. h) din RAOUG nr. 195/2002.
Petentul a semnat procesul-verbal, în care s-a reținut că nu are mențiuni.
În urma verificării din oficiu, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
În drept, instanța, urmează a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, prin raportare la probele administrate în cauză.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese. Se reține, de asemenea, că susținerea petentului, în sensul neîncadrării corecte a faptei din punct de vedere legal, este neîntemeiată, din următoarele considerente.
Astfel, potrivit art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002, dispoziții reținute în procesul verbal ca temei pentru sancționare, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului. De asemenea, conform art. 135 lit. h) din RAOUG nr. 195/2002, prevederi de asemene menționate în procesul verbal ca fiind încălcate de către petent, „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Or, prin raportare la conținutul acestor texte de lege, instanța constată că fapta pretins săvârșită de petent a fost în mod corect încadrată de către organul constatator, iar descrierea acesteia este suficient de clară, precisă și concretă, rezultând cu claritate acțiunea interzisă, contrar susținerilor petentului. Se reține, de asemenea, că s-a descris cât se poate de clar locul săvârșirii contravenției, împrejurările și modul de săvârșire a faptei, astfel că nu poate fi incidentă sancțiunea nulității, în baza art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, cum în mod neîntemeiat susține petentul.
În consecință, prin prisma considerentelor expuse, instanța constat că procesul verbal este legal întocmit, prevederile normative aplicabile fiind respectate la întocmirea acestuia.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, având în vedere criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Escoubet c. Belgiei, se admite că sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 420 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o durată de 30 de zile pentru săvârșirea unei contravenții constituie o acuzație în materie penală.
Totuși, instanța reține că, în cazul în care sancțiunea aplicată, deși exclusiv punitivă, nu atinge o anumită gravitate și mai ales nu poate fi înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate sau cu o amendă penală, garanțiile impuse de art. 6 CEDO nu sunt la fel de extinse în materie contravențională ca în materie penală. În acest sens, instanța constată că procesul verbal întocmit se bucură de prezumția de legalitate, veridicitate și autenticitate, acest fapt fiind în concordanță cu jurisprudența CEDO. Aceste trei prezumții relative de care se bucură procesul verbal de contravenție nu sunt de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului, ci presupun doar o inversare a sarcinii probei în favoarea intimatei. Or, această inversare a sarcinii probei este compatibilă cu art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, astfel cum a reținut Curtea în cauza N. G. c. României.
În concluzie, instanța reține că dreptul la un proces echitabil al petentului este respectat, în ciuda faptului că acesta are sarcina de a răsturna prezumțiile relative de care se bucură procesul-verbal de contravenție pentru a-și proba nevinovăția. Pentru respectarea drepturilor petentului, sarcina instanței rămâne aceea de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. De asemenea, dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal” în sensul art. 6 CEDO în fața căruia poate administra probe prin care să-și probeze nevinovăția.
În concret, instanța observă că petentului i s-a oferit ocazia de a-și prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenționale și de a solicita încuviințarea și administrarea probelor pe care le consideră concludente.
Analizând întregul probatoriul administrat, instanța observă că petentul nu a reușit să probeze susținerile sale, răsturnând astfel prezumțiile relative de legalitate și temeinicie anterior indicate. În acest sens, instanța reține că petentul a solicitat exclusiv încuviințarea și administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, probă care nu a fost aptă a invalida prezumțiile de care se bucură procesul verbal atacat.
Mai mult decât atât, analizând conținutul plângerii contravenționale, instanța constată că petentul nu a negat fapta reținută în sarcina sa, ci s-a rezumat la a preciza că „pietonul nu se angajase în traversare” când acesta dintâi se afla pe trecere, ci, dimpotrivă, pietonul ”s-a aflat pe mijlocul trecerii de pietoni, începând traversarea și oprindu-se nehotărât dacă să treacă sau nu, deoarece semaforul începuse să lumineze intermitent pe verde”. Or, din chiar descrierea evenimentelor realizată de petent, se confirmă săvârșirea faptei reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat. Mai mult decât atât, instanța acordă importanță faptului că, astfel cum rezultă din chiar procesul verbal atacat, petentul a consemnat faptul că nu are mențiuni față de fapta descrisă și reținută în sarcina sa.
Pe cale de consecință, având în vedere că petentul nu a reușit să inverseze prezumțiile de care se bucură procesul verbal atacat, expuse mai sus, instanța va reține temeinicia procesului verbal de contravenție.
Referitor la cerința proporționalității sancțiunilor aplicate, prevăzută de art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, cât privește natura sancțiunilor, instanța reține că petentul a fost sancționat cu amendă și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o durată de 30 de zile. Potrivit art. 100 alin. 3 din OUG nr. 195/2002, fapta săvârșită de petent se încadrează în clasa a doua de sancțiuni și se sancționează „cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte”.
Prin urmare, cât privește natura sancțiunilor aplicate, se reține că acestea au fost stabilite în mod corect de organul constatator, potrivit prevederilor legale.
Sub aspectul proporționalității naturii sancțiunilor aplicate, instanța reține că, în speța de față, fapta de neacordare a priorității de trecere unui pieton a fost săvârșită de petent într-o intersecție intens circulată, în jurul orei 20, oră la care circulația rutieră, atât a autovehiculelor, cât și a pietonilor, este însemnată. Prin urmare, pericolul social al faptei săvârșite prezintă o importanță semnificativă, urmările ce puteau fi produse de faptă neputând fi ignorate. Or, în aceste condiții, instanța concluzionează că intimata a procedat legal la stabilirea sancțiunii amenzii și a suspendării exercitării dreptului de a conduce în sarcina petentului, sancțiunea avertismentului neavând un efect suficient de descurajant, prin raportare și la rolul preventiv al sancțiunii contravenționale în general.
Cât privește cuantumul amenzii aplicate, instanța reține că acesta a fost stabilit în mod legal, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 98 alin. 4 lit. b) raportat la art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora fapta săvârșită de petent atrage sancționarea cu 4-5 puncte-amendă. În concret, instanța constată că petentului i-au fost aplicate 4 puncte-amendă, sancțiune ce coincide cu minimul special prevăzut de lege, astfel că se verifică și cerința proporționalității sancțiunii din punct de vedere al cuantumului.
Având în vedere toate aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție în cauză și apreciind drept proporțională sancțiunile aplicate, instanța urmează a respinge plângerea contravențională formulată de petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul V. H., domiciliat în București, sector 3, .. 291, ., ., posesor al CI ., nr._ eliberată de S.P.C.E.P. Sector 3 București la data de 23.10.2013 în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERA, cu sediul în București, sector 3, .. 9-15, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.12.2015.
Președinte, Grefier,
S. S. M. P.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 30/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 30/2015. Judecătoria... → |
|---|
