Contestaţie la executare. Sentința nr. 1212/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1212/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1212/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1212
Ședința publică din data de 03.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D.-I. S.
Grefier: E. A.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect contestație la executare-suspendare executare, formulată de contestatorii T. L. și T. M. C. în contradictoriu cu intimata T. E. C..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 27.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.02.2015, când a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la data de 13.10.2014 pe rolul instanței sub nr. de dosar_, contestatorii T. L. și T. M. C. au solicitat în contradictoriu cu intimata T. E. C. și B. D. și D. anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare silită nr. 2120/2012 al B. D. și D., precum și suspendarea executării silite și constatarea perimării executării silite.
În motivarea contestației au arătat că solicită suspendarea executării silite întrucât aceasta este netemeinică și nelegală, că executarea silită s-a perimat din culpa creditorului care a lăsat să treacă mai mult de 6 luni între actele de executare, dosarul de executare silită fiind constituit în anul 2012, iar somația emisă în anul 2014, fiind incidente dispozițiile art. 696, 697 și 711 C.pr.civ.. De asemenea, au învederat că dreptul de a cere executarea silită este prescris, hotărârea pusă în executare silită fiind definitivă din data de 19.05.2009 prin anularea apelului declarat, iar cererea de încuviințare a executării silite a fost depusă la data de 07.04.2014, de unde rezultă că cererea de executare silită a fost formulată cu maxim 3 zile înainte, mult peste termenul de prescripție de 3 ani impus de lege, fiind incidente dispozițiile art. 662 și 711 C.pr.civ. Au învederat că dispozitivul hotărârii judecătorești ce se execută nu cuprinde nicio obligație executabilă, nicio creanță, ci doar constată existența unei mase partajabile, astfel încât aceasta nu se pretează executării silite, fiind incidente dispozițiile art. 662 și 711 C.pr.civ., solicitând totodată și anularea procesului verbal de cheltuieli de executare întrucât trebuia pronunțată o încheiere.
La data de 11.11.2014, B. D. și D. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
La data de 26.11.2014, la solicitarea instanței, executorul judecătoresc a comunicat dosarul de executare silită nr. 2120/2012 în copie conformă cu originalul (f. 20- 137).
La data de 02.12.2014, intimata T. E. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, invocând totodată excepția tardivității formulării contestației la executare silită.
Cu privire la excepția tardivității a arătat că înseși contestatorii au susținut că executarea silită a început la data de 17.04.2014, iar contestația la executare silită a fost formulată la data de 10.10.2014, fiind depășit termenul de 15 zile.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat intimata că în mod greșit s-a afirmat că sentința civilă nr. 2773/20.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Cornetu nu poate fi executat silit, neobservându-se că prin hotărâre s-a omologat raportul de expertiză efectuat, iar prin raportul de expertiză, parte integrant din hotărâre, s-a stabilit modul de împărțire al masei partajabile și sulta în cuantum de 14.098 lei. A învederat că în mod greșit s-a afirmat că executarea silită s-a efectuat după împlinirea termenului de prescripție al executării silite, neobservându-se că cererea de executare silită a fost adresată executorului judecătoresc la data de 16.11.2012, iar nu la data de 07.04.2014. În mod greșit s-a afirmat că ar fi intervenit perimarea executării silite întrucât executorul judecătoresc a realizat măsurile de executare silită în mod sistematic, fără a lăsa să treacă între actele de executare intervale mai mari de 6 luni, iar după obținerea încuviințării executării silite s-au efectuat acte de executare către instituțiile statului. A mai arătat intimata că este neîntemeiată solicitarea de anulare a procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întrucât nu are relevanță denumirea actului, ci conținutul acestuia. De asemenea, a solicitat obligarea contestatorilor la plata unei amenzi judiciare.
La termenul de judecată din data de 27.01.2015 a fost stabilită legea procesuală aplicabilă litigiului ca fiind dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865 față de data formulării cererii de executare silită la 16.11.2012.
De asemenea, la același termen de judecată a fost admisă în parte excepția tardivității formulării contestației la executare silită, fiind respinsă ca tardiv formulată contestația la executare silită promovată de contestatoarea T. L., constatându-se că a fost formulată în termen legal contestația la executare silită promovată de contestatorul T. M. C., cu motivarea din încheierea de dezbateri, parte integrantă din prezenta hotărâre. Totodată, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a B. D. și D., fiind respinsă contestația la executare silită ca fiind introdusă în această privință împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cauza prin prisma probatoriului administrat, instanța reține:
Prin cererea de executare silită formulată la data de 16.11.2012 (f. 22), creditoarea-intimată T. E. – C. a solicitat punerea în executare silită împotriva debitorilor-contestatori T. L. și T. M. C. a sentinței civile nr. 2773/30.10.2008 cu privire la suma de 14.098 lei reprezentând sultă. În acest sens s-a deschis pe rolul B. D. și D. dosarul de executare silită nr. 2120/2012.
Prin sentința civilă nr. 2773/30.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Cornetu, împotriva căreia a fost declarat apel anulat ca netimbrat de către Tribunalul București, fiind respins apoi recursul promovat ca neîntemeiat de către Curtea de Apel București, conform dispozitivului acesteia a fost admisă acțiunea formulată de intimată în contradictoriu cu contestatorii, s-a constatat că între părți există o masă partajabilă și s-a dispus ieșirea din indiviziune, fiind omologat raportul de expertiză efectuat de către expertul A. I. (f.23-25).
Prin încheierile din data de 29.11.2012 pronunțată în dosarul nr._/301/2012 (f.63), data de 04.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/299/2012 (f.68), din data de 06.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/1748/2012 (f.69), din data de 06.12.2012 pronunțată în dosarul nr._/4/2012 (f.70) și din data de 30.04.2014 pronunțată în dosarul nr._/301/2014 (f.88) a fost încuviințată executarea silită.
Executarea silită s-a realizat prin poprire la diferiți terți popriți, inclusiv în circumscripția Judecătoriei Sectorului 3 București.
În cauză, instanța va analiza fondul contestației la executare prin raportare la actele de executare realizate față de debitorul T. M. C., fiind respinsă ca tardiv formulată contestația promovată de debitoarea T. L..
În esență, au fost invocate următoarele motive de contestație la executare silită:
- executarea silită s-a perimat;
- dreptul de a cere executarea silită s-a prescris;
- dispozitivul hotărârii judecătorești puse în executare silită nu conține dispoziții ce pot fi aduse la îndeplinire prin executare silită;
- executorul judecătoresc a emis un proces-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare silită în loc de o încheiere.
Instanța apreciază întemeiată contestația la executare silită în raport de motivul invocat în sensul în care dispozitivul hotărârii judecătorești puse în executare silită nu conține dispoziții ce pot fi aduse la îndeplinire prin executare silită, urmând să admită contestația la executare silită promovată de contestatorul T. M. C. și să anuleze actele de executare efectuate în raport cu acesta în dosarul de executare silită 2120/2012 al B. D. și D., pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 2773/30.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Cornetu, împotriva căreia a fost declarat apel anulat ca netimbrat de către Tribunalul București, fiind respins apoi recursul promovat ca neîntemeiat de către Curtea de Apel București, conform dispozitivului acesteia a fost admisă acțiunea formulată de intimată în contradictoriu cu contestatorii, s-a constatat că între părți există o masă partajabilă și s-a dispus ieșirea din indiviziune, fiind omologat raportul de expertiză efectuat de către expertul A. I. (f.23-25).
Fără a transforma contestația la executare silită într-o cale de atac împotriva sentinței puse în executare silită, instanța urmează a analiza în ce măsură sentința civilă nr. 2773/30.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ cuprinde în dispozitivul acesteia dispoziții ce pot fi puse în executare silită.
Astfel, instanța reține că ceea ce se pune în executare silită este dispozitivul unei hotărâri judecătorești, iar considerente sunt menite să explice dispozitivul pronunțat și să îl justifice. Considerentele unei hotărâri judecătorești nu au puterea conferită de lege de a adăuga dispozitivului sentinței ceea ce lipsește din minuta pronunțată.
Prin dispozitivul sentinței civile nr. 2773/30.10.2008 nu s-a stabilit conținutul masei partajabile, nu s-a stabilit ce lot revine fiecăreia dintre părți și nici sulta ce trebuie achitată de cealaltă parte. Toate aceste aspecte au fost adăugate prin considerentele sentinței pronunțate, lipsind în totalitate din dispozitivul hotărârii. De asemenea, instanța apreciază că nu este suficientă mențiunea în sensul omologării raportului de expertiză efectuat în cauză pentru a conferi caracter executoriu sentinței puse în executare, raportul de expertiză fiind o proba administrată în cursul judecății, astfel încât expertul nu se poate substitui instanței pentru a stabili raporturile juridice dintre părți.
De asemenea, se reține că părțile aveau deschisă calea lămuririi ori completării titlului executoriu pus în executare, pe care însă nu au promovat-o, ori posibilitatea formulării unei contestații la titlu în temeiul art. 399 alin. 1 C.pr.civ. dacă nu au uzat de calea lămuririi ori completării hotărârii judecătorești.
În drept, conform art. 379 alin. 1 C.pr.civ. nicio urmărire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decât pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, iar conform alin. 3 creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță.
Astfel, instanța apreciază că o creanță ce lipsește cu desăvârșire din cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr. 2773/30.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ și a fost adăugată în considerentele acesteia nu reprezintă o creanță certă în temeiul art. 379 alin. 1 și 3 C.pr.civ., motiv pentru care în temeiul art. 399 alin. 2 C.pr.civ. va admite contestația la executare silită și va anula integral executarea silită efectuată în raport cu debitorul T. M. C..
În ceea ce privește prescripția executării silite, instanța constată că și acest motiv este întemeiat, sentința civilă nr. 2773/30.10.2008 pronunțată în dosarul nr._ fiind definitivă la data de 19.05.2009 prin anularea apelului ca netimbrat de către Tribunalul București – Secția a V-a civilă, astfel că în temeiul art. 376 și art. 377 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. putea fi pusă în executare silită, însă cererea de executare a fost formulată cu depășirea termenului de 3 ani aplicabil în cauză (întrucât se execută o creanță conform cererii de executare silită, iar nu predarea unui imobil), respectiv la data de 16.11.2012 (f.22).
Fiind admisă contestația la executare silită pentru motivele analizate, instanța apreciază că nu se impune analiza celorlalte motive de contestație formulate.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, având în vedere că în cauză nu a fost achitată cauțiunea pusă în vedere, aceasta este inadmisibilă prin raportare la dispozițiile art. 403 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorii T. L. și T. M. C., ambii domiciliați în sector 3, București, Splaiul Independentei, nr. 2K, ., . în contradictoriu cu intimata T. E. C., cu domiciliul în sector 3, București, ., nr. 4, ., ..
Anulează executarea silita si toate actele de executare efectuate in dosarul de executare nr. 2120/2012 al B. D. si D. in ceea ce il priveste pe contestatorul T. M. si constata ca in ceea ce o priveste pe contestatoarea T. L. contestatia la executare a fost respinsa ca tardiv formulata.
Respinge cererea de suspendare a executarii silite ca inadmisibila.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D.-I. StăncioiElena A.
Red./Dact.: D.I.S./E.A./ 6 ex.
Comunicări:
Grefier.
← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1301/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 7147/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
---|