Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 17480/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 07.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: LILIANA MARIETA VLADESCU
GREFIER: F. C. Ș.
Pe rol, soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – întoarcere executare (dosar executare nr. 41/2014 al S.C.P.E.J. F. R. C. si T. A. R.), acțiune formulată de contestatorul C. S. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, potrivit art. 131, alin. 1 NCPC, verificând din oficiu competența, constată că este competentă general, in temeiul art. 126 din Constitutia Romaniei, material, în temeiul art. 94, pct. 1, lit. j NCPC, teritorial in temeiul art. 713 rap. la art. 650 NCPC.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra formulării de probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța, constatând că proba cu înscrisuri este utilă, pertinentă și concludentă, putând duce la dezlegarea pricinii, în temeiul disp. art. 255 și art. 258 Cod proc. civ., o încuviințează și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Contestatorul susține că nu i s-a comunicat niciodată procesul verbal, motiv pentru care apreciază că nu se putea porni executarea silită. Solicită admiterea contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare. Mai solicită a se constata intervenit dreptul de a cere perimarea executării silite. În subsidiar, invocă nulitatea absolută a procesului verbal.
În conformitate cu disp. art. 394 Cod proc. civ., instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti la data de 17.08.2015 sub nr. _, contestatorul C. S. in contradictoriu cu intimata Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale SA. a formulat contestație la executare solicitând instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna anularea in tot a tuturor actelor si formelor de executare silita in dosarul de executare nr. 41/2014 al S.C.P.E.J. F. R. C. si T. A. R., respectiv anularea adresei de înființarea popririi, a somației de plata, a titlului executoriu însuși, precum si a oricăror alte acte de executare emise; desființarea popririi, precum si întoarcerea executării silite, prin restabilirea situației anterioare, având in vedere, in principal, intervenirea prescrierii dreptului de a cere executarea silita( raportat la depășirea termenului de 3 ani) precum si a perimării executării silite, iar, în secundar, nulitatea absoluta raportat la dispozițiile Deciziei 6/16.02.2015 a ICCJ si prescripția executării sancțiunilor contravenționale prin nerespectarea dispozițiilor art.14 din OG nr. 2/2001; constatarea, in principal, a nulității iar, in subsidiar, a prescripției executării sancțiunilor contravenționale cat si a netemeiniciei procesului verbal de constatare a contravenției nr_/30.06.2011.
In temeiul art. 718 1 si alin. 6, a solicitat și suspendarea executării pana la soluționarea contestației la executare.
Prin aceeași cerere, contestatorul a formulat și plângere împotriva procesului verbal de constatare a contravenției nr_/30.06.2011.
A mai solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecare.
În motivare, a învederat că, la data de 12.08.2015, a primit pe cale poștala o înștiințare privind măsura popririi conturilor sale, Încheierea din data de 30.01.2014 pronunțata de către Judecătoria sector 3 București prin care a fost admisa cererea de încuviințare a executării silite având atașat procesul verbal de constatare a contravenției nr_/30.06.2011, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal din data de 01.07.2011, somația emisa in dosarul de executare 41/2014, încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare si înștiințarea din 07.08.2015.
Prin actele comunicate, i s-a adus la cunoștința faptul in dosarul execuțional nr. 41/2014, s-a început executarea silita in baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr_/30.06.2011, poprindu-se conturile sale pana la concurenta sumei de 28 euro si 295,97 1ei reprezentând debit si cheltuieli de executare.
1. Sub aspectul prescrierii dreptului de a cere executarea silita, a solicitat sa se observe depășirea termenului de 3 ani impus de dispozițiile art. 707 alin 1 Cod Proc. civ.: "dreptul de a obține executarea silita se prescrie in termen de 3 ani.." Având in vedere data săvârșirii presupusei contravenții, respectiv 04.01.2011, data de la care începe sa curgă termenul de 3 ani si data formulării cererii către executorul judecătoresc 08.01.2011 de către C. si încuviințarea executării silite prin încheierea pronunțata de JS3 la 30.01.2014, se observa depășirea termenului imperativ prevăzut de dispozițiile legale in vigoare.
2. Perimarea executării silite - încălcarea dispozițiilor art. 697 alin 1 Cod proc civ .
Având in vedere ca intre data formulării cererii către executorul judecatoresc, respectiv încuviințare executării silite 30.01.2014 si efectuarea următoarelor acte privind somația, înștiințarea privind înființarea popririi toate purtând data de 07.08.2015 a trecut un termen mai lung de 6 luni. mai precis 18 luni, a apreciat că este perimata executarea silita si a solicitat desființarea tuturor actelor de executare. Cu privire la titlul executoriu insusi, reprezentat de procesul verbal de contravenție_/30.06.2011, a precizat ca pana la comunicarea somației si a procesului verbal, acesta nu i-a fost comunicat.
3. Nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenție raportat la dispozitiile Deciziei ICCJ nr. 6 din 16 februarie 2015. pronunțata de Completul competent sa judece recursul in interesul legii, decizie apăruta in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 199 din 25 martie care este obligatorie, de la data publicării, pentru instanțele de judecata, nulitate pe care a invocat-o având in vedere lipsa semnăturii olografe a agentului constatator de pe procesul verbal de contravenție.
Procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie intocmit in forma scrisa, fiind unicul act probator al unei contravenții, si trebuie sa conțină mențiunile prevăzute in art. 16 si art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. In lipsa formei scrise nu se va putea aplica nicio sancțiune, intrucat nu se va putea proba existenta faptei contravenționale. Conform art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie sa figureze in procesul-verbal de constatare a contravenției, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, si anume: numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constata si din oficiu. In doctrina s-a arătat ca acestea sunt cauze de nulitate absoluta cure nu pot fi înlăturate in niciun mod.
Deoarece in OG nr. 15/2002 nu exista prevederi referitoare la modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție, aplicabile sunt dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 care stabilesc ca, daca este încheiat in lipsa contravenientului, actul se trimite prin posta, cu aviz de primire, sau se comunica prin afișare la domiciliul persoanei amendate.
"Ca atare, modalitatea de comunicare anterior prezentata (prin posta sau prin afișare la domiciliu) presupune utilizarea formei clasice, pe suport hârtie, a procesului-verbal contravențional. (...) Așadar, un act juridic, inteles atat ca negotium, cat si ca instrumentum, poate sa intre in sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 (legea privind semnătura electronica -n.r.) doar atunci cand manifestarea de voința a celui de la care actul emana imbraca forma electronica si, de asemenea, ajunge la destinatarul transmiterii in aceeași forma, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor in format electronic. Aceasta specificitate distinge înscrisurile electronice de inscrisuri«clasice», pe suport hârtie. In situația in care manifestarea de voința a emitentului actului ajunge la destinatarul sau pe suport hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este in forma electronica", este explicat in Decizia ICCJ nr. 6/2015. Prin urmare, semnătura electronica poate fi aplicata doar pe documentele electronice folosite in sistem electronic, iar aplicarea acesteia pe un act tipărit nu este posibila. De aceea, un act comunicat in forma tipărita, fara sa aiba semnătura originala a celui care 1-a emis, nu poate avea decât o valoare de copie a inscrisului electronic original.
"Procesele-verbale contravenționale emise in temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate si semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătura electronica extinsa. Având in vedere forma de emitere si de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografa a agentului constatator este obligatorie. (...) înalta Curte considera ca modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizata de agentul constatator din cadrul Companiei Nationale de Autostrăzi si Drumuri Nationale din România — S.A. constituie o lipsa a semnăturii agentului constatator care atrase sancțiunea nulității absolute a actului, in condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001", apreciază judecătorii Curții.
Așadar, asa cum este punctat in decizia ICCJ, chiar daca semnătura electronica are același scop pe care-1 are semnătura olografa, aceasta poate fi folosita doar atunci cand este vorba de documente electronice transmise destinatarului — evident — in format electronic: "Este adevărat ca semnătura electronica extinsa atașata unui înscris in format electronic pentru care forma scrisa este ceruta de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie si, in plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputand fi repudiata de autorul sau, insa aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci cand înscrisul căruia i se atașează este transmis si primit de către destinatarul comunicării tot in format electronic. In caz contrar, atunci cand înscrisul este primit de către destinatarul sau pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci cand forma scrisa este ceruta de lege ad validitatem, este asigurata doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator.
4. Prescripția executării sancțiunilor contravenționale prin nerespectarea dispozițiilor art 14 din OG2/2001. respectiv necomunicarea procesului verbal in termen de o luna de la intocmirea acestuia.
A menționat ca pana la acest moment al executării silite, procesul verbal nu a fost comunicat, decât odată cu somația.
Apare insa la dosarul de executare, odată cu somația si procesul verbal comunicat si o dovada de comunicare datata 01.07.2011. Acest proces verbal nu produce efecte, raportat la 2 considerente: RIL nr.10/2013 precum si faptul ca pe acest proces verbal apare numele unui martor fara nici un fel de date de identificare ale acestuia.
Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor (art. 27 din OG. nr. 2/2001). Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatata chiar si de instanța învestita cu soluționarea plângerii contravenționale si a contestației. Termenul de o luna se calculează potrivit disp. art. 181 alin. 1 pct. 3 Cod de procedura civila (când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămâna ori luna sau din ultimul an).In ipoteza in care ultima zi cade ., termenul de prescripție se prelungește pana in prima zi lucrătoare care urmează. ICCJ in decizia in interesul legii nr.10/2013, publicata in Monitorul Oficial 450/2013, a stabilit imperativ faptul ca modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire.
Comunicarea procesului verbal si a înștiințării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii, sub sancțiunea prescripției executării sancțiunii amenzii contravenționale (art. 14 din OG. nr. 2/2001). Având în vedere cele doua considerente mai sus expuse, solicitam Onoratei instanțe sa observe prescripția executării sancțiunilor contravenționale.
5. Netemeinicia procesului verbal raportat la reținerea faptului ca in data de 04.01.2011, ora 21.48 ar fi condus autoturismul fără a deține rovinieta valabilă.
Menționez faptul ca având in vedere termenul extrem de îndelungat nu mai dețin rovinieta, însă din cat îmi pot aminti, în permanență autoturismul pe care îl conduceam deținea rovinieta valabila. Mai mult, obligația mea legala era de păstrare a dovezii privind plata rovinietei pentru un termen de 1 an!!! Nicidecum 4 ani.
A solicitat a se pune în vedere C. să facă dovada faptului că la acel moment circulam fără rovinieta valabila, raportat la susținerile din procesul verbal. Sarcina probei revine C., respectiv organului care acuza. Potrivit CEDO cauza "Ozturk vs. Germania" si cauza "A. vs. România - 2007" (decizii cu prioritate in aplicare in fata oricărei reglementari interne conform art. 20 (1) si (2) din Constituția României) precum și a Deciziei Curții Constituționale nr. 251 din 12 iunie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din OUG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,s-a statuat ca orice acuzat are dreptul la un proces echitabil, iar noțiunea de "contravenient" in dreptul administrativ folosita de legiuitor nu are semnificația unei înfrângeri a prezumției de nevinovăției, fiind asimilata unei proceduri penale. Ca atare, jurisprudența constanta a instanțelor de judecata in materie contravenționala a consacrat in practica următoarele:
-contravenția este subsumata noțiunii de acuzație in materie penala;
-sarcina probațiunii incumba pârtii care a aplicat sancțiunea contravenționala,
contravenientul bucurându-se de prezumția de nevinovăție, care nu poate fi răsturnata in lipsa unor probe certe de vinovăție;
-mențiunile agentului constatator inserate in procesul verbal nu constituie singure o proba, ci dimpotrivă, acestuia ii revine sarcina de a dovedi temeinicia si legalitatea procesului verbal;
A considerat ca nu datorează nicio suma si că este executat abuziv atât pentru o suma pe care nu o datorează cat si e o procedura viciata in baza unui pretins drept oricum prescris.
A susținut că, față de toate aceste aspecte, se impune suspendarea executării silite pana la soluționarea contestației, iar pe fondul acesteia, sa dispuneți anularea tuturor actelor si a formelor de executare inițiate, respectiv ridicarea măsurii înființării popririi, si încetarea executării silite întrucât suma pentru care s-a înființat poprirea nu reprezintă o creanța datorata, prejudiciindu-i-se interesele prin efectuarea unor acte de executare ce urmăresc încasarea unor sume necuvenite.
In situația in care se va proceda la executarea silita a conturilor si bunurilor sale, a solicitat admiterea cererii de întoarcere a executării silite.
În drept, contestatorul s-a prevalat de dispozițiile art. 711 si urm. Cod de Procedura civila
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv înștiințarea privind măsura popririi conturilor, încheierea din data de 30.01.2014 pronunțata de către Judecătoria sector 3 București prin care a fost admisa cererea de încuviințare a executării silite având atașat procesul verbal de constatare a contravenției nr_/30.06.2011, procesul verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal din data de 01.07.2011, somația emisa in dosarul de executare 41/2014, încheierea executorului judecătoresc de stabilire a cheltuielilor de executare si înștiințare din 07.08.2015.
Prin serviciul Registratură, la data de 21.10.2015, apoi la data de 09.11.2015, intimata
Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București a depus la dosarul cauzei ÎNTÂMPINARE contestația la executare formulată de contestatorul C. Ș., solicitând respingerea contestației la executare ca neîntemeiata, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/30.06.201 ce reprezintă titlu executoriu, a derulării in continuare a procedurii de executare silita, fără suspendare, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, in sensul obligării debitorului la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire reținut in procesul verbal constatare a contravenției, precum si a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
In fapt, a susținut că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat ca, autovehiculul aparținând C. Ș. circula pe drumurile naționale fără sa dețină rovinieta valabila, așa cum este definita de art. 1 (1A1) din norma de referința, adică O.G. nr. 15/2002.
A arătat că, în scopul sancționării faptei contravenționale, precum si a prevenirii săvârșirii acesteia pentru viitor, in temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legala in vigoare pana la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției in cauza in termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei. potrivit textului art. 13 alin 1 din O.G. nr 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii conform dispozițiilor art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Comunicarea procesului verbal de constare a contravenției in cauza, s-a făcut conform dispozitiilor art. 27 din O.G. 2/2001, cu modificările si completările ulterioare „Comunicarea procesului verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor", fiind la latitudinea expeditorului (emitentul documentului) modalitatea de comunicare, aceasta fiind alternativa si nu subsidiara așa cum a reținut debitorul. In speța, comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției a fost consemnata in procesul verbal de afișare, semnat de reprezentantul C. si un martor.
A mai susținut că procesul verbal de afișare îndeplinește cerințele din O.G. nr 2/2001 privind regimul contravențiilor coroborat cu cele ale art. 164 NCPC, în sensul că are în conținutul său informații atat suficiente cât și concludente. Prin simetrie juridică, a apreciat că afișarea efectuată în virtutea art. 27 din O.G. nr. 2001 echivalează afișării reglementată de prevederile art. 168 NCPC. De altfel, în sensul celor arătate, art. 165 pct.1 NCPC precizează că procedura se cotește îndeplinită "la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal.
A solicitat a se avea în vedere și dispozițiile art. 237, alin. (2) NCPC, potrivit cărora "mențiunile din înscris care sunt în directă legătură cu portul juridic al părților fac, de asemenea, dovada până la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca început de dovadă scrisă".
Prin urmare, nu se poate susține faptul ca procedura de comunicare a procesului -rbal de contravenție a fost viciata sau ca debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
Mai mult decât atât, a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. l din OG nr. 2/2001, cu modificările si completările ulterioare, împotriva procesului - verbal de constatare a contravenției se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Or, debitorul nici nu a formulat plângere împotriva procesului - verbal de contravenție si nici nu a achitat de buna voie obligația stabilita prin procesul - verbal de contravenție ca si sancțiune aplicata pentru fapta săvârșita.
În acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 si 2 NCPC prevăd faptul ca obligația stabilita in hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de buna voie.
In cazul in care debitorul nu executa de buna voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care începe odată cu sesizarea organului de executare.
Astfel, reiese in mod evident nu numai reaua - credința a contestatorului care a refuzat mod nejustificat sa-si îndeplinească obligațiile legale, dar si faptul ca a încercat prin contestatia la executare sa inducă in eroare instanța.
Referitor la acest aspect, a solicitat instanței de judecata sa constate faptul ca a dat dovada nu numai de buna - credința, dar si de indulgenta in toata aceasta perioada (aproape 3 ani), sperând ca debitorul sa iasa din pasivitate si sa-si execute de buna voie obligația stabilita prin titlul executoriu.
In ceea ce privește, prescripția executării silite invocata de către contestator, a solicitat instanței de judecata sa constate faptul ca aceasta este neîntemeiată întrucât, potrivit art. 705 alin. 2 NCPC, „Termenul de prescripție începe sa curgă de la data când naște dreptul de a obține executarea silita". In acest context, obligația contestatorului era perfecta, aflându-se in termenul de prescripție, care început sa curgă la data nașterii dreptului, respectiv data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției - 19.07.2011.
A mai arătat ca, potrivit art. 708(2) din NCPC, cursul prescripției se intrerupe pe data depunerii de către creditoare a cererii de executare, însoțita de titlul executoriu. Astfel, manifestarea de voința a titularului de a-si realiza dreptul (depunerea cererii de executare, reprezentând sesizarea executorului) unifica începerea executării.
Atâta timp cat cererea de executare silita a fost depusa la biroul executorului in timp util, respectiv 08.01.2014, inainte de expirarea termenului de prescripție arătat, a apreciat ca, încheierea prin care a fost încuviințata executarea silita, precum si actele ulterioare acesteia, emise de Biroul executorului judecătoresc, sunt întemeiate si legale.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002. cu modificările si completările ulterioare, fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua si se sancționează cu amenda.
Potrivit doctrinei de specialitate, contravenția continua poate fi definita ca fiind ea forma a unității naturale contravenționale care consta in prelungirea in timp in chip natural a elementului material al laturii obiective (acțiune sau inacțiune) si a procesului i producere a rezultatului, pana la un moment viitor al consumării, cand activitatea contravenționala este oprita datorita unei energii contrare celei care a declanșat activitatea. Epuizarea contravenției continue este data de momentul intervenției unei forte intrare care poate avea ca sursa fie voința făptuitorului însuși, fie intervenția autorității, fie intervenția altei persoane. Contravenția continua este reglementata de dispozițiile art. 13 alin. 2 din OG nr. 2001, cu modificările si completările ulterioare, ce definesc acest tip de contravenție i fiind situația in care încălcarea obligației legale durează in timp, si anume, actul de executare se prelungește in timp, in baza aceleași rezoluții contravenționale.
Instituția contravenției continue are o importanta relevanta in incidența cu alte institutii de drept. Astfel, legea contravenționala aplicabila in timp va fi legea in vigoare n momentul epuizării acesteia, moment de la care se calculează si termenul de prescriptie a răspunderii contravenționale.
Aceste considerente ale doctrinei juridice sunt clar statuate si in jurisprudenta Înaltei Curți de Casație si Justiție. In acest sens, prin Decizia nr. 2570/18.04.2005 pronunțata de înalta Curte de Casatie si Justiție, Secția Penala s-a statuat faptul ca "in cazul in care in timpul duratei iei infracțiuni continue se adopta mai multe legi penale, fapta se incadreaza potrivit aii in vigoare la data cand activitatea infracționala s-a incheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul căreia a inceput si a durat o perioada de timp."
Prin urmare, având in vedere cele sus rubricate, in speța de fata, momentul aplicării sancțiunii contravenționale prin emiterea procesului - verbal de contravenție reprezintă momentul in care contravenția continua se epuizează ca urmare a intervenției unei autorități, respectiv C. - SA prin agenții constatatori.
Având in vedere faptul ca, in speța, momentul epuizării contravenției continue il reprezintă ul 2011, învederam instanței de judecata faptul ca aplicarea dispozițiilor art. 27 din O.G. 2001, cu modificările si completările ulterioare, înainte de apariția Deciziei nr. 10/2013 enunțata de ICCJ, prevedea ca modalitatea de comunicare a procesului - verbal de constatare a contravenției era la latitudinea expeditorului (emitentul documentului), aceasta fiind alternativa nu subsidiara.
Prin urmare, datorita faptului ca fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție continua, astfel cum este definita si reglementata de OG nr. i/2002, precum si ca legea contravenționala aplicabila in timp va fi legea in vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese in mod evident faptul ca, in speța, este vorba despre excepție de la principiul retroactivății legii contravenționale.
2. In ceea ce privește aspectele legate de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator din prinsul procesului - verbal de contravenție ridicate de către contestatoare, a solicitat sa se constate faptul ca acestea sunt nefondate.
Conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 si ale HG nr. 1259/2001 procesul - verbal de contravenție a fost generat si semnat electronic de către agentul constatator angajat al C. S.A. - CESTRIN, ca o condiție de valabilitate a unui act juridic si i s-a asociat logic semnătura electronica insa, bazata pe un certificat calificat emis de către CERTSIGN SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii.
Aceste mențiuni se regăsesc si in subsolul procesului - verbal de constatare in cauza.
In acest caz, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001 prevăd ca "in cazurile in care, potrivit "ii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui pozitiv securizat de creare a semnăturii".
Prin urmare, susținerea contestatoarei potrivit căreia lipsește semnătura agentului constatator si astfel procesul - verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționata in OG 2/2001, cu modificările si completările ulterioare, este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului - verbal de constatare a contravenției in cauza.
Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001 cu modificările si completările ulterioare, sancționează lipsa semnăturii agentului constatator.
In plus, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătura se aplica pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem).
Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu poate considera ca nelegala o asemenea semnătura pe procesul - verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul - verbal este legal semnat, nefiind nul.
Prin urmare, datorită faptului că fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă, astfel cum este definită și reglementată de OG nr 15/2002, precum și că legea contravențională aplicabilă în timp va fi legea în vigoare din momentul epuizării acesteia, reiese în mod evident faptul că, în speță, este vorba despre o excepție de la principiul retroactivității legii contravenționale.
De asemenea, solicităm instanței de judecată să constate faptul că Deciziile pronunțate de către înalta Curte de Casație și Justiție dobândesc valoare obligatorie de la data publicării, acestea având valoare egală cu cea a legii cu caracter interpretativ.
Prin urmare, aplicarea Deciziei nr 6/2015 a ICCJ în speța de față, deci pentru o situație anterioară momentului pronunțării, ar fi echivalenta cu a da caracter retroactiv unei dispoziții legale.
Ori norma privitoare la comunicarea unui act procedural nu are un conținut de drept material, ci constituie o dispoziție procedurală căreia nu i se aplică principiul legii contravenționale mai favorabile, ci cel al aplicării imediate a normei procedurale.
Prin urmare, a solicitat a se constata faptul că pvcc a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv.
Conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat in termenul de 15 zile de comunicare sau luare la cunoștința, precum si hotărârea judecătoreasca irevocabila in care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate.
Prin urmare, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal contestat, posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001.
Or, debitorul nu a apelat la aceasta cale procesuala si prin urmare pana la desființarea acestora, urile executorii isi mențin puterea executorie.
A susținut că executarea silita s-a făcut in baza altui titlu executoriu decât o hotărâre judecătoreasca si, prin urmare, motivele invocate de către contestator in contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu si prin urmare nu pot fi luate in considerare intrucat in legătura cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Prin urmare, motivele invocate de către debitor constituie motive ce pot fi analizate pe calea plângerii contravenționale, aceste aspecte neputand fii analizate pe calea contestației la executare.
Astfel, atat timp cat exista calea de atac a plângerii contravenționale, aspectele legate de generarea si semnarea electronica a procesului - verbal de contravenție indicate de către contestator nu pot fi invocate direct pe calea contestației la executare, ele pot si trebuie sa fie invocate pe calea plângerii contravenționale, conform dispozitiilor art. 712 NCPC.
3. Referitor la cererea de suspendare a executării silite, a solicitat instanței de judecata sa o respingă ca nefondata.
A învederat instanței de judecata faptul ca nu se impune ordonarea acestei măsuri provizorii, intrucat nu este un caz grabnic si nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatorului, precum nici nu se creează o paguba iminenta care nu se poate repara.
A mai învederat faptul ca, de la data comunicării proceselor - verbale de contravenție in cauza, si pana la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de buna voie plata creanței stabilita in titlurile executorii, desi procedura de comunicare a acestora a fost îndeplinita cu respectarea dispozițiilor legale de către agenții procedurali.
In acest sens, dispozițiile art. 622, alin. 1 si 2 NCPC prevăd faptul ca obligația stabilita in hotărârea unei instanțe sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de buna voie.
Astfel, reiese in mod evident nu numai reaua - credința a contestatorului care a refuzat
mod nejustificat sa-si îndeplinească obligațiile legale, dar si faptul ca incearca prin prezenta licitare de suspendare a executării silite sa inducă in eroare instanța.
De asemenea, referitor la acest aspect, a mai solicitat să se constate faptul ca intimata a dat dovada nu numai de buna - credința, dar si indulgenta in toata aceasta perioada, sperând ca debitorul sa iasă din pasivitate si sa-si execute de buna voie obligația stabilita prin titlurile executorii.
In drept, intimata s-a prevalat de dispozițiile art. 205 Noul Cod proc. civ. precum si cele care se regăsesc in cuprinsul întâmpinării.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si a oricăror probe a căror necesitate va reieși din dezbateri.
A fost atasat dosarul de executare
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, instanța reține că, in spetă, executarea silita a fost pornita in temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal . R 11 nr._/30.06.2011 generat si semnat in format electronic de catre agentul instrumenator, proces verbal prin care contestatorul a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 250 lei si obligat la plata unui tarif de despagubire in cuantum de 28 euro, in echivalent in lei la cursul BNR de la data platii, pentru utilizarea retelei de drumuri nationale fara achitarea tarifului de utilizare, plus cheltuieli de executare.
Cu privire la imposibilitatea exercitarii cailor de atac impotriva procesului verbal de contraventie ca urmare a necomunicarii catre contestator instanta retine că, in cauza de fata, contestatorul a invocat faptul ca procesul verbal nu i-au fost comunicat prin posta cu confirmare de primire, in termenul prev. de lege, ci printr-o modalitate subsidiara, respectiv prin afisare astfel că, nu a inceput sa curga termenul de decadere prevazut de lege in care era tinut sa efectueze actul de procedura respectiv sa exercite calea de atac -plangerea contraventională- imprejurare in care, atat timp cat actul administrativ constatator si sanctionator nu i-a fost comunicat in modalitatea prevazuta in mod imperativ de lege, acesta nu poate constitui titlu executoriu si in consecinta, intimata nu se poate prevala de disp art. 31 si 37 din OG 2/2001 pentru a solicita punerea in executare intrucat sanctiunea principala si cea complementara nu au devenit definitive cat timp nu a inceput sa curga termenul de decadere de 15 zile in care petentul contravenient ar fi fost in drept să formuleze plângere contraventionala si sa supuna astfel, instantei de contencios contraventional controlul judiciar asupra legalitatii si temeiniciei acestuia .
Instanta retine că, prin decizia nr.10/2013 privind examinarea recursului in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICSJ privind interpretarea si aplicarea disp.art. 27 teza I raportat la art.14 alin.1 si art.25 alin.2 si art,31 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor cu modif.si completarile ulterioare instanta supremă a statuat că, in ceea ce priveste caracterul alternativ sau subsidiar al celor doua modalitati de comunicare a procesului verbal de contraventiei si al instiintarii de plata, comunicarea procesului verbal prin afisare la domiciliul petentului in prezenta unui martor este subsidiara ca modalitate de comunicare celei prin posta.
Astfel s-a retinut ca , potrivit dispoziților legale procesuale civile cu care se completeaza OG nr. 2/2001, în situația similară - a comunicării prin poștă a unui act de procedură - în cazul refuzului expres de primire a corespondenței, procedura se socotește îndeplinită la data consemnării de către funcționarul poștal a acestui refuz.Legea procesual civilă instituie, așadar, în situația expres prevăzută, o prezumție absolută, de cunoaștere a actului, fundamentată pe atitudinea subiectivă a părții, expres manifestată, și pe necesitatea prevenirii și sancționării abuzului de drept din partea acesteia.
Această modalitate de interpretare și aplicare a legii este în măsură să asigure un just echilibru între interesele contrare din cadrul procedurii contravenționale, într-o manieră care să nu reducă dreptul persoanei sancționate contravențional, de a i se comunica actul prin care s-a dispus această măsură, la unul pur formal (în varianta considerării celor două modalități de comunicare ca fiind alternative), pe de o parte, și care, în același timp, să nu greveze obligația autorității cu o sarcină imposibil de realizat, ce ar depinde în exclusivitate de voința persoanei sancționate, de a se prevala într-un mod abuziv de dreptul respectiv, pe de altă parte. Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cerința comunicării procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată este îndeplinită și în situația refuzului expres al primirii corespondenței, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcționarul poștal.
Din verificarea pe cale incidentala a legalitatii procesului -verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ce a stat la baza declansarii executarii silite prin incuviintarea cererii de executare la solicitarea organului de executare, instanța constată că, acest inscris cu vocatie de a fi titlu executoriu, in conditiile legii, nu poartă insa semnătura olografă a agentului constatator, lipsind astfel una dintre condițiile de formă necesare pentru ca acest proces-verbal să constituie titlu executoriu. Această condiție este impusă de altfel oricărui alt înscris căruia legea îi recunoaște caracterul de titlu executoriu care constată o creanță certă, lichidă, exigibilă nu poate constitui titlu executoriu decât în măsura în care este semnat de agentul constatator imputernicit potrivit legii, sa constate contraventia si sa aplice sanctiunea iar cerinta obligatorie a semnării este una din condițiile care pot și trebuie să fie verificate și în procedura încuvintarii nu doar în cadrul unei eventuale acțiuni in anulare separat sau alături de o contestație la executare, față de prevederile art. 640/1 alin 3 NCPC.
Aceste argumente la motivele de fapt invocata de contestator si analizate de instanta sunt suficiente pentru a se dispune desfiintarea actelor de executare silita astfel ca nu e mai impune examinarea prescriptiei extinctive si a perimarii executarii silite.
In raport de aceste motive instanta pentru motivele de mai sus, va admite contestatia la executare silita si va anula executarea silita conf. art.711-712 cp.c.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorul C. S. – CNP_, domiciliat în București, ., ., ., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. S.A. având CUI_, J40/552/15.01.2004, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune anularea în tot a actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 41/2014 și dispune întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare finalizării popririi.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică azi, 07.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. VlădescuFlorentina C. Ș.
Red.Jud.L.M.V.
Tehno.F.C.Ș.22.12.2015
2com
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria... | Fond funciar. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
