Contestaţie la executare. Sentința nr. 2153/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2153/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 2153/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 2153
Ședința publică din 19.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. A.
GREFIER: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR, în contradictoriu cu intimatul M. M., având ca obiect contestație la executare + suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, la data de 13.01.2015 contestatoarea a depus precizări și la data de 17.02.2015 s-a depus dosarul de executare, după care:
Instanța ia act că s-a depus dosarul de executare și, odată depus dosarul de executare, judecarea prezentei cauze nu este împiedicată, astfel că nu se justifică suspendarea cauzei conf. art. 242 Cod procedură civilă. Stabilește în sarcina contestatoarei obligația de achitare a cheltuielilor de xeroxare în cuantum de 37,20 lei (fila 65).
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub numărul de mai sus, contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR (A.N.R.P.) a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul M. M. suspendarea executării, suspendarea popririi, anularea încheieri de stabilire cheltuieli de executare, anularea executării din dosarul nr. 1059/2014 întocmit de B.E.J. D..
În motivarea acțiunii, contestatoarea a susținut că au fost încălcate dispozițiile Legii 9/1998 și HG 753/1998, respectiv că hotărârea invocată de intimată nu a fost validată de ANRP și, pe cale de consecință, nu este titlul executoriu. ANRP a susținut că, în data de 12.03.2014, a fost publicată OUG 10/2014 prin care plata voluntară a despăgubirilor a fost suspendată pe o perioadă de 6 luni.
Referitor la modalitatea de actualizare, a arăta că potrivit HG 1277/2007, actualizarea se face in raport de indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de INS față de luna decembrie a anului anterior.
Onorariul de avocat de 2500 de lei este nepotrivit de mare față de munca îndeplinită.
În drept, contestatoarea a invocat art. 711 și urm. C.proc.civ., Legea 9/1998.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat în esență, respingerea cererii ca neîntemeiată.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri. La solicitarea instanței, a fost depus dosarul de executare.
Analizând cererea, pe fond, prin prisma probelor administrate, instanța reține că contrar susținerilor contestatoarei, atâta timp cât creanța este determinată, hotărârile Comisiilor pentru aplicarea Legii 9/1998 sunt titluri executoriu, indiferent de validarea ulterioară prin decizie ANRP. În baza principiului de drept comun nimeni nu poate invoca propria turpitudine în justificarea neîndeplinirii unei obligații legale – contestatoarea nu își poate invoca propria culpă rezultată din neparcurgerea procedurii legale și neluarea niciune măsuri pentru validarea deciziei invocate de intimații creditori.
Creditorul nu avea obligația să demareze în prealabil procedura contestației administrative pentru a obține obligarea ANRP la emiterea deciziei de validare.
Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul, în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament vigilent și să-l asiste pe creditor în executarea hotărârii care îi este favorabilă. Așadar, dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești este unul dintre aspectele dreptului de acces la justiție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, în repetate rânduri România, tocmai datorită faptului că nu s-a pus în executare o hotărâre judecătorească sau că procedura executării silite a unei hotărâri judecătorești a durat prea mult. De asemenea, în cauza Metaxas contra Greciei, CEDO a afirmat că nu este oportun a cere unei persoane care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. În plus, dacă administrația nu execută hotărârea din proprie inițiativă, iar reclamantul recurge la executarea silită, acest aspect poate fi reținut ca o circumstanță agravantă.
Așadar, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în momentul emiterii titlului executoriu reprezentat de Decizia Comisiei, contestatorul, ca instituție publică, avea obligația de a executa voluntar obligațiile sale, de a proceda la validare, creditorului neputându-i-se pretinde nici măcar recurgerea la procedura executării silite, aceasta cu atât mai puțin în prezenta cauză cu cât, din Hotărârea Comisiei este din anul 2010 (f. 58), iar din cuprinsul ei rezultă că cererea intimatului data din anul 2007. În aceste condiții, la 8 ani de la demararea procedurilor, intimatului nu li se mai poate opune încă un termen nedefinitiv pentru executarea creanței.
Pentru aceleași motive, reținând și faptul că nu a procedat la îndeplinirea obligațiilor legale în termenele inițiale, contestatoarea nu poate invoca prevederile OUG 10/2014. Mai mult, până la data pronunțării prezentei, termenul de suspendare a expirat. Cu toate acestea, contestatoarea nu a făcut dovada că și-ar fi îndeplinit totuși obligațiile legale până la acest moment.
În ceea ce privește actualizarea, instanța constată că reclamanta nu a formulat propriu-zis o contestație, ci s-a limitat să indice textul de lege pretins a fi incident în cauză (f.5). Contestatoarea nu a susținut că B. ar fi încălcat acest text de lege, nu a precizat nici în ce mod ar fi fost încălcat, în sensul că B. ar fi procedat la actualizare după alte criterii sau nu ar fi avut în vedere perioada corectă sau indicele de inflație corect etc.etc, nici nu a invocat și nici nu a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru a face dovada unei eventuale erori de calcul în cadrul executării. Pe de altă parte, prevederile HG privind modul de actualizare a tranșelor ar fi putut fi invocate numai în măsura în care contestatoarea ar fi respectat întreaga procedură prevăzută de Hotărârea de Guvern, respectiv dacă ar fi făcut plata tranșelor la termenul cuvenit. Odată încălcată această procedură, contestatoarea debitoare nu mai poate invoca prevederile mai favorabile ale acestui act normativ.
Totodată, prin Decizia RIL a ICCJ 21/2007 ICCJ a decis că data stabilirii compensatiilor este aceea a emiterii hotararii comisiei judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 9/1998. Validarea de catre Cancelaria Primului-Ministru a hotararilor comisiilor teritoriale, cu depasirea termenului de 60 de zile prevazut in art. 7 alin. (3) din aceeași lege, atrage actualizarea intregii sume in raport cu indicele de crestere a preturilor.
În ceea ce privește contestarea onorariului de avocat de 2500 lei, instanța constată că acest capăt de cerere este neîntemeiat. Contestatoarea s-a limitat să invoce generic doar că onorariul ar fi nepotrivit de mare față de munca îndeplinită și că CEDO a statuat că partea care a câștigat procesul are dreptul la rambursarea cheltuielilor în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. Dar reclamanta nu a făcut nicio motivare concretă, restul susținerilor pe acest capăt de cerere vizând de fapt: chestiuni teoretice, dispoziții legale incidente, justificarea inserării acestor dispoziții în lege, efectele pe care le-ar produce în general reducerea cheltuielilor
În plus, instanța reține că nu se poate pretinde unui justițiabil să cunoască modalitatea de aducere la îndeplinire a unui titlu executoriu în cazul neexecutării de bună voie de către debitor și, implicit, nu i se poate imputa apelarea la serviciile unui avocat, cu atât mai mult în cauză cu cât creditorul avea un titlu încă din anul 2007, dar nu reușise să obțină și executarea lui. Contestatoarea debitoare putea evita achitarea și a acestor cheltuieli, dacă ar fi executat de bună voie titlul imediat după ce acesta a devenit executoriu.
Pentru toate aceste motive, instanța va respinge contestația ca neîntemeiată.
Având în vedere dispozițiile art. 718 alin.1 NCPC. conform cărora instanța competentă poate suspenda executarea până la soluționarea contestației la executare, față de faptul că prin prezenta a fost soluționată contestația la executare, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR (CUI_) cu sediul în București, .. 202, sector 1, în contradictoriu cu intimat M. M. (CNP_) cu domiciliul în Afumați, .. 112, județul Ilfov și domiciliul ales la CAV S. TuDorița, Afumați, .. 112, județul Ilfov, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. A. C. N.
DA/DA/4ex/17.04.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3111/2015. Judecătoria... | Reziliere contract. Sentința nr. 2427/2015. Judecătoria... → |
|---|
