Obligaţie de a face. Sentința nr. 3368/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3368/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 3368/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 3368
Ședința publică din data de 10.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte – N. C.
Grefier - N. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții A. M. D. și A. I. D. în contradictoriu cu pârâții A. N. PENTRU LOCUINTE și . PRODUCTIE SRL, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea pentru 03.03.2015 și pentru astăzi, 10.03.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata, instanța retine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Civilă la data de 16.11.2012 sub nr._/3/2012 reclamanții A. M. - D., A. I. D. a chemat în judecată pârâții . și Agenția Națională pentru Locuințe solicitând ca prin hotărârea pe care o va pronunța să fie obligate pârâtele să construiască și să predea locuința TIP S29A, pe lotul cadastral nr.465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în Cartea funciară nr._ conform încheierii nr._/07.09.2004, compus din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp, din care suprafața utilă 254,65 m.p. nr.4244/24 martie 2006, obligarea pârâtei . să achite penalități de întârziere pentru perioada 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012 în cuantum de 154.583,128 lei și penalități de 0,15% pe zi începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței.
În motivarea cererii s-a arătat că prin contractul de constituire nr. 4244/24 martie 2006 modificat prin actul adițional nr.1/2006 autentificat sub nr. 7442/23 mai 2006 încheiat între reclamanți în calitate de beneficiar și ., în calitate de antreprenor general, s-a convenit, ca antreprenorul ales de către pârâta Agenția Națională pentru Locuințe, în termen de 24 de luni de la semnarea contractului, să construiască și să predea locuința TIP S 29A, pe lotul cadastral nr. 465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în cartea funciară nr._ conform, încheierii nr._/07.09.2004, compusă din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp din care suprafața utilă 254,65 m.p.
S-a mai convenit ca la data finalizarea lucrărilor de construire și predarea locuinței să se transmită în folosința reclamanților terenul aferent construcției în suprafață de 449,11 mp, pe toată durata existenței construcției.
Prețul convenit inițial stabilit prin contractul de construire autentic nr.4244/24 martie 2006, a fost majorat la suma de 142.850 euro, inclusiv TVA.
Ulterior prin actul adițional nr.1/2006, la contractul de construire autentic nr. 4244/ 24 martie 2006, prețul a fost majorat la suma de 142.850 euro, inclusiv TVA.
Antreprenorul general avea obligația să predea locuința contractată pe baza unui proces verbal, în termen de 24 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, termen în care sunt incluse și perioadele friguroase, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la data de 07.04.2007 sub nr.4953. Arata ca deși a achitat prețul, au trecut mai bine de doi ani de la data începerii lucrării iar locuința nu este inca finalizata.
Mai mult, ceea ce s-a construit este strâmb, cu pereți si stâlpi de rezistenta strâmbi, deviați de la axa, toate materiale folosite sunt deja deteriorate deoarece paratele nu au luat nici o măsura de conservare a acestora.
Având in vedere ca, deși a achitat contravaloarea construcției, fiind îndatorat la banca, suportând speze bancare exorbitante, fara a se bucura de imobil, se considera vădit prejudiciat. In continuare arata ca a efectuat demersuri in vederea soluționării amiabile a situației, fara însa rezultat.
Potrivit clauzei penale cuprinse in contractul de construire, arata ca in ipoteza in care nu se efectuează predarea la timp din cauze imputabile a antreprenorului acesta datorează penalitati de întârziere de 0,15% pe zi de întârziere din valoarea contractului, pana la predarea efectiva a acesteia.
In ceea ce privește poziția paratei ANL, solicita sa se observe ca prin contractul de mandat nr. HC 0651/27.05.2004 s-a convenit potrivit art.1 faptul ca proiectantul si antreprenorul general in vederea urmăririi, executării si finalizării lucrărilor, pentru ca acestea sa fie realizate conform proiectului tehnic si autorizației de construire - obținuta de mandatar, la termen si in conformitate cu condițiile de calitate stabilite prin contractul de construire. Mandatarul a fost împuternicit sa utilizeze conturile de avans si credit ale reclamanților pentru acoperirea tuturor costurilor cuprinse in prețul locuinței. De asemenea, mandatarul a fost împuternicit sa ii reprezinte in relația cu banca finanțatoare pentru utilizarea sumelor necesare efectuării plaților din conturile de avans si credit ale mandatarului si sa gestioneze si sa utilizeze garanția de buna execuție.
Considera ca mandatarul, care a angajat antreprenorul general si care si-a neglijat grav obligațiile contractuale, este răspunzător in solidar cu prepusul sau paratul 1, mai ales prin prisma art.13 din contractul de mandat care prevede ca in cazul in care antreprenorul general este in imposibilitate de a finaliza lucrările din cauze imputabile lui, mandatarul va asigura terminarea lucrărilor cu un alt antreprenor. Este evidenta grava neglijenta a antreprenorului care si-a nesocotit obligațiile contractuale si care au condus la aceasta situație.
A solicitat cheltuieli de judecata.
In dovedire a solicitat proba cu înscrisuri(f.7-61 dosar declinat), martori, interogatoriul paratelor si expertiză construcții.
In drept a invocat art.969, art.1079 si urmat. din vechiul C.civ.
La data de 08.01.2013 parata . a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția prematuritatii formulării cererii, apreciind ca nu a fost respectata procedura impusa de art.720 ind.1 C.pr.civ., procedura de conciliere neexistând iar sancțiunea fiind respingerea cererii ca prematura.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Precizează ca in speța cadrul juridic este determinat de mai multe acte juridice încheiate intre partile litigante, precum si a unor raporturi juridice complexe.
In esența, susține ca parata ANL nu si-a îndeplinit obligația contractuala de a proceda la execuția rețelelor de utilitati, obligație ce intra in sarcina sa in baza convențiilor încheiate cu furnizorii de utilitati, care a condus la situația creata.
In ceea ce privește penalitățile de întârziere, apreciază ca sunt neîntemeiate, in contextul in care atât contractul de construire cat si cel de antrepriza generala sunt contracte comerciale si ca atare, conform art.4 alin.3 din Legea nr.469/2002, totalul penalităților de întârziere in decontare nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului in care prin contract s-a stipulat contrariul.
De asemenea, a susținut ca nu sunt îndeplinite condițiile generale pentru existenta si intervenirea răspunderii civile contractuale. Astfel, invoca o cauza exoneratoare de răspundere contractuala, respectiv fapta unui terț, in speța, reclamanții nu fac dovada faptului ca exista culpa sa, ca si element al răspunderii contractuale. Nu poate fi invocata vinovatia sa pentru nepredarea locuinței in termenul contractual către reclamanți, intrucat parata ANL este pe deplin răspunzătoare pentru masurile dispuse si consecințele lor, in condițiile in care nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate prin contractul de antrepriza generala, in sensul in care nu a procedat la execuția lucrărilor de rețele de utilitati si dotări urbane aferente amplasamentului ce intrau in sarcina sa in baza convențiilor încheiate cu furnizorii de utilitati, constituind astfel motivul principal pentru care locuința nu a putut fi predata, neputând fi locuita in condiții optime.
Mai susține parata faptul ca in speța, coroborând art.6.4 din contractul de antrepriza generala cu art.10 din contractul de construire, rezulta ca ea, ar trebui sa plătească penalitati de întârziere care beneficiarii imobilelor in condițiile in care ar fi dovedita vina sa exclusiva pentru nepredarea locuinței in termenul contractual, însa aceasta nu exista.
Mai mult, arata ca nu exista nici fapta ilicita, in acest sens, din corespondenta purtata cu parata ANL, se observa faptul ca nu a stat in pasivitate si a semnalat aspectele privind întârzierea predării locuințelor la timp datorate lipsei utilitatilor in zona.
In ceea ce privește capătul de cerere vizând obligarea la finalizarea si predarea locuințe, arata si demonstrează ca a executat locuința reclamanților la stadiul fizic maxim contractual ce putea fi executat in condițiile in care nu exista utilitati, sens in care depune procese verbale. Mai arata ca a existat un refuz al autoritatilor de a realiza orice recepție in lipsa lucrărilor de infrastructura si utilitati.
In drept, a invocat art. 115 si urmat C.pr.civ.
In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză construcții.
La data de 08.01.2013 parata . a depus la dosar cerere de chemare in garanție împotriva Agenției Naționale pentru Locuințe, solicitând obligarea paratei la plata sumei de 154.583,128 lei reprezentând penalitati aferente perioadei 01.05._12 si la plata penalităților de 0,15% pe zi de întârziere începând cu data de 07.11.2012 pana la predarea efectivă a locuinței, cu cheltuieli de judecata.
In motivare a arătat ca potrivit art.14 lit. a din Contractul de antrepriza generala, era obligata sa încheie contracte de construire cu beneficiarii, ca si act subsecvent contractului de antrepriza generala, sens in care a încheiat cu reclamanții, contractul de construire autentificat sub nr.4244/24.03.2006, modificat prin Actul adițional nr.1 de către BNP Totis A. M. si Totis E. A., prin intermediul sau, in calitate de antreprenor general, trebuia sa construiască pentru aceștia o locuința in amplasamentul Henri C. pe lotul 465, cu precizarea ca intre parata ANL si reclamanți s-a încheiat contractul de mandat prin care ANL era mandatat sa-i reprezinte cu constructorul, respectiv in relații cu ea.
In prezent, in ansamblu nu sunt proiectate rețelele de alimentare cu energie electrica si gaze naturale, intrucat parata ANL nu si-a îndeplinit obligația contractuala de a proceda la execuția acestora, obligație ce intra in sarcina sa in baza convențiilor încheiate cu furnizorii de utilitati.
Apreciază ca sunt îndeplinite cerințe de admisibilitate a cererii de chemare in garanție prevăzute de art.60 C.pr.civ. si ca cererea de chemare in garanție este temeinica in sensul in care ANL este pe deplin răspunzător pentru nepredarea in termenul contractual a locuințelor către beneficiari intrucat prin neîndeplinirea obligațiilor contractuale a dus la întârzierea lucrărilor si la decalarea termenului de finalizare a locuințelor, neputând fi invocata si demonstrata culpa sa in îndeplinirea obligațiilor contractuale.
In continuarea susține ca imobilul ce face obiectul contractului de construire încheiat intre ea si reclamanți nu poate fi recepționat conform condițiilor impuse de HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora, din lipsa utilitatilor, obligație ce nu intra in sarcina sa, ci incumba chematei in garanție ANL, care avea datoria de a întreprinde toate diligentele necesare realizării rețelei de utilitati.
In drept a invocat art.60 C.pr.civ.
In probațiune a solicitat înscrisuri si interogatoriu.
La data de 11.01.2013 parata . a depus completare la întâmpinare prin care, a invocat excepția lipsei calitatii procesuale pasive, solicitând respingerea cererii ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, arătând ca la data de 30.11.2012 toate drepturile si obligațiile ce rezulta din raporturile juridice dintre ea si reclamanți au fost transmise cu titlu universal către R. M. SI PRODUCTIE SRL, in calitate de societate beneficiara in temeiul Proiectului de divizare publicat in Monitorul Oficial nr.2394/27.06.2012 si al Deciziei civile pronunțata la data de 24.09.2012 in dosarul nr._/3/2012 de Curtea de Apel București.
Pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU LOCUINȚE a depus întâmpinareprin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
In motivare, arata ca potrivit art.1 din contractul de mandat nr. HC0651/27.05.2004, are calitatea de mandatar in relația reclamanților cu constructorul, si presupune urmărirea executării si finalizării lucrărilor, pentru ca acestea sa fie realizate conform condițiilor de calitate stabilite prin contractul de construcție. ANL are calitatea de derulator de programe si pe cale de consecința, nu este o societate de construcții si nu poate efectua lucrări de construcție, aceasta obligație constituie obiectul contractului de construire încheiat intre constructor si reclamant si cade in sarcina paratei R. C. SRL, art.1- obiectul prezentului contract îl constituie construirea de către antreprenorul general pentru beneficiar a unei locuințe la cheie in amplasamentul HENRI COANDA.
Rezulta astfel ca obligația de predare a locuinței incumba paratului constructor si nu ANL. Pe fondul cauzei, cu privire la obligarea acesteia la plata penalităților de întârziere, arata, in esența, ca titularul dreptului la acțiunea vizând penalitățile de întârziere este beneficiarul(reclamantul) iar debitorul obligației nu poate fi altul decât constructorul, care s-a obligat in mod expres la respectarea termenelor contractuale. Mai mult, arata ca nu poate fi stabilita in sarcina sa aceasta obligație, din moment ce in contractul de mandat nu exista nici o clauza penala sau de alta natura care sa reglementeze plata unor astfel de penalitati de întârziere. In acest sens, invoca jurisprudența Curții de Apel București, art.969, art.973 C. civ., precum literatura de specialitate cu privire la relația mandant –mandatar.
De remarcat este si faptul ca in situația de fata, contractul de mandat intre reclamant si ANL este încheiat la data de 27.05.2004 iar contractul de construire intre construire si reclamant este încheiat la fata de 24.03.2006, deci ulterior încheierii mandatului. Prin urmare, reclamantul a inteles sa-si stabilească o relație contractuala proprie directa, cu constructorul, in aceasta relație exclusiva fiind stipulata in mod expres obligația constructorului de a achita reclamantului penalitati de întârziere, in cazul depășirii termenului de finalizare a locuinței. De asemenea, susține ca nu se poate vorbi de un raport de prepusenie sau de o solidaritate intre antreprenor si ANL, atâta timp cat obligațiile asumate de cele doua parate sunt total diferite, izvorul lor fiind contractul de mandat si contractul de construire.
In drept a invocat art.115-118 C.pr.civ.
In probațiune a solicitat înscrisuri.
Prin Sentința Civila nr. 231 pronunțata de Tribunalul București, secția a VI A din data de 14.01.2013, a fost declinata competenta de soluționare a prezentei cauze, care a fost înregistrata pe rolul acestei instanței la data de 20.03.2013, sub nr. de dosar_ .
La data de 04.04.2013 pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU LOCUINȚE a depus întâmpinare la cererea de chemare in garanție, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiata, susținând, in esența ca intre prezenta cauza, relațiile contractuale dintre reclamanți si ANL au avut la baza un contract de mandat, cu obligații de diligenta, respectate.
In motivare a arătat ca ANL are in derulare obiectivul de investiții constând in edificarea de locuințe cu credit ipotecar in cartierul Henri C., program realizat sub autoritatea Guvernului României prin Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului. Pentru buna desfășurare a acestui program, beneficiarii, persoane fizice au încheiat contracte de mandat cu ANL, contracte de construire cu firme de construire, contracte de ipoteca si contracte de credit cu băncile finanțatoare pentru asigurarea fondurilor necesare finanțării construcțiilor.
In fapt, arata ca ANL, in virtutea si limitele acordate prin contractul de mandat, a urmărit permanent derularea lucrărilor, a purtat numeroase corespondente cu constructorul, a depus toate diligentele in vederea notificării ori de cate ori s-a constatat o neîndeplinire a obligațiilor contractuale a acestuia. In baza contractului de mandat, ANL, prin serviciile si inspectorii de specialitate a efectuat numeroase inspecții in amplasament pentru verificarea stadiului lucrărilor, si in urma acestora a procedat la notificarea si informarea acestora ca in cazul neprezentării acestor grafice de execuție actualizate, nu se va putea face decontarea plaților avansate de constructor (adresa nr._/14.08.2008, nr._/24.06.2008, nr._/29.10.2008, nr.3476/12.02.2009, nr.4927/27.02.2009, nr._/11.06.2009, nr._/23.09.2010, nr.1105/21.01.2011).
Afirmație paratului constructor potrivit căreia parata ANL ar fi avut obligația de a efectua rețelele de utilitati, este contrazisa de art.19 din contractul de antrepriza generala nr.3149/06.04.2004, potrivit căruia obligația de a realiza proiectarea rețelelor de alimentarea cu energie electrica, gaze naturale, de a promova investiția si de a executa rețelele de alimentare cu energie electrica, cu gaze naturale, revine . Muntenia Sud, respectiv .. Atât contractul de mandat cat si cel de construire, se prevede ca ANL va încheia contracte cu autoritățile administrative publice locale prin bugetul cărora se aproba programul de investiții publice pentru realizarea de utilitati si dotări tehnico-edilitare.
In acest sens, a încheiat la data de 06.05.2004 Convenția nr. MM 1909 intre Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului, Agenția Naționala pentru Locuințe, . Local al Sectorului 1 București, Consiliul Județean Ilfov, Consiliul Local al Comunei Voluntari, . DISTRIGAZ SA, prin care parte s-a angajat la îndeplinirea unor obligații, stabilite si agreate de comun acord la momentul semnării. Așa fiind, obligația realizării utilitatilor revine in exclusivitate Consiliului Local al Sectorului 1 București, Consiliului Local al orașului Voluntari si Consiliului județean Ilfov.
Prin urmare, apreciază ca nu poate fi responsabila pentru neîndeplinirea unei obligații pe care nu si-a asumat-o contractual si nici o alta prevedere legal nu i-o impune. Or, atât timp cat nu poate fi obligata la îndeplinirea unei obligații pe care nu si-a asumat-o, nu poate fi obligata nici la repararea unui eventual prejudiciu produs ca urmare a acestei neîndepliniri.
In drept a invocat art.115 si urmat. C.pr.civ.
In probațiune a solicitat înscrisuri.
La data de 17.04.2013 reclamanții au depus o precizare a cererii de chemare in judecata, in sensul ca intelege sa se judece in contradictoriu cu . PRODUCTIE SRL, in calitate de parata, dat fiind ca aceasta a preluat patrimoniul paratei ..
La termenul de judecata din data de 24.09.2013 instanța a admis excepția lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ., a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ANL, a respins excepția prematuritatii cererii pentru considerentele expuse pe larg in cuprinsul încheierii din acea data.
La termenul de judecata din data de 26.11.2013 instanța a dispus suspendarea judecații cauzei in baza art.244 alin.1 pct.1 C.pr.civ. pana la soluționarea irevocabila a dosarul nr._/3/2011, pentru ca la termenul de judecata din data de 17.06.2014, constatând ca nu mai subzista motivele suspendării, sa repună cauza pe rol.
In cauza, instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul si expertiza tehnica judiciara in construcții.
La data de 12.01.2015 a fost depus la dosar raportul de expertiza tehnica in construcții întocmit de comisia de trei experți, formata din exp. E. M. R., in specialitate construcții civile si industriale si evaluarea proprietatii imobiliare, exp.B. D., in specialitatea instalații, si exp. B. M., specialitatea construcții civile si industriale, aflat la filele 9-80 vol. IV.
La termenul de judecata din data de 24.02.2015 instanța a admis cererea de majorare a onorariului de experți, de la 1500 lei inițial (cate 500 lei fiecare expert) la 4800 lei definitiv (1600 lei final fiecare expert), care a fost complinita de către reclamanți, astfel cum rezulta din chitanțele depuse la f.95-97 vol. IV.
La data de 02.03.2015, respectiv 03.03.2015 reclamanții si parata ANL au depus concluzii scrise.
Analizând materialul probatoriu administrat in cauza, instanța retine următoarele:
In fapt, la data de 06.04.2004, pârâta Agenția Națională pentru Locuințe a încheiat cu pârâta . un contract (având nr. 3419) de antrepriză generală, prin care ., în calitate de antreprenor general, s-a obligat să realizeze lucrări de construcție de locuințe la cheie în amplasamentul Henri C., București-Băneasa – zona G, cu un număr de 40 unități locative (art. 1 din contract).
La data de 27.05.2004, între reclamantul A. M. D. și pârâta Agenția Națională pentru Locuințe s-a încheiat o convenție, intitulată ”contract de mandat” (având nr. HC 0651), în scopul construirii în amplasamentul Henri C. – zona G a unei locuințe la cheie tip S29, pe lotul nr. 465. Potrivit art. 1 din această convenție, ANL a fost împuternicită să urmărească execuția și finalizarea lucrărilor, în conformitate cu proiectul tehnic și autorizația de construire, la termen și în conformitate cu condițiile de calitate convenite.
Prin contractul de construire autentificat sub nr. 4244 din data de 24.03.2006 de notar public Totis E. A., reclamantul A. M. D., căsătorit cu reclamanta A. I. D., a încheiat cu antreprenorul general . contractul de construire având ca obiect predarea la cheie a locuinței tip S29 A ce urma a fi construită pe lotul nr. 465 situat în București, sector 1, nr. cadastral_/528, pentru un preț total de 136.633 euro Inclusiv TVA. Prin actul adițional nr. 1/2006, autentificat sub nr. 7442/23.05.2006 de notar public Totis E. A., prețul total al construcției a fost stabilit ca fiind de 142.850 euro inclusiv TVA.
Potrivit art.8 din contractul de construire, antreprenorul s-a obligat să predea locuința în termen de 24 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, termen în care sunt incluse și perioadele de timp friguros.
În conformitate cu dispozițiile art.10 din același contract, pentru nepredarea locuinței la termenul stabilit, din cauze imputabile antreprenorului, acesta va plăti beneficiarului penalități de 0,15 % pe zi de întârziere, din valoarea contractului, până la predarea efectivă a acesteia.
Prin cererea dedusă judecății, reclamanții solicită obligarea paratelor . PRODUCTIE SRL si A. N. PENTRU LOCUINTE să fie obligate să construiască și să predea locuința TIP S29A, pe lotul cadastral nr.465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în Cartea funciară nr._ conform încheierii nr._/07.09.2004, compus din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp, din care suprafața utilă 254,65 m.p. nr.4244/24 martie 2006, obligarea in solidar pârâtelor să achite penalități de întârziere pentru perioada 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012 în cuantum de 154.583,128 lei și penalități de 0,15% pe zi începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței, cerere pe care instanța o apreciază ca fiind întemeiată in parte, doar împotriva pârâtei – antreprenor . PRODUCTIE SRL, succesor al ., pentru următoarele considerente:
Cu privire la excepția lipsei calitatii procesuale pasive a paratei A. N. PENTRU LOCUINTE, instanța apreciază ca este întemeiata, urmând sa o admită si sa respingă cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu aceasta parata, ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamanții au justificat, pe de o parte, solidaritatea pârâților prin faptul că pârâta . ar fi prepusul pârâtei ANL.
Această situație nu poate fi reținută în cauză, deoarece între cei doi pârâți nu există raporturi de prepușenie (caracterizate prin subordonare, prin continuitatea și permanența în serviciu a prepusului pentru comitent), ci raporturi contractuale, decurgând din contractul de antrepriză încheiat.
Ca atare, neputând fi reținută solidaritatea invocată de reclamanți față de lipsa unui raport de prepușenie între cei doi pârâți, având în vedere și dispozițiile contractuale din cauză, potrivit cărora doar pârâta . a convenit cu reclamanții o clauză penală, va fi respinsă cererea reclamanților de obligare în solidar și a pârâtei ANL la plata penalităților de întârziere.
Pe de alta parte, instanța retine ca deși, operațiunile juridice desfășurate intre parți au un caracter complex, răspunderea ANL in speța, nu poate fi antrenata decât in baza contractului de mandat (f.48-49 dosar declinat), care da dreptul mandantului la daune interese in temeiul art.14 numai in condițiile dovedirii prejudiciului, fara ca partile sa fi prestabilit in sarcina acestei parate obligația de plata către reclamanți a unor penalitati de întârziere pentru neexecutarea contractului.
Faptul ca intre cele doua contracte, de mandat si de construire exista o strânsa legătura, nu poate determina transferul obligațiilor antreprenorului general, de plata a penalităților de întârziere sau de predare a imobilului potrivit contractului de construire, către mandatar, acesta urmând sa răspundă numai in temeiul contractului de mandat.
Mai mult, instanța retine, astfel cum rezulta din adresele nr._/14.08.2008, nr._/24.06.2008, nr._/29.10.2008, nr.3476/12.02.2009, nr.4927/27.02.2009, nr._/11.06.2009, nr._/23.09.2010, nr.1105/21.01.2011, ca ANL a probat faptul ca, încadrându-se in limitele acordate prin contractul de mandat, a depus toate diligentele necesare si a efectuat demersuri care se impuneau pentru asigurarea îndeplinirii si realizării obiectului contractului de construite si a scopului pentru care a fost încheiat contractul de mandat.
Instanța va respinge cererea formulată de reclamanți împotriva pârâtei Agenția Națională pentru Locuințe, ca fiind formulata împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, reținând că această pârâtă nu poate fi obligată în solidar cu pârâta ..
Pe fondul cauzei, cu privire la răspundere civila contractuala a paratei . PRODUCTIE SRL instanța retine ca, potrivit dispozițiilor contractuale mai sus expuse, termenul de finalizare a locuinței în discuție era de 24 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor (art. 8), obligația principala a paratei fiind cuprinsa in art.1 din contractul de construire mai sus menționat, respectiv construirea de către antreprenorul general pentru beneficiar a locuinței la cheie in amplasamentul Henri C., locuința TIP S29A, pe lotul cadastral nr.465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în Cartea funciară nr._ conform încheierii nr._/07.09.2004, compus din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp, din care suprafața utilă 254,65 m.p., descrierea amănunțita fiind realizata prin Anexa 2 parte la contract (f.32 dosar declinat).
În acest sens, instanța retine că, referitor la imobilul din prezenta cauză, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat la data de 07.04.2007 sub nr. 4953, astfel că termenul de finalizare al locuinței a fost cu mult depășit.
Locuința în discuție nu a fost însă finalizată nici până în prezent, astfel cum însuși antreprenorul general, ulterior succesorul sau . PRODUCTIE SRL a recunoscut pe parcursul procesului - prin întâmpinarea depusă la dosar și cum rezultă și din celelalte probe administrate în cauză: fotografii; adresele depuse de pârâta ANL, si mai ales din raportul de expertiza tehnica judiciara in construcții întocmita de comisia de trei experți, exp. E. M. R., in specialitate construcții civile si industriale si evaluarea proprietatii imobiliare, exp. B. D., in specialitatea instalații, si exp. B. M., specialitatea construcții civile si industriale, aflat la filele 9-80 vol. IV, care demonstrează întârzierea pârâtei antreprenor în execuția lucrărilor față de graficul de execuție.
Nu în ultimul rând, pentru nefinalizarea construcției nici până în prezent, instanța are în vedere că reclamanții susțin un fapt negativ (construcția nu a fost finalizată până în prezent), astfel că pârâta-antreprenor trebuia să facă dovada contrarie, dovadă neadministrată însă în cauză, și cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor contractuale convenite de părți (obligatorii între acestea, conform art., 969 cod civil 1864), dovada predării locuinței se făcea printr-un proces verbal de predare-primire (art. 8 din contractul de construire autentificat sub nr. 4244 din data de 24.03.2006 de notar public Totis E. A.), a cărui existență nu s-a invocat în cauză.
Potrivit raportului de expertiza tehnica judiciara in construcții si instalații, întocmit in cauza si pe care instanța îl omologhează prin prezenta hotărâre, retine ca unele lucrări, respectiv cele menționate in Anexa 4 rap. la Anexa 3 din raportul de expertiza nu sunt efectuate deloc iar altele prezintă deficientele menționate la capitol F rap. la capitolul E din raport (filele 9-80 vol. IV.)
Astfel, comisia de experți a reținut ca starea fizica a imobilului este prezentata si in releveul foto care face parte din raport, structura de rezistenta fiind parțial terminata, dar cu deficiente si degradări, anvelopa este parțial finalizata dar cu deficiente si degradări, lucrările de arhitectura sunt realizate . mica, dar si acestea prezintă degradări. De asemenea, instanța retine, potrivit concluziei raportului de expertiza tehnica judiciara in construcții, faptul ca per total gradul de execuție al lucrării este de aproximativ 70%, așa cum rezulta din anexa 3 parte din raport, deficientele existente fiind expuse pe categorii de lucrări(f.16-19 vol. IV).
Mai mult, instanța retine si puterea de lucru judecat in ceea ce privește nefinalizarea locuinței in mod corespunzător, respectiv nerespectarea obligației de construcție si predare a imobilului la cheie, astfel cum se impune prin considerentele Sentinței civile nr. 7523/29.05.2012 pronunțata de Tribunalul București, secția a VI A in dosarul nr._/3/2011, astfel cum a fost menținuta prin Decizia civila a Curții de Apel București, la data de 12.12.2012, si prin respingerea in mod irevocabil a recursului de către Înalta Curte de Casație si Justiție a României la data de 08.04.2014, prin care pârâta . a fost obligata să plătească reclamanților din prezenta cauza suma de 234.631,125 euro, sumă care se va plăti în lei, la cursul BNR din ziua plății, reprezentând penalități de întârziere pentru perioada 30.04._12, cu privire la aceeași contracte.
In drept, in conformitate cu prevederile art.969 vechiul Cod Civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar potrivit art. 1073 Cod civil din 1864 creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinire a exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la despăgubire.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabila obligațiilor asumate prin contract se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părți prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației.
Raportat la cauza dedusă judecății, instanța apreciază că, sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei respectiv existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, existența raportului de cauzalitate direct între fapta ilicită și prejudiciul si vinovăția pârâtei care îmbracă forma culpei.
Instanța nu poate reține temeinicia apărărilor pârâtei, pe care le va înlătura pentru următoarele considerente.
Astfel, în cauză, sunt întrunite elementele răspunderii civile contractuale în sarcina pârâtei: fapta ilicită – needificarea locuinței în discuție ”la cheie” în termenul contractual convenit; culpa îi revine pârâtei - antreprenor (neexistând vreun caz de exonerare, după cum se va arăta ulterior); existența unui prejudiciu în patrimoniul reclamanților - imobilul, obiect al contractului de construire încheiat cu pârâta, are destinația de locuință, iar instanța reține că la peste 5 ani de când trebuia să fie predat și 7 ani de când a fost contractată edificarea lui, nu a fost încă finalizat, că pentru plata lucrărilor, reclamanții au contractat un credit ipotecar (menționat în chiar art. 20 din contractul de construire), aflându-se în situația de a achita ratele și dobânda pentru suma împrumutată fără a se putea însă folosi de locuința pentru care suportă plățile respective, ca atare, se apreciază că este dovedită existența prejudiciului suferit de reclamanți, precum și că acesta este urmarea directă a faptei ilicite săvârșite de pârâtă constând în nefinalizarea și nepredarea imobilului la data stabilită prin contractul de construire, astfel că este întrunită și cerința legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
În ceea ce privește culpa pârâtei, instanța reține că, în materie de răspundere civilă contractuală, cum este cazul în prezentul litigiu, în condițiile art. 1080, 1082 și 1083 Cod civil 1864 (raportului juridic dintre părți îi sunt aplicabile dispozițiile acestui Cod, sub imperiul căruia s-a născut), debitorul se poate exonera de răspundere doar dacă dovedește existența unei ”cauze străine”, care poate fi: cazul fortuit, forța majoră sau fapta însăși a creditorului obligației, niciuna dintre aceste situații nefiind incidentă în cauză, astfel că nu pot fi reținute apărările pârâtei.
În esență, pârâta susține că pârâta ANL se face vinovată de întârzierile în execuție, deoarece nu a procedat la execuția lucrărilor de rețele de utilități aferente amplasamentului și astfel nu au putut fi predate către beneficiari.
Aceste apărări nu pot fi reținute pentru înlăturarea răspunderii pârâtei.
Astfel, instanța apreciază că pârâta nu a făcut dovada unei cauze străine, neimputabile, care nu i-a permis să finalizeze imobilul la termenul contractual stabilit, astfel încât să fie în măsură să-l predea beneficiarului spre folosință chiar în condițiile în care nu putea fi branșat la rețeaua stradală de canalizare, apă, energie electrică, gaze.
În acest sens, instanța reține că ar fi fost incidentă cauza exoneratoare de răspundere invocată de pârâtă numai în situația în care la data scadentă, construcția ar fi fost finalizată, putând fi predată beneficiarului pe bază de proces-verbal, și nu s-ar fi putut efectua recepția la terminarea lucrărilor potrivit reglementărilor în vigoare (HG nr.273/1994), din singurul motiv al lipsei rețelelor de utilități pentru a se executa branșamentele necesare.
Or, în cauză, nu se poate reține o asemenea situație.
După cum s-a arătat anterior, construcția trebuia finalizată la data de 30.04.2009, iar la nivelul lunii septembrie 2014 (la peste 5 ani de la data la care construcția trebuia predată), data întocmirii raportului de expertiza tehnica judiciara in construcții, existau numeroase lucrări neefectuate de către pârâtă la imobilul reclamanților iar cele efectuate nu au fost conservate si, ca atare, prezintă numeroase degradări.
In cauza, pârâta a invocat că nu a putut efectua recepția, dar, în cauză, se observă că pârâta nu a edificat construcția ”la cheie”, nici până în prezent, și nu se poate reține că ar fi edificat și finalizat imobilul, ”la cheie”, și că doar lipsa rețelelor de utilități din zonă ar fi împiedicat recepția către beneficiar.
Pârâta nu a probat de ce aceste lucrări nu ar fi putut fi realizate și de ce ar fi depins de branșamentele la rețelele stradale de canalizare, apă, electricitate și gaze, ce urmau a se efectua ulterior (de exemplu, de ce lucrările de arhitectura, montarea tâmplăriilor, uși si ferestre ar fi depins de acele branșamente). In plus, instanța retine ca unele lucrări trebuie refăcute, așa cum este cazul instalațiilor sanitare, experții constatând ca se impune demontarea parțiala a conductelor de canalizare si a sifoanelor de pardoseala, curatarea de moloz, remontarea si reîntregirea fiecărei poziții, reîntregirea conductelor pentru alimentare cu apa si montarea de robineti noi, in locul celor furați, refacerea izolație termice pentru toate conductele de apa rece si calda, care urmează sa fie montate in sapa de beton.
Mai mult, din cele susținute de parata inclusiv in cadrul dosarului nr._/3/2011 in sensul ca altor beneficiari le-a predat locuințele ”executate la standardul contractual, fără utilități”, dovedește că pârâta putea să edifice și să finiseze construcția și în absența rețelelor de utilități din zonă și, ca atare, putea să procedeze în mod similar și în ceea ce privește locuința reclamanților.
Prin nefinalizarea locuinței nici până în prezent, reclamanții sunt îndreptățiți la daune interese pentru întârzierea în executarea obligației.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.1073 Cod civil, creditorul este îndreptățit să dobândească îndeplinirea exactă a obligației sale, iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare, în prezenta cauză, reclamanții fiind îndreptățiți la despăgubiri pentru întârzierea în executarea obligației, în condițiile art. 1081 și 1082 Cod civil, ca și despăgubiri (daune interese) moratorii pentru repararea prejudiciului suferit de reclamanți prin executarea cu întârziere a obligației de a edifica și preda la cheie locuința contractată.
În ceea ce privește perioada până la care vor fi acordate despăgubirile (despăgubirile pentru întârziere se cuvin până la data la care debitorul îndeplinește obligația sa – în cauză ar fi fost data la care locuința se predă ”la cheie”, adică integral finalizată și având toate finisările convenite contractual, finalizare neîndeplinită însă până în prezent, după cum s-a arătat anterior), instanța are in vedere si dispozițiile Sentinței civile nr.7523/29.05.2012 din dosarul nr._/3/2011, precum si principiul disponibilității, ca atare, de la data de 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012, in cuantum de 154.583,128 lei (calculata la valoarea contractului si prin raportare la numărul de zile de întârziere înregistrate 160 zile) și penalități de 0,15% pe zi începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței.
In acest sens, retine ca potrivit art. 8 din contractul de construire, dovada îndeplinirii obligației de edificare în mod corespunzător a construcției și predarea către beneficiar se făcea prin procesul verbal de predare primire a locuinței, care în cauză nu a fost încheiat.
În ceea ce privește antreprenorul, respectiv pârâta, în condițiile în care aceasta nu a executat obligația de a edifica și preda la ”cheie” locuința către reclamanți, răspunderea acesteia ca și antreprenor, pentru întârzierea în executarea lucrărilor, este incidentă.
Astfel, prin dispozițiile art. 10 din contractul de construire, a fost stipulată o clauză penală, în sensul art. 1067 și 1069 Cod civil (obligatorie între părți, în temeiul principiului forței obligatorii a contractului, consacrată prin dispozițiile art. 969 vechiul Cod civil), în temeiul căreia nepredarea locuinței la termenul convenit atrage obligația antreprenorului de a plăti beneficiarului penalități de 0,15 % pe zi din valoarea contractului, până la predarea efectivă a locuinței.
Referitor la susținerea paratei in sensul ca sunt neîntemeiate penalitățile de întârziere, intrucat depășesc debitul (valoarea contractului de construire fiind de_ euro), instanța o retine ca nefondata, din moment ce in dosarul civil nr._/3/2011 ce a avut loc intre aceleași parți si in care s-au invocat clauzele contractuale mai sus menționate (in care au fost solicitate doar penalitati de întârziere contractuale pentru perioada anterioara mai 2012) au fost stabilite in cuantum de cuantum de_,125 euro, Sentința civila nr. 7523/29.05.2012 pronunțata de Tribunalul București, secția a VI A in dosarul nr._/3/2011, menținuta prin Decizia civila a Curții de Apel București, la data de 12.12.2012, si in mod irevocabil prin respingerea recursului de către Înalta Curte de Casație si Justiție a României la data de 08.04.2014, a intrat in puterea lucrului judecat.
În continuare, instanța reține că deși nu este reglementat ca atare, totuși unul dintre efectele hotărârii judecătorești este puterea lucrului judecat ceea ce semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio ) iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicat pro veritate habetur). Astfel, principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești adică infirmarea constatărilor făcute printr-o hotărârea judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces. Astfel, puterea de lucru judecat prezintă și un aspect pozitiv pentru partea care a câștigat procesul în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată.
Puterea de lucru judecat nu se referă doar la dispozitivul hotărârii ci și la considerentele acesteia în măsura în care acestea explică dispozitivul și se reflectă în el.
Ca atare, in măsura in care in dosarul civil mai sus menționat s-a reținut in mod irevocabil ca penalitățile de întârziere de 0,15% prevăzute de art.10 din contractul de construire autentificat sub nr.4244/24.03.2006 pot depăși debitul, aceasta apărare a paratei in sensul contrar, nu poate fi reiterata in prezentul litigiu.
În aceste condiții, instanța retine ca pârâta datorează daune moratorii pentru executarea cu întârziere a obligației sale (penalități de întârziere), care vor fi acordate conform evaluării convenționale realizate de către părți prin clauza penală menționată, in suma de 154.583,128 lei, pentru perioada 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012 precum și penalități de 0,15% pe zi începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței.
Cu privire la cererea de chemare in garanție formulata de parata . PRODUCTIE SRL împotriva paratei ANL, având in vedere dispozițiile art.60 vechiul C.pr.civ., instanța retine ca este neîntemeiata având in vedere următoarele considerente:
Cererea de chemare in garanție formulata de parata, pune in discuție, cu caracter exonerator de răspundere contractuala in ceea ce o privește, neîndeplinirea de către aceasta a unor obligații in legătura cu realizarea lucrărilor de utilitati sau de infrastructura ori de amenajare a ansamblului de locuințe.
Instanța retine, pe de o parte, ca nu exista un act juridic încheiat de parata cu chemata in garanție, care sa constituie temei pentru a se retine răspunderea civila contractuala a acesteia fata de parata. Deși susține ca chemata in garanție este răspunzătoare pentru faptul ca in prezent in ansamblu nu sunt proiectate rețelele de alimentare cu energie electrica si gaze naturale, intrucat parata ANL nu si-a îndeplinit obligația contractuala de a proceda la execuția acestora, obligație ce intra in sarcina sa in baza convențiilor încheiate cu furnizorii de utilitati, instanța retine ca nu arata de unde rezulta o astfel de obligație.
Singurul act juridic care întrunește formal cerința mai sus menționata este contractul de antrepriza generala nr.3419/06.04.2004 încheiat intre . si ANL, însa in speța, instanța constata ca nu exista o incalcare de către chemata in garanție pentru nefinalizarea lucrărilor de construire in beneficiul reclamanților. Astfel, instanța retine ca parata ANL si-a îndeplinit obligația obținerii avizelor si aprobărilor necesare anterior începeri lucrărilor(art.31 alin.1), fiind emis ordinul de începere a acestora cat si celelalte obligații asumate prin acest contract conform art.70 alin.1.
Mai mult, instanța subliniază ca in situația in care ar exista in sarcina chematei in garanție obligațiile pe care parata le susține in cererea de chemare in garanție, acestea nu au nici o legătura cu propria sa obligație de a finalizare a lucrărilor de construcție fata de reclamanți, beneficiarii contractului de construire.
In ceea ce privește art.64 alin.1 din contractul de antrepriza generala, instanța retine ca acesta este incident in situația in care, din vina antreprenorului general, este întârziata terminarea obiectivului, acesta va plăti ANL- pentru beneficiarii locuințelor,penalizări in cuantum de 0,15% pe zi de întârziere, din valoarea contractului pana la predarea efectiva a lucrării, si nu reprezintă o clauza penala prin care ANL sa isi fi asumat vreo obligație de achitare a unor daune către reclamanți sau către antreprenorul general.
Ca atare, instanța va respinge cererea de chemare in garanție ca neîntemeiata.
În consecință, având în vedere toate considerentele de fapt si de drept, instanța va admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanții A. M. D. și A. I. D. si va obliga pârâta . PRODUCTIE SRL să construiască și să predea reclamanților locuința TIP S29A, pe lotul cadastral nr.465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în Cartea funciară nr._ conform încheierii nr._/07.09.2004, compus din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp, din care suprafața utilă 254,65 m.p. si, în caz contrar, va autoriza reclamanții sa efectueze pe cheltuiala paratei lucrările menționate in Anexa 4 rap. la Anexa 3 din raportul de expertiza precum si repararea deficientelor menționate la capitol F rap. la capitolul E din raportul de expertiza, precum si la plata penalităților de întârziere pentru perioada 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012 în cuantum de 154.583,128 lei precum și penalități de întârziere de 0,15% pe zi din valoarea contractului, începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței.
În temeiul dispozițiilor art.274 vechiul Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta . PRODUCTIE SRL, ca parte litigantă căzută în pretenții, să plătească reclamanților suma de 6815 lei cheltuieli de judecată, din care suma de 300 lei taxa timbru (f.4 dosar declinat), suma de 1702,66 lei, precum si suma finala de 4800 lei constând în onorariu de expert, reținând că reclamanții au solicitat în prezenta cauză cu titlu de cheltuieli de judecată doar taxele judiciare de timbru si onorariu expert.
Ca atare, instanța va lua act ca reclamanții și-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separată onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei ANL.
Respinge acțiunea formulata in contradictoriu cu parata A. N. PENTRU LOCUINTE, cu sediul în București, ., ., ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
Admite in parte acțiunea formulată de reclamanții A. M. D. și A. I. D., cu domiciliul ales la SCPA S., B. si Asociații în București, ., nr. 29, parter, . în contradictoriu cu pârâta . PRODUCTIE SRL, cu sediul ales la CA B. D. în București, .. 4, ., camera 10, sector 3.
Obligă pârâta . PRODUCTIE SRL să construiască și să predea reclamanților locuința TIP S29A, pe lotul cadastral nr.465 situat în sectorul 1, București, cu numărul cadastral_/528 și înscris în Cartea funciară nr._ conform încheierii nr._/07.09.2004, compus din 6 camere de locuit și având o suprafață construită desfășurată de 343,20 mp, din care suprafața utilă 254,65 m.p. si, în caz contrar, autorizează reclamanții sa efectueze pe cheltuiala paratei lucrările menționate in Anexa 4 rap. la Anexa 3 din raportul de expertiza precum si repararea deficientelor menționate la capitol F rap. la capitolul E din raportul de expertiza.
Obliga pârâta să achite penalități de întârziere pentru perioada 01 mai 2012- 07 noiembrie 2012 în cuantum de 154.583,128 lei precum și penalități de întârziere de 0,15% pe zi din valoarea contractului, începând cu data de 07 noiembrie 2012 până la predarea efectivă a locuinței.
Respinge cererea de chemare in garanție ca neîntemeiata.
Obliga parata la plata către reclamanți a sumei de 6815 lei cheltuieli de judecată.
Ia act că reclamanții și-au rezervat dreptul de a solicita pe cale separată onorariul de avocat.
Cu drept de apel in termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.03.2015
Președinte Grefier
N. C. N. D.
C.N./5EX.
13.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3311/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3434/2015.... → |
|---|
