Plângere contravenţională. Sentința nr. 3397/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3397/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 3397/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3397
Ședința publică din data de 10.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D.-I. S.
Grefier: A.-T. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul A. M. I. în contradictoriu cu intimatul D. B. RUTIERA.
La apelul nominal făcut în ședință publică la strigarea cauzei la ordine și la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pricina se află la primul termen de judecată, după care,
În baza art. 258 raportat la art. 255 C.p.c., instanța încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este admisibilă, ducând la soluționarea cauzei.
Instanța, socotindu-se lămurită, în baza art. 394 C.p.c. declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 10.09.2014 sub nr._, petentul A. M. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București-B. Rutieră anularea procesului verbal de contravenție . nr._/06.09.2014.
În motivarea plângerii, acesta a arătat, în esență, că a fost sancționat contravențional reținându-se că la intersecția . Victoriei nu a respectat culoarea roșie a semaforului. A mai invocat petentul că nu este vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost sancționat, întrucât a respectat culoarea roșie a semaforului, staționând până în momentul apariției culorii verde.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii, au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate (f. 3)
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 13.11.2014, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, arătând că procesul verbal îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru încheierea sa valabilă, iar simpla negare a petentului nu îl exonerează pe acesta de răspundere.
În dovedirea celor susținute, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea întâmpinării, intimata a depus copii de pe procesul verbal de contravenție (f. 16).
Instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, declinându-și competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.
La data de 26.01.2015 a fost înregistrat dosarul nr._ pe rolul Judecătoriei Sector 3 București.
În cursul judecății a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 06.09.2014, petentul A. M. I. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 540 de lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 52 alin. 1 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 și art. 36 alin. 3 din OUG 195/2002, sancționate de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. d, art. 99 alin. 2 și art. 108 alin. 1 lit. a din OUG 195/2002.
Pentru a se proceda astfel s-a reținut că în data de 06.09.2014, ora 09:15, pe Calea Victoriei la intersecția cu . condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ din direcția . Victoriei, iar la intersecția cu . la semnalul de la culoare roșie a semaforului electric care funcționa normal și a folosit telefonul mobil fără a folosi dispozitiv ”mâini libere”.
La rubrica obiecțiuni a fost consemnată mențiunea ”refuză să semneze”.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de art. 16 și art. 17 din OG 2/2001 și nu este afectat de vreo cauză de nulitate absolută și nici de o cauză de nulitate relativă ce nu ar putea fi altfel înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. De altfel, petentul nu a invocat nici un motiv de nelegalitate.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art.6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3) natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
În cauză, potrivit dreptului intern, faptele reținute în sarcina petentului sunt sancționate contravențional, iar nu penal, reținând că tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 540 lei pentru faptele prevăzute de art. 52 alin. 1 din RA OUG 195/2002 și art. 36 alin. 3 din OUG 195/2002 și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Pe de altă parte, rațiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unor astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranței pe drumurile publice. Fapta poate genera nu numai o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice cât și consecințe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulație cu vătămarea corporală a participanților la trafic sau chiar decesul acestora).
Astfel, prin raportare la sancțiunea aplicată și scopul acesteia, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”. Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție, iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
În materia faptelor scoase din sfera dreptului penal și incluse în sfera abaterilor contravenționale, Curtea europeană a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție sunt mult mai largi. Prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, Curtea Europeană a reținut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunțate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.
Ținând cont de împrejurarea că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului de poliție și că prin probatoriul administrat petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute de agentul constatator, instanța constată că procesul-verbal este temeinic întocmit, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa.
De asemenea, se reține că hotărârea A. împotriva României, nu constituie o critică a atribuirii unei valori probante procesului-verbal de contravenție, ci doar a modului de administrare a probelor. Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și poate constitui o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art.6 din CEDO. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Față de aceste împrejurări, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic întocmit, iar petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul verbal de contravenție prin niciun mijloc de probă.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancțiunile prin raportare la dispozițiile legale incidente, gravitatea faptei și pericolul social, precum și la art.21 alin.3 din OG 2/2001, fiindu-i aplicată petentului amenda minimă. Instanța apreciază că față de urmările ce s-ar fi putut produce în urma săvârșirii contravenției nu se justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.
Față de aceste considerente, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată, va menține procesul verbal de contravenție . nr. . nr._ din data de 06.09.2014 ca fiind legal și temeinic, urmând a lua act de faptul că părțile nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A. M. I. CNP_ cu domiciliul în sector 6, București, ., ., . în contradictoriu cu intimatul D. B. RUTIERA cu sediul în sector 3, București, .. 9-15 ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal . nr._ din data de 06.09.2014 ca fiind legal și temeinic.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D.-I. StăncioiAdina-T. M.
Red./Dact.: D.I.S./A.T.M./ 5 ex.
Comunicări:
Grefier:
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3385/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 3311/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
