Plângere contravenţională. Sentința nr. 1208/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1208/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1208/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 1208
Ședința publica din data de 03.02.2015
Instanța constituita din:
P. - C. D. Z.
Grefier - L. C.
Pe rol judecarea cauzei formulată de petentul M. I. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 SERVICIUL ORDINE PUBLICA, având ca obiect plângere contravetionala.
Dezbaterile au avut loc în ședința din publica din data de 20.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 03.02.2015, în aceeași compunere dispunând următoarele:
INSTANTA,
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 16 decembrie 2013, petentul M. I. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 SERVICIUL ORDINE PUBLICA a solicitat anularea procesului-verbal .-OLP nr._/05.12.2013 și exonerarea de la plata amenzii.
În motivare se arată că petentul a primit înștiințarea nr. 2/21.11.2013 și, fiind de bună-credință a înlăturat afișul ce arăta dorința de vânzare a autovehiculului. Autovehiculul era parcat în fața imobilului din . nr. 47, unde își are domiciliul ginerele petentului. Cu toate acestea, petentul a primit procesul-verbal în data de 13.12.2013, acesta fiind încheiat la sediul poliției și nu la locul faptei.
Petentul a solicitat și a administrat proba cu înscrisuri.
În apărare, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare se arată că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 Cod de procedură civilă, dispozițiile HCLS3 nr. 229/2013, OG nr. 2/2001.
Intimata a solicitat și a administrat proba cu înscrisuri.
Din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauza instanța reține că în menționatul proces-verbal s-a consemnat că în ziua de 21.11.2013, petentul a ocupat un loc de parcare de utilitate publică sistematizată pe . nr. 47 cu vehiculul Peugeot 207 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare_ aflat în proprietate, vehicul care are lipit pe geamul din spate un afiș conținând inscripția „ Vând Peugeot 207”, detalii tehnice și nr. de telefon, afiș din care reiese fără echivoc dorința proprietarului de a înstrăina vehiculul.
S-a mai consemnat că fapta comisă încalcă prevederile articolului 4 din HCMLS3 nr. 229/2013 fiind sancționată cu amendă de 500 lei.
Procesul-verbal a fost întocmit în data de 05.12.2013 la sediul poliției locale Sector 3.
În ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției .-OLP nr._/05.12.2013 instanța constată că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, fără a exista motive de nulitate absolută conform art. 17 din OG nr.2/2001 care pot fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că petenta a fost sancționată contravențional pentru fapta consemnată în procesul-verbal.
Petenta nu a probat susținerile sale din plângere, astfel că, în lipsa unor dovezi care să susțină o altă situație de fapt, aceasta nu a reușit să creeze o îndoială asupra faptei contravenționale reținute în sarcina sa care să îi profite.
Totodată, instanța amintește că, deși în cauza A. vs. România Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat procedura plângerilor contravenționale celei penale, stabilind aplicabilitatea prezumției de nevinovăție și al principiului existenței unui echilibru între acuzare și apărare în această materie, tot Curtea a stabilit pe cale jurisprudențială că această prezumție nu este absolută, în fiecare sistem de drept fiind operante prezumții de fapt și de drept (cauza Salabiaku vs. Franței), iar Convenția nu le interzice în principiu atât timp cât statele respectă cerința proporționalității între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit(cauza Janosevic vs. Suediei).
Prin urmare, cu toate că O.G. nr. 2/2001 nu conține dispoziții exprese cu privire la forța probantă a proceselor verbale de constatare a contravențiilor, sunt aplicabile principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate, fiind vorba desigur de o prezumție de legalitate relativă care poate fi răsturnată prin dovada contrarie, și nu de una absolută care să încalce prezumția de nevinovăție și dreptul petentului la apărare.
În acest sens, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căreia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare a persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere și cele menționate anterior, reiese că această prezumție de legalitate de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției nu este, per se, contrară dispozițiilor art. 6 par. 2 din Convenție.
În această situație, instanța apreciază că prin procesul-verbal întocmit de un agent constatator din cadrul unei autorități a statului a fost consemnată o situație de fapt reală care se bucură de o prezumție de legalitate relativă pe care petentul nu a reușit să o răstoarne prin dovada contrarie. Mai mult, aceasta nu a reușit prin probe certe să creeze o urmă de îndoială asupra vinovăției sale, îndoială care să îi profite.
Sub acest ultim aspect, și anume că petentul nu a probat existența unei alte situații de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal sus-menționat care să creeze o îndoială asupra vinovăției sale, deși i-au fost respectate garanțiile procesuale prin încuviințarea și administrarea de probatorii și asigurarea dreptului la apărare, instanța amintește că tot pe cale jurisprudențială Curtea a stabilit că nu se încalcă prezumția de nevinovăție a petentului atunci când, de la caz la caz, sarcina probei revine acestuia pentru a dovedi contrariul celor reținute de organul constatator(cauza Blum vs. Austria).
Prin urmare, instanța nu poate reține decât constatările din procesul-verbal.
Față de considerentele ce precedă, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive
HOTĂRĂȘTE
Respinge plangerea formulată de petentul M. I. cu domiciliul în sector 3, București, CIMPINEANCA, nr. 1, ., . în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 SERVICIUL ORDINE PUBLICA cu sediul în sector 3, București, LUCRETIU PATRASCANU, nr. 3, . neintemeiata.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.02.2015.
P., Grefier,
C. D. Z. L. C.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1088/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1192/2015. Judecătoria... → |
|---|
