Plângere contravenţională. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 16-11-2015 în dosarul nr. 16088/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 16.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. A. S.
Grefier: D. V. O.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de petentul C. N. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 3 - DIRECȚIA ORDINE PUBLICĂ PARCURI, având ca obiect plângere contravențională, proces-verbal de contravenție . OLP nr._.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimata prin consilier juridic C. A., cu delegație pentru asistență juridică la fila 10 din dosar, lipsă fiind petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimata, prin consilier juridic, depune la dosar dovada schimbării sediului.
Instanța pune în discuția părților competența Judecătoriei Sector 3 București.
Intimata, prin consilier juridic, apreciază această instanță ca fiind competentă să soluționeze cauza.
Instanța, verificându-și din oficiu competența, conform art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cauza, în temeiul dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 303/2004 și art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța pune în discuția părților estimarea duratei necesare cercetării procesului.
Intimata, prin consilier juridic, estimează durata necesară cercetării procesului la 1 lună.
Instanța, conform art. 238 Cod procedură civilă, estimează durata necesară cercetării procesului la 2 luni.
La interpelarea instanței, intimata, prin consilier juridic, învederează că nu mai are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța acordă părților cuvântul pe aspectul probatoriului.
Intimata, prin consilier juridic, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.
La interpelarea instanței, cu privire la probele solicitate de către petent, intimata, prin consilier juridic, învederează instanței că este de acord cu probele solicitate de partea adversă.
Instanța încuviințează proba cu înscrisuri pentru ambele părți, conform art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă, apreciind ca este utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind probe de administrat și constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.
Intimata, prin consilier juridic, solicită instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului – verbal de contravenție contestat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, închide dezbaterile asupra fondului cauzei și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu, la data de 18.05.2015, sub nr._, petentul C. N. a contestat procesul-verbal de contravenție . S3 nr._/16.04.2015, întocmit de agent constatator din cadrul intimatei DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 3 - DIRECȚIA ORDINE PUBLICĂ PARCURI.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că în data de 28.09.2013 a vândut vehiculul marca Dacia tip Super N., cu numărul de identificare UU1R_4, către numitul S. M.. A susținut petentul că noul proprietar nu a înmatriculat autovehiculul, motiv pentru care petentul a arătat că primește amenzi în legătură cu acesta.
Petentul a menționat că în data de 15.05.2015 a primit procesul-verbal contestat, în valoare de 200 lei. a învederat petentul faptul că a plătit contravaloare amenzii, însă a fost sancționat pentru că ar fi refuzat să se prezinte la sediul intimatei pentru a furniza datele solicitate conform adresei nr. 1424/16.02.2015. sub acest aspect, petentul a susținut că a comunica actele solicitate de către intimată.
În drept nu au fost invocate dispoziții legale.
În dovedire, petentul a anexat, în copie, procesul-verbal contestat.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (f. 5), conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimata a formulat întâmpinare (f. 10-12), înregistrată la dosarul cauzei în data de 15.06.2015, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sibiu, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate.
În motivare, intimata a arătat că la data de 19.10.2014, agenții constatatori din cadrul instituției, au constata că autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ era expus spre vânzare pe Calea V. nr. 273-281, faptă ce constituie contravenție conform art. 4 din H.C.L.S3 nr. 229/22.08.2013, fiind întocmit proces-verbal de constatare și planșe foto.
A mai învederat intimată că în data de 10.01.2015 a fost identificat proprietarul autovehiculului menționat ca fiind petentul, motiv pentru care prin adresa nr. 4811/16.02.2015, comunicată petentului la data de 20.02.2015, agenții constatatori i-au solicitat acestuia din urmă să se prezinte în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii adresei la sediul intimatei, pentru verificarea și soluționarea cauzei sau, în caz de imposibilitate de prezentare la sediul intimatei, s-a solicitat completarea unui formular anexat adresei cu datele de identificare ale persoanei care a condus autovehiculul în data de 19.10.2014.
Intimata a susținut că, întrucât petentul nu s-a conformat solicitării sale justificate, agentul constatator a întocmit procesul-verbal . OLP nr._/16.04.2015, prin care a aplicat petentului amendă în cuantum minim de 200 lei potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991, fiind reținută fapta prevăzută de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, intimata a arătat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, intimata a susținut că acesta face dovada celor reținute în cuprinsul său până la proba contrară, în baza principiului legalității și temeiniciei, conform art. 10 alin. 1 raportat la art. 249 Cod procedură civilă, dar și potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului. A mai arătat intimata faptul că plicul conținând documentele solicitate petentului a fost comunicat instituției în data de 20.05.2015, ulterior întocmirii și comunicării procesului-verbal contestat.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată, intimata a apreciat că aceasta a fost în mod corect individualizată, fiind orientată spre minimul prevăzut de lege.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 3, art. 130, art. 205 Cod procedură civilă, Legea nr. 61/1991, O.G. nr. 2/2001.
În dovedire, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând întâmpinării, în copie conformă cu originalul, procesul-verbal contestat și dovezi comunicare, proces verbal de constatare, planșe foto, fișă identificare autovehicul, adresă și dovadă comunicare, înscrisuri comunicate de către petent.
Petentul a depus note scrise (f. 40), înregistrate la dosarul cauzei în data de 01.09.2015, prin care a arătat că își retrage plângerea.
Prin sentința civilă nr. 4487/10.09.2015, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 3 București, invocată de intimată, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, unde dosarul a fost înregistrat în data de 12.10.2015.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . OLP nr._/16.04.2015, încheiat de agent constatator din cadrul intimatei DGPL Sector 3 - DIRECȚIA ORDINE PUBLICĂ, petentul C. N. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. a din același act normativ, reținându-se faptul că a refuzat să se prezinte la sediul DGPL Sector 3 pentru a furniza datele solicitate conform adresei nr. 1424 din data de 16.02.2015, trimisă cu confirmare de primire (f. 4).
Procesul-verbal menționat a fost încheiat la sediul DGPL Sector 3 și a fost comunicat petentului în data de 14.05.2015 (f. 14).
În drept, analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității, respectiv: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că potrivit art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție refuzul unei persoane de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În cauză, instanța apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei contravenționale menționate având în vedere că prin adresa nr. 1424/16.02.2015, comunicată petentului în data de 20.02.2015, intimata DGPL Sector 3 a solicitat petentului ca în termen de 5 zile lucrătoare de la primire să se prezinte la sediul instituției sau, în cazul în care este în imposibilitate de a se prezenta, să completeze și să înapoieze formularul anexat cererii cu datele de identitate ale persoanei care a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în data de 19.10.2014 (f. 20-21).
Solicitarea intimatei a fost justificată prin faptul că în data de 19.10.2014, ora 06:51, autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ a fost găsit expus la vânzare pe Calea V. nr. 273-281, ocupând parte carosabilă a drumului public, faptă ce constituie contravenție conform prevederilor art. 4 din H.C.L. S3 nr. 229/2013, iar din verificările efectuate a rezultat că petentul avea calitatea de proprietar al autovehiculului menționat la data menționată, astfel cum rezultă din procesul-verbal de constatare din 19.10.2014 întocmit de agent constatator din cadrul intimatei, planșe foto efectuate la fața locului și fișă identificare autovehicul și proprietar/utilizator (f. 16-19).
Prin adresa menționată, s-a adus la cunoștință petentului faptul că refuzul unei persoane de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu constituie contravenție conform art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
Termenul de 5 zile lucrătoare de la primirea adresei de către petent s-a împlinit la data de 02.03.2015, iar ulterior, respectiv în data de 16.04.2015, agentul constatator a întocmit procesul-verbal contestat reținând că petentul a refuzat să se prezinte pentru furnizarea datelor solicitate.
Susținerile petentului în sensul că a trimis actele ce i s-au cerut nu pot fi primite în cauză, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că petentul a comunicat intimatei documentele privind vânzarea autovehiculului cu numărul de înmatriculare_, la data de 15.05.2015, acestea fiind primite de către intimata în data de 20.05.2015, prin urmare ulterior comunicării procesului-verbal de contravenție contestat care a avut loc în data de 14.05.2015 (f. 24).
Or, petentul nu a făcut dovada faptului că ar fi comunicat intimatei anterior încheierii procesului-verbal de contravenție înscrisurile solicitate sau că ar fi înștiințat intimata despre faptul că a făcut demersuri în vederea obținerii acestora.
Sub acest aspect, instanța mai reține că procedura ce face obiectul prezentei cauze se circumscrie noțiunii de „acuzație în materie penală” în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform celor trei criterii alternative rezultând din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că dispoziția a cărei încălcare a fost atribuită petentului are un caracter general și nu se adresează unui anumit grup de persoane, ci tuturor cetățenilor, impunându-se un anumit comportament și însoțind această obligație cu o sancțiune care încearcă în același timp să descurajeze și să pedepsească, respectiv amenda contravențională și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere (Hotărârea din 16 feb. 2010, în Cauza A. împotriva României, pct. 30; Hotărârea din 3 apr. 2012, în Cauza N. G. împotriva României, pct. 25).
Prin urmare, petentul beneficiază de garanțiile procesuale prevăzute de art. 6 din Convenție, latura penală, printre care și principiul prezumției de nevinovăție consacrat prin paragraful 2 al textului legal menționat.
Cu toate acestea, sub aspectul probatoriului admisibil într-o cauză penală, în sensul Convenției, Curtea Europeană a statuat că în orice sistem de drept există prezumții de fapt și de drept și că, în principiu, convenția nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag, în special, art. 6 parag. 2 impunând statelor să încadreze aceste prezumții între niște limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare (Hotărârea din 3 apr. 2012, în Cauza N. G. împotriva României, pct. 30).
Aplicând aceste principii în cauză, instanța reține că procesele-verbale de contravenție au forță probantă prin ele însele și pot constitui o dovadă suficientă a comiterii faptei și a vinovăției contravenientului în măsura în care cuprind constatările personale ale agentului constatator.
Procesul-verbal de contravenție contestat cuprinde constatările personale ale agentului de poliție cu privire la comiterea de către petent a faptei astfel încât sarcina probei revine petentului care contestată situația de fapt reținută.
În ceea ce privește susținerile petentului în sensul că a vândut autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, instanța reține că acestea nu prezintă relevanță în cauză deoarece petentul nu a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal contestat pentru o faptă comisă în calitate de conducător auto, ci pentru neîndeplinirea obligației legale de a răspunde solicitărilor formulate de către intimata DGPL Sector 3.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că s-a reținut în mod corect în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991 și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. a din același act normativ.
Cu privire la sancțiunea aplicată, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar conform art. 21 alin. 3 din același act normativ, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, potrivit art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991, fapta contravențională reținută în sarcina petentului se sancționează cu amenda de la 100 lei la 500 lei, astfel încât sancțiunea aplicată petentului, în cuantum de 200 lei, se încadrează în limitele legale.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii aplicate, potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea avertismentului se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă, putând fi aplicat și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Cu toate acestea, instanța constată că fapta comisă de petent prezintă un grad de pericol social concret ce rezultă din faptul că petentul nu a înțeles să facă niciun demers în vederea furnizării către intimată a informațiilor solicitate decât după ce a fost sancționat contravențional, deși comunicarea acestor informații nu presupunea efectuarea unor acte complexe, înscrisurile putând fi comunicate prin poștă.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal contestat . OLP nr._/16.04.2015 este legal și temeinic, sancțiunea aplicată fiind legală și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și, pe cale de consecință, va respinge plângerea contravențională formulată de petent ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petentul C. N., CNP_, cu domiciliul în Sibiu, ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE LOCALĂ SECTOR 3, C._, cu sediul în sector 3, București, .. 42, imobilul C1, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel urmează a se depune la Judecătoria Sector 3 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.11.2015.
Președinte, Grefier,
S. A. S. D. V. O.
Red. A.S.S./ Tehnored.V.O.D. 16.12..2015/4ex.
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI → |
|---|
