Plângere contravenţională. Sentința nr. 840/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI

Sentința nr. 840/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 27-01-2015 în dosarul nr. 840/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 840

Ședința publică din data de 27.01.2015

Instanța constituită din:

Președinte - N. C.

Grefier - N. D.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de petentul S. C. în contradictoriu cu intimata C. SA D. BUCURESTI, având ca obiect plângere contravențională.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 13.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 27.01.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G. la data de 17.02.2014, sub nr._, petentul S. C. a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu intimata C. SA solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/12.05.2011 și pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

În motivare, petentul a arătat că procesul verbal este nelegal potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal. Așa cum se menționează în procesul verbal, acesta a fost generat și semnat electronic, potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și HG 1259/2001.

Analizând dispozițiile art. 5 din Legea nr. 455/2001 rezultă că înscrisurile electronice cărora le este atașată semnătura electronică sunt asimilate înscrisurilor sub semnătură privată.

Executarea sancțiunii contravenționale s-a prescris deoarece procesul verbal nu a fost comunicat în termen de o lună de la aplicarea sancțiunii contravenționale.

Printre înscrisurile pe care executorul judecătoresc le-a comunicat petentului se afla și un proces verbal încheiat de reprezentantul C. prin care acesta menționează că a afișat procesul verbal pe ușa locuinței petentului. Dincolo de neadevărul acestei susțineri, procesul verbal ar fi trebuit să fie semnat și de un martor, însă, cu toate că este menționat numele unui martor lipsește semnătura acestuia, ceea ce presupune că procesul verbal nefiind, în realitate, comunicat, martorul nu și-a asumat răspunderea semnării în fals, iar concluzia logică este aceea că procesul verbal nu a fost comunicat.

Petentul a mai arătat că procesul verbal este netemeinic având în vedere că nu are la bază nici un mijloc de probă din care să reiasă că se face vinovat de săvârșirea faptei de a circula pe drumurile publice fără rovinietă. Solicită instanței să aibă în vedere că procesul verbal nu se bazează nici pe constatarea personală a faptei de către agentul constatator și nici pe o înregistrare video.

Dreptul la apărare s-a născut, în realitate, de-abia la momentul la care a primit somația mobiliară din partea executorului judecătoresc (comunicată în data de 03.02.2014), iar petentul trebuie să își exercite pe deplin dreptul la apărare.

În probațiune a depus un set de înscrisuri.

În drept, cererea este întemeiată pe OG nr. 2/2001.

Cererea a fost legal timbrata.

Prin serviciul Registratură, la data de 10.04.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea excepției nulității absolute a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator.

Prin urmare, arata ca dispozițiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat, cu privire la condiții (altele decât semnătura) și efecte, înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiție a înscrisului, dar nu se poate susține că semnătura este validată de însăși semnătură în această situație. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declarație pe propria răspundere. Nici o dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin.1 din OG 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz se va comunica, în copie contravenientului.

Deși petentul se afla în nelegalitate prin neplata rovinietei, invocă nelegalitatea procesului verbal, considerând că legea îi este aplicabilă doar când i se pun în discuție drepturile nu și obligațiile.

Eludarea legii în prezenta cauză este evidentă, petentul în propria cale de atac nu invocă existența unei roviniete valabile, ci doar apreciază în mod eronat că procesul verbal este lovit de nulitate.

În ceea ce privește prescripția aplicării sancțiunii amenzii, potrivit art. 13 alin.1 din OG 2/2001 „aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”, iar data săvârșirii faptei este data la care contravenientul a încălcat norma legală, adică data la care a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Procesul verbal contestat a fost întocmit și comunicat cu respectarea întocmai a prevederilor legale, adică fapta a fost constatată în intervalul de 6 luni prevăzut de art. 13 alin.1 din OG 2/2001, iar comunicarea procesului verbal a fost efectuată în intervalul de o lună de la data constatării faptei, potrivit art. 14 – 1. Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.

În fapt, la data de 20.11.2010, pe DN5 km 28+120m, pe raza localității Călugăreni, județul G., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului S. C., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 12.05.2011, a fost întocmit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ de către C. SA – CESTRIN.

Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

În drept, întâmpinarea este întemeiată pe dispozițiile OH nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.

În dovedire intimata a solicitat proba cu înscrisuri.

Prin Sentința civilă nr. 3694/26.09.2014, Judecătoria G. a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2014 păstrându-se numărul unic de dosar.

In cauza instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat in cauza, retine următoarele:

In fapt, la 12.05.2011 a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . R11 nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amenda in valoare de 250 lei si cu aplicarea tarifului de despăgubire de 28 euro pentru savarsirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 intrucat la data de 20.11.2010, pe DN5 km 28+120m, pe raza localității Călugăreni, județul G., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului S. C., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă(f.7 ds declinat).

Procesul-verbal menționat a fost comunicat petentului la 04.06.2011, prin afișare la domiciliul acestuia, in prezenta martorului Poru C. (f.8 ds declinat).

În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.

In ceea ce privește prescripția executării sancțiunii contravenționale, instanța arata următoarele:

Conform art.14 din OG nr.2/2001, „(1) Executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. (2) Prescripția executării sancțiunilor contravenționale poate fi constatată chiar și de instanța învestită cu soluționarea plângerii contravenționale”.

In cauza, instanța retine ca sancțiunea contravenționala a fost aplicata la 12.05.2011 – data întocmirii procesului-verbal .

Sunt aplicabile prevederile art.27 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care „Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează . semnat de cel puțin un martor.”

Instanța constată că s-a procedat la comunicarea procesului-verbal prin modalitatea afișării, conform procesului-verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare –fila 33- la 28.03.2011.

În aceste condiții, devin aplicabile cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 10/2013, a cărei dezlegare este obligatorie începând cu data publicării în Monitorul Oficial (23.07.2013), conform art. 517 alin. 4 C.proc.civ.

Astfel, prin această decizie s-a stabilit că procedura de afișare a procesului-verbal de contravenție la sediul sau domiciliul contravenientului va fi utilizată „numai în situația în care nu s-a reușit, din diverse motive, comunicarea prin poștă, cu aviz de primire.” Totodată, s-a statuat că modalitatea de comunicare prin afișare este subsidiară celei de comunicare prin poștă.

Aducerea la cunoștință a procesului-verbal, nu s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 27 din OG 2/2001, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, intrucat s-a realizat prin afișare, această modalitate de comunicare fiind subsidiară și nefiind făcuta dovada imposibilității transmiterii prin poștă, cu aviz de primire.

In aceste condiții, procesul-verbal nefiind comunicat petentului in mod legal in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii, instanța constata ca executarea sancțiunii este prescrisa, potrivit art. 14 din OG nr. 2/2001.

In acest sens, instanța reține că, în cadrul plângerii contravenționale, constatarea prescripției executării amenzii este admisibilă din considerente legate de eficienta actului de justiție. Astfel, art. 14 din OG 2/2001 reglementează un caz special de prescripție a executării amenzii contravenționale, în care nu este sancționata pasivitatea în cadrul procedurii de executare, ci însăși necomunicarea procesului verbal.

Ca atare, apare de prisos analiza legalității procesului verbal prin prisma art. 17 din OG nr. 2/2001 referitoare la semnătura agentului constatator, si analiza temeiniciei procesului verbal, cu privire la situația de fapt, din moment ce insasi executarea sancțiunii este prescrisa.

Mai mult, in ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesul verbal contestat, instanța retine ca, in speța sunt incidente dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 potrivit cărora tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. In acest sens, instanța retine ca tariful de despăgubire a fost aplicat la data de 12.05.2011 anterior intrării in vigoare a Legii 144/2012 si, deși a fost contestat ulterior intrării in vigoare a legii anterior menționate la data de 17.02.2014, petentul nu poate fi privat de dreptul de a i se aplica aceste dispoziții legale in măsura in care a fost in imposibilitatea de a lua cunoștința in mod legal de conținutul procesului-verbal.

Pentru aceste considerente, urmează sa admită plângerea, sa constate prescrisa executarea sancțiunilor contravenționale aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/12.05.2011 si sa exonereze petentul de la plata sancțiunilor contravenționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. C., CNP_, cu domiciliul în București, .. 16, ., sector 3, în contradictoriu cu intimata C. SA D. BUCURESTI, J_, CUI_cu sediul în București, ., sector 1.

Anulează procesul verbal de contravenție . nr._/12.05.2011 întocmit de intimată și exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei si a măsurii complementare privind achitarea tarifului de despăgubire in cuantum de 28 euro.

Obliga intimata la plata către petenta a sumei de 20 de lei cheltuieli de judecata.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.01.2015.

Președinte Grefier

N. C. N. D.

C.N./D.N.

4EX./02.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 840/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI