Pretenţii. Sentința nr. 05/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 05/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 05-10-2015 în dosarul nr. 13040/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Secția Civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 05.10.2015
Instanța constituită din :
Președinte: R.-C. L.
Grefier: E.-C. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. A. SA în contradictoriu cu pârâtul M. E., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, prin consilier juridic, care depune împuternicire la dosar, lipsind pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu dispozițiile art. 131 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța își verifică din oficiu competența și în temeiul art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. k) raportat la art. 107 Cod de procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, având în vedere că domiciliul pârâtului se află în sectorul 3 București.
În baza dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă instanța pune în discuție durata necesară pentru cercetarea procesului.
Reclamanta, prin consilier juridic, estimează că prezenta cauză se poate soluționa în termen de o lună de zile.
Instanța estimează durata cercetării procesului la o lună de zile.
Nemaifiind cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 NCPC și art. 237 alin.2 pct. 7 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, constatând că pârâtul nu a depus întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, în baza art. 392 Noul Cod de procedură civilă instanța deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru. Totodată, față de faptul că pârâtul nu a depus întâmpinare, solicită instanței a considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor sale.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.02.2015 sub nr._, reclamanta C. A. SA a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul M. E., obligarea pârâtului la plata sumei de 1000 lei reprezentând contravaloarea despăgubirii achitate, a dobânzii legale calculate de la data depunerii cererii de chemare în judecată și până la achitarea integrală a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 30.09.2013 a fost avizată de numita I. C., în calitate de proprietar al . sector 3, București, Calea V., nr. 119, . la inundarea apartamentului acesteia provenită de la . . inundat inclusiv scara blocului, lucru reținut și în cuprinsul adeverinței eliberate de președintele Asociației de proprietari a imobilului menționat.
Avizarea daunei a fost înregistrată de către reclamantă sub nr._/30.09.2013, care, în calitate de asigurător al locuinței și conținutului aparținând păgubitei, asigurată cu polița . nr._, valabilă la data producerii riscului asigurat, a deschis și instrumentat dosarul de daună BU0129B13 și a stabilit faptul că imobilul afectat a necesitat reparații în cuantum de 1000 lei, sumă achitată prin ordinul de plată nr. 9059/26.11.2013.
Reclamanta a mai arătat că, în temeiul art. 2210 alin. 1 Cod civil, prin plata despăgubirii, se subrogă în toate drepturile asiguratului împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, fiind în drept a recupera despăgubirea acordată de la pârât, în calitate de persoană vinovată de producerea faptei cauzatoare de prejudicii. Mai mult, a convocat pârâtul la conciliere prin notificarea nr. 1101/26.06._, returnată de Poșta Română cu specificația ,,expirat termen de păstrare”.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 2210 alin. 1 Cod civil, art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1535, art. 1489 alin. 2 NCC, art. 453 NCPC, art. 351 NCPC și art. 309 alin. 1 NCPC, solicitându-se judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 223 alin. 1 NCPC.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 75 lei.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 6-21).
Deși legal citat cu mențiunea să depună întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai depune probe și de a invoca excepții, pârâtul nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând întreg probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 25.09.2013, din cauza unei avarii la instalația apartamentului nr.33, proprietatea pârâtului M. E., s-a produs o inundație care a afectat apartamentul nr.29, aparținând numiților I. C. și I. C.. Ca urmare a faptului ca apartamentul inundat era asigurat la societatea reclamantă, s-a plătit asiguratului daune în valoare de 1000 lei, conform ordinului de plata din 26.11.2013 (fila 16 din dosar), în baza poliței de asigurare . nr._ emisă la data de 19.06.2013 ( fila 8 dosar).
Daunele în cuantum de 1000 lei rezulta din avizare daună la asigurări nr._/30.09.2013 (fila 7), deviz (fila 10). Cauza producerii inundației rezultă din adeverința eliberata de Asociația de Proprietari (fila 9 din dosar) si constă în producerea unei avarii la apartamentul nr.33, proprietatea pârâtului M. E..
În drept, având în vedere dispozițiile art.6 alin.1 si 2 din Noul cod civil potrivit cărora „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”, în raport de faptul că evenimentul asigurat s-a produs la data de 25.09.2013, instanța va avea în vedere la soluționarea prezentei cauze dispozițiile Noului Cod Civil.
Conform art.1376 alin.1 Cod civil, „oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa”.
Pentru a se exonera de răspunderea care îi revine, paznicul juridic al lucrului trebuie să facă dovada: a) faptei victimei însăși; b) faptei unei terțe persoane pentru care nu este ținut a răspunde; c) cazului de forță majoră, simpla dovadă a cazului fortuit nefiind suficientă. Ori în speța de față, pârâtul nu a făcut dovada intervenției nici unuia din cazurile de exonerare de răspundere.
Producerea unei avarii la instalația apartamentului din cauza uzurii nu se poate încadra ca fiind un caz de forță majoră, deoarece forța majoră se caracterizează prin aceea ca este o împrejurare externa, cu caracter excepțional, fără relație cu lucrul care a provocat dauna sau cu însușirile sale naturale, absolut invincibila si absolut imprevizibila.
Practica judecătorească în materie a ales varianta concepției obiective a răspunderii paznicului juridic al lucrului, chiar în acele situații în care, în mod evident acestuia nu i se poate imputa vreo vină, mergându-se pe prezumția de responsabilitate, ce corespunde unei necesități sociale de protecție a victimei prejudiciului.
De asemenea, instanța constată că pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea formulată de reclamantă și va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea despăgubirii achitate de reclamantă.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 1535 alin. 1 Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Potrivit art. 1489 alin. 1 Cod civil, dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 13/2011, părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie. Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Dacă nu se precizează altfel, termenul dobândă din prezenta ordonanță privește atât dobânda remuneratorie, cât și dobânda penalizatoare. În art. 2, s-a prevăzut că, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și, în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Se mai rețin prevederile art. 1523 alin. 1 lit. e Cod civil în conformitate cu care debitorul se află de drept în întârziere atunci când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.
Luând în considerare că în cauză sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea dobânzii și anume: obligația pârâtului constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata sumei de bani datorate s-a produs reclamantei un prejudiciu, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente sumei de 1000 lei de la data introducerii acțiunii, 18.02.2015 și până la data achitării integrale a debitului.
În ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține dispozițiile art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să plătească cheltuielile de judecată.
Instanța, reținând culpa procesuală a pârâtului in declanșarea prezentului litigiu, va obliga pârâtul la plata sumei de 75 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S.C. C. A. SA, J_, CUI_, cu sediul procesual ales în sector 3, București, ., în contradictoriu cu pârâtul M. E., cu domiciliul în sector 3, București, Calea V., nr. 119, ., ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1000 lei reprezentând debit principal, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare, de la data introducerii acțiunii, 18.02.2015 și până la data achitării integrale a debitului.
Obligă pârâta către reclamantă, la plata sumei de 75 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică din 05.10.2015.
Președinte, Grefier,
R.-C. L. E.-C. T.
Red.Tehnored.Jud.RCL
4 ex./02.12.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 05-10-2015,... | Succesiune. Sentința nr. 06/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
