Pretenţii. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 12554/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR._
Ședința publică din data de 29.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte – N. C.
Grefier - N. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta C. G. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI AFI PRIN . în contradictoriu cu pârâta C. F., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 15.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29.09.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.01.2015, sub nr. _ , reclamantul C. G. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI AFI PRIN . în contradictoriu cu pârâta C. F., a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtei la plata sumei de 91,77 lei, reprezentând chirie si majorări de întârziere aferente perioadei ianuarie 2012-noiembrie 2014.
În motivare, reclamantul a arătat că între P.M.B prin . și parata în calitate de titular de contract, a intervenit Contractul de închiriere nr. 1455/2000 pentru suprafața locativă cu destinație de curte aflată la adresa din ., nr. 6, sector 3 pentru cota indiviză de 16,91% din teren, în suprafață de 10 mp. De asemenea, reclamantul a mai învederat că pârâta datora o chirie lunară de 1,40 lei pentru acest teren, ce nu a mai fost achitată din luna ianuarie 2012.
În drept cererea a fost întemeiată pe art. 1817,1830 alin. 1, 1831 Cod civil.
În susținerea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, f.6-19.
În temeiul art. 223 alin. 3 Cod de procedură civilă, reclamantul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 16.04.2015 reclamanta a depus cerere precizatoare prin care a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 100,89 lei reprezentând chirie si majorări de întârziere aferente perioadei ianuarie 2012- februarie 2015.
In drept a invocat art.204 alin.12 pct.2 C.pr.civ.
Pârâta deși legal citata nu a formulat și depus întâmpinare la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 15.09.2015, instanța, în baza art. 258 raportat la art. 255 C.p.c., a încuviințat proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este admisibilă, ducând la soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, instanța reține că potrivit art. 6 alin. 2 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Conform art. 6 alin. 5 din același act normativ dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate ori, după caz, produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor juridice născute după .. Prin urmare, față de data încheierii contractului (2009), dispozițiile legale aplicabile prezentei spețe sunt cele ale Codului civil din 1864 și ale Legii nr. 114/1996.
În fapt, la data de 26.01.2009, între Primăria Municipiului București prin ., în calitate de proprietar și pârâta, în calitate de chiriaș, a intervenit anexa 2 parte din contractul de închiriere nr. 4783/26.01.2009, aflat în copie la dosarul cauzei (f.7-9), având ca obiect închirierea suprafața locativă cu destinație de curte aflată la adresa din ., nr. 6, sector 3 pentru cota indiviză de 16,91% din teren, în suprafață de 10 mp. Potrivit art. 4 din contract, principala obligație asumată de chiriaș a constituit-o plata chiriei lunare, astfel cum aceasta a fost stabilită prin fisa de calcul, parte integrantă din contract.
În conformitate cu prevederile art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar potrivit art. 1073 Cod civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la despăgubire. Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabil a obligațiilor asumate prin contract se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părți prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației.
Raportat la cauza dedusă judecății, instanța apreciază că, sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei respectiv existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, existența raportului de cauzalitate direct între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția pârâtului care îmbracă forma culpei.
Raportat la prima condiție, fapta ilicită a pârâtei constă în nerespectarea unei obligații contractuale și anume aceea de a achita la termenul stabilit de părți contravaloarea chiriei de 1.40 lei/lună deși a beneficiat de folosința imobilului ce a făcut obiectul contractului de mai sus menționat(f.9), aducând prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantului.
Referitor la cea de-a doua condiție, instanța constată că, prin simplul fapt al neexecutării obligației contractuale asumată de către pârâta de plată a chiriei pentru perioada ianuarie 2014- februarie 2015, reclamantul a suferit un prejudiciu respectiv lipsirea acesteia de suma de 53,2 lei.
În continuare, instanța reține că este întrunită în speță și cerința existenței unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu întrucât acesta din urmă este consecința logică și directă a neexecutării de către pârâta a obligațiilor contractuale de plată a chiriei.
În ceea ce privește vinovăția pârâtei, instanța reține că din dispozițiile art. 1082 Cod civil, rezultă că debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe creditor, ci ori de cate ori nu va dovedi existența unei cauze străine, neimputabile, în condițiile art. 1083 Cod civil. În același timp, textul de lege instituie și o prezumție de vină în sarcina pârâtei, prezumție relativă, care, însă, în cauză, nu a fost răsturnată de pârâta, nici prin dovada cazului fortuit sau a celui de forță majoră și nici prin dovada vinovăției reclamantei.
Cu privire la penalitățile de întârziere, instanța reține că prin art. 5 din contract părțile au stabilit ca neplata la termen a chiriei atrage o majorare de 0,5 % asupra sumei datorate, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi lucrătoare care urmează aceleia când suma a devenit exigibilă, fără ca majorarea să poată depăși totalul chiriei restante.
Pentru motivele expuse, instanța va admite cererea si va obliga pârâta la plata sumei de 53,2 lei reprezentând contravaloarea chiriei aferente perioadei ianuarie 2014- februarie 2015 și a penalităților de întârziere de 47,78 lei, aferente debitului neachitat, calculate de la ultima zi de plată pentru fiecare lună în parte și până la data de 28.02.2015(situație debite si majorări fila 24).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare in judecata astfel cum a fost modificată de reclamanta C. G. AL MUNICIPIULUI BUCURESTI AFI PRIN ., J_, CUI_, cu sediul în București, ., parter, sector 3, în contradictoriu cu pârâta C. F., CNP_, cu domiciliul în București, . nr. 6, sector 3.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 100,98 lei chirie si penalitati de întârziere pentru perioada ianuarie 2012 - februarie 2015.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședință publică, azi, 29.09.2015
Președinte Grefier
N. C. N. D.
C.N./D.N.
4EX.
21.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 29/2015.... → |
|---|
