Pretenţii. Sentința nr. 5276/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5276/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 5276/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 5276
Ședința publică din data de 20 aprilie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: M. N.
Pe rol s-a aflat pronunțarea în cauza civilă formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . în contradictoriu cu pârâta F. I. A., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 06 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 20 aprilie 2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.07.2014 sub nr. de dosar_, reclamanta ASOCIAȚIA DE P. . a solicitat instanței obligarea pârâtei F. I. A. la plata sumelor de 6.273,33 lei reprezentând cote de întreținere pentru perioada decembrie 2012 – mai 2014, 2.156,99 lei reprezentând penalități de întârziere aferente aceleiași perioade, 65,33 lei reprezentând reparații, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a refuzat să mai achite cotele de întreținere ce îi reveneau începând cu luna decembrie 2012, că în apartament locuiește fratele reclamantei și că nu s-a mai putut lua legătura cu reclamanta, ultima plată fiind făcută în data de 31.10.2013.
Reclamanta a mai arătat că, potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 penalitățile de întârziere încep să curgă la 30 de zile de la data scadenței și sunt în cuantum de 0,2% pe zi, potrivit proceselor verbale ale adunării generale.
De asemenea, reclamanta a arătat că prin somația nr. 01/07.04.2014 i s-au adus la cunoștință reclamantei sumele restante și că a invitat reclamanta la mediere, mediere la care s-a prezentat un reprezentant al acesteia care i-a comunicat că reclamanta lucrează în străinătate și nu își permite să achite debitul restant.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 46, 47, 49 alin. 1 si 2, art. 50 alin. 1 si 2 din Legea nr. 230/2007.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar certificat de informare nr. 6/03.07.2014 (filele 8,9, vol. I), notificare nr. 01/07.04.2014 (fila 10, vol. I), centralizator apartament_14 (fila 11, vol. I), dare de seamă a Asociației de proprietari din 23.06.2015 (filele 12-18 vol. I), factura nr. 14/23.06.2014 si chitanța (fila 18, vol.I), centralizator apartament_14 (fila 19,20, vol. I), fișa apartamentului 177 (filele 21-24, vol. I), liste de plată (filele 25 – 106, vol. I), actele de dobândire a personalității juridice (filele 114-150, vol. I, 1-11, vol. II).
Acțiunea este scutită de taxă de timbru conform art.50 alin.2 din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
La data de 21.11.2014 pârâta a depus întâmpinare (filele 15-17, vol. II) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că datorită situației financiare precare nu a putut achita cotele de întreținere restante, că din luna decembrie 2012 până în luna noiembrie 2013 nu a locuit nicio persoană în apartament, fapt adus la cunoștința reclamantei și că aceasta a continuat să calculeze cotele de întreținere, trecând pe lista de plată o persoană. Pârâta a mai precizat că i-a solicitat reclamantei efectuarea lucrărilor de reparații la terasa blocului întrucât apartamentul său este afectat în urma fiecărei ploi.
Pârâta a mai susținut că la ședința de mediere, prin reprezentantul său, s-a obligat să achite eșalonat într-un termen de 5 luni debitul restant și că a achitat parțial debitul, însă reclamanta nu și-a respectat angajamentul de a efectua lucrările de reparație a terasei blocului, solicitându-i, în urma notificării pe care pârâta a făcut-o în acest sens, să achite debitul restant.
Pârâta a arătat că certificatul de informare a fost eliberat gratuit, motiv pentru care factura fiscală și chitanța cu privire la onorariul mediatorului in cuantum de 300 de lei nu pot fi avute în vedere.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 si urm. Cod procedură civilă.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 10.12.2014 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (filele 22-24, vol. II) arătând, în esență, că situația economică națională nu o absolvă pe pârâtă de obligația de a plăti cotele de întreținere, că ultimele chitanțe emise pentru apartamentul nr. 177 sunt din data de 24.07.2014 pentru luna decembrie 2012 și din data de 21.08.2014, pentru luna ianuarie 2013, că pârâta nu a contestat niciodată listele de plată a întreținerii. Cu privire la repararea terasei blocului, a arătat că aceasta nu poate fi compensată cu plata cotelor de întreținere și că, mai mult, terasa a fost reparată.
Reclamanta a mai arătat că nu a încheiat niciun angajament de plată cu reprezentantul pârâtei care s-a prezentat la ședința de mediere întrucât acesta a fost împuternicit doar pentru a lua cunoștință despre datele problemei și nu a fost împuternicit să încheie vreun angajament cu reprezentanții reclamantei și, cu privire la taxa de mediere, existența și achitarea acesteia pot fi dovedite prin înscrisuri în original.
La data de 05.02.2015 reclamanta a depus cerere precizatoare (fila 33, vol. II) prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumelor de 7.340,91 lei cote de întreținere aferente perioadei februarie 2013 – decembrie 2014, 130,66 lei penalități de întârziere, 130,66 lei fond de reparații.
Reclamanta a mai depus la dosar următoarele înscrisuri: centralizator apartament 177 din 04.02.2015 (filele 34,35, vol. II), fișa apartamentului 177 (filele 36-40, vol. II), liste de plată (filele 41-82, vol. II).
La data de 27.03.2015 reclamanta a formulat o nouă cerere modificatoare cu privire la care instanța a constatat că a fost depusă peste termenul prevăzut de lege, respingând-o ca tardiv formulată, cum rezultă din partea introductivă a încheierii din 06.04.2015 (fila 103).
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost depuse cele menționate, precum și chitanțe pentru plata întreținerii nr. 332/24.07.2014, 362/21.08.2014 (fila 28, vol. II) și a respins proba testimonială și proba cu interogatoriu conform încheierii din data de 23.02.2015 (fila 86 vol. II), precum și cea cu expertiză pentru motivele arătate în partea introductivă a încheierii din 06.04.2015 (fila 103 vol. II).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit evidențelor depuse de reclamantă și necontestate de pârâtă, potrivit art. 12 din Hotărârea nr. 1588/2008, aceasta nu a achitat cotele de întreținere restante pe perioada februarie 2013 – decembrie 2014, aferente apartamentului proprietatea sa situat în București, Piața A. I., nr. 1, ., ., sector 3.
Pârâta este proprietara apartamentului, aspect necontestat de aceasta, iar potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 proprietarii sunt cei care au obligația legală de a achita cotele de contribuție datorate asociației de proprietari, indiferent dacă acesta este sau nu locuit și indiferent de persoana care-l folosește. În cazul în care o terță persoană folosește apartamentul, tot proprietarul este cel ținut de obligația de plată către asociație, proprietarul având însă dreptul de recuperare a sumelor achitate de la terțul deținător, fie cu titlu fie în calitate de detentor precar. Astfel, faptul că un terț a folosit apartamentul nu este de natură a exonera proprietarul, în speță pârâta, de sumele datorate, potrivit legii, asociației de proprietari.
Referitor la cotele de întreținere solicitate de reclamantă pe perioada februarie 2013-decembrie 2014, conform cererii precizatoare din 05.02.2015, potrivit art.46 din Legea nr.230/2007 toți proprietari au obligația să plătească lunar conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor asociației de proprietari, iar conform art.49 alin.2 din același act normativ termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice. În măsura în care unul dintre proprietari este nemulțumit de suma fixată ca și cotă de contribuție, este în drept să conteste, potrivit art. 12 din Hotărârea 1588/2008.
Conform susținerilor reclamantei, pârâta figurează evidențele asociației cu un debit de 7340,91 lei datorat pentru neîndeplinirea obligației de a achita cheltuielile de întreținere comune, în raport de prevederile legale de mai sus, și 130,66 lei fond de reparații. Această susținere este dovedită în speță, cum rezultă din listele cheltuielilor de întreținere depuse la dosar și centralizatorul întocmit de reclamantă. Pârâta deși a arătat că a învederat reclamantei că în apartament nu locuiește nimeni, nu a făcut dovada acestor susțineri. De asemenea, deși prin întâmpinare a arătat că sumele pretinse nu au fost calculate corect, nu a făcut dovada contestării sumelor, potrivit art. 12 din Hotărârea nr. 1588/2007, deși avea această obligație, în cazul în care ar fi existat contestație asupra sumei.
În aceste condiții, reclamanta a dovedit existența creanței reprezentând debit principal – contravaloarea cotelor de contribuție pentru perioada februarie 2013-decembrie 2014, în cuantum de 7340,91 lei și a contravalorii cotei corespunzătoare din fondul de reparații stabiit de adunarea generală a asociației, în cuantum de 130,66 lei stabilite prin hotărârile adunării generale, cuprinse în procesele-verbale existente la dosar. Totodată reclamanta făcut aplicarea dispozițiilor legale și a calculat penalități de întârziere de 6% pe lună (respectiv 0,2% pe zi de întârziere) la suma restantă, conform Hotărârii Adunării generale a asociaților reclamantei și a statutului asociației. Se reține că reclamanta a respectat dispozițiile legale potrivit cărora penalitățile nu pot depăși valoarea debitului principal, acestea fiind în cuantum de 4361,30 lei cum rezultă din expunerea modului de calcul, raportat la scadența fiecărei datorii lunare, până la data introducerii acțiunii.
Prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei reclamanta a făcut dovada existenței debitului calculat conform prevederilor legale, debit necontestat în termenul prevăzut de art. 12 din HG nr. 1588/2007 de către pârâtă, calculul penalităților fiind efectuat conform dispozițiilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007. De asemenea, se reține că pârâta este cea obligată față de reclamantă să achite cotele de întreținere și cheltuielile datorate pentru apartamentul proprietatea sa, fără a putea opune acesteia existența unui alt locatar, întrucât față de convenția pârâtei cu terțul asociația nu este parte. De asemenea, în măsura în care, la rândul său, Asociația de proprietari și-a asumat anumite obligații față de pârâtă, pe care nu le-a respectat, pârâta are la dispoziție căi legale, inclusiv acțiunea civilă în justiție în vederea obligării pârâtei la executarea obligației astfel asumate (în legătură cu reparația acoperișului), însă nu se poate exonera de plata cotelor de contribuție prin invocarea acestor obligații, în speță neoperând excepția neexecutării contractului față de dispozițiile imperative ale Legii nr. 230/2007.
Pe cale de consecință instanța va admite acțiunea modificată și precizată la 05.02.2015 și în baza art.46 și art.49 din Legea nr.230/2007 va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de11.832,87 lei compusă din suma de 7340,91 lei reprezentând conte de întreținere pentru perioada februarie 2013-decembrie 2014, suma de 4361,30 lei penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă și suma de 130,66 lei fond de reparații.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată în temeiul art. 451-453 din codul de procedură civilă va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1149,5 lei cheltuieli de judecată, conform dovezilor existente la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea astfel cum a fost modificată la data de 05.02.2015, formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ., C._, constituită în baza hotărârii judecătorești nr. 181/AS/2003, 157, cu sediul ales în sector 3, București, Piața A. I. nr. 1, ., . în contradictoriu cu pârâta F. I. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură în București, .. 100, sector 2, și în consecință:
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 11.832,87 lei compusă din suma de 7340,91 lei reprezentând conte de întreținere pentru perioada februarie 2013-decembrie 2014, suma de 4361,30 lei penalități de întârziere calculate pentru aceeași perioadă și suma de 130,66 lei fond de reparații.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1149,5 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. F. M. N.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
4 ex/29.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5275/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5283/2015.... → |
|---|
