Succesiune. Sentința nr. 2883/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2883/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 2883/2015
Dosar._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI – Sectia Civila
SENTINTA CIVILA NR. 2883
Sedinta publica de la 23.02.205
Instanta compusa din:
P.: I. DARZEANU
GREFIER: G. D.
Pe rol pronuntarea asupra cauzei civile, formulata de reclamantii N. I., N. D., N. M., N. G., T. M. in contradictoriu cu parata N. N., având ca obiect succesiune.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica de la 09.02.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta si cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 16.02.2015 si 23.02.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanți, N. I., N. M., N. D., N. G. și T. M., în contradictoriu cu pârâta, N. N., a solicitat instanței să constate deschisă succesiunea în urma defunctului, N. C. și să se constate că reclamanții au calitatea de moștenitori, N. I., N. M. și T. M. pentru ¼ din masa succesorală iar N. D. și N. G. pentru 1/8.
În motivarea cererii, se precizează că la data de 25.07.2012 a decedat N. C., în urma acestuia având vocație de a culege moștenirea N. G. și N. Danv, nepoți de frate, care au acceptat expres moștenirea, T. M., nepoată de frate, aceasta acceptând tacit moștenirea și N. I. și N. M., frați, aceștia acceptând tacit moștenirea.
Reclamanții învederează că au luat legătura cu pârâta în mai multe rânduri, aceasta din urmă declarând că nu este interesată de dezbaterea succesiunii, solicitând de asemenea verificarea registrelor de evidență privind succesiunile.
În drept, au invocat articolele 1100, 1103, 1106, 1108, 1112, 1113 și 1114 din Codul civil din 2009, articolele 35 și 193 alineatul (3) din codul de procedură civilă din 2010.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare sau apărări în cauză.
Probatoriul administrat în prezentul dosar este reprezentat de declarațiile martorilor S. M. și B. T. și din înscrisuri reprezentate de acte de stare civilă, dovezi privind acceptarea expresă a succesiuni și privind îndeplinirea procedurii prealabile.
Analizând dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
N. C. a decedat la data de 25.07.2012, fiind încheiat actul de deces cu numărul 1800/27.07.2012, ultimul său domiciliu fiind în . 54 – 56, sectorul 3, astfel cum rezultă din certificatul de aflat la fila 9 din dosarul cauzei.
Potrivit articolului 953 din Codul civil din 2009, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă, iar conform articolului 954 alineatul (1) din același act normativ, moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.
Conform articolului 955 alineatul (1) din Codul civil din 2009, patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament.
Articolul 964 alineatul (1) din Codul civil din 2009 prevede că rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine: a) clasa întâi: descendenții; b) clasa a doua: ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați; c) clasa a treia: ascendenții ordinari; d) clasa a patra: colateralii ordinari.
Regimul venirii la moștenire al colateralilor privilegiați este stabilit de articolul 976 alineatul (2) din Codul civil din 2009 care stabilește că această clasă este alcătuită din frații și surorile defunctului, precum și din descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
Potrivit articolului 965 alineatul (1) din Codul civil din 2009, prin reprezentare succesorală, un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat la data deschiderii moștenirii, articolul 966 alineatul (1) stabilind că pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului.
În concret, se constată că defunctul nu a încheiat niciun testament. Astfel cum rezultă din actele de stare civilă aflate la dosarul cauzei, în urma defunctului au rămas N. I. și N. M., frați, N. N., N. G., N. D. și T. M., nepoți de frate.
Cu privire la N. N., N. G., N. D. și T. M. se constată că aceștia au calitatea de descendenți ai fraților defunctului, aceștia din urmă fiind decedați la data deschiderii succesiunii reprezentată de ziua din 25.07.2012.
Prin urmare, sub aspectul vocației abstracte de a culege succesiunea, se constată că persoanele indicate în paragraful anterior urcă în locul și în gradul părinților lor, ca urmare a incidenței instituției reprezentării succesorale.
Prin urmare, rezultă că toate părțile cauzei aveau aptitudinea de a culege moștenirea aparținând clasei a doua a colateralilor privilegiați, fiind frați ai defunctului sau venind ca urmare a preluării locului util al unui frate al defunctului, rezultând că nu se pun probleme distincte legate de principiul proximității, adică legate de gradul de rudenie avut față de defunct.
Acceptarea succesiunii reprezintă forma prin care persoana transformă vocația abstractă de a culege succesiunea în aptitudinea concretă de a deveni continuator în drepturi al autorului său. Aceasta cunoaște următoarea reglementare:
”Art. 1.108. - (1) Acceptarea poate fi expresă sau tacită.
(2) Acceptarea este expresă când succesibilul își însușește explicit titlul sau calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
(3) Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor.
Art. 1.109. - În situația în care acceptarea este făcută printr-un înscris autentic, declarația de acceptare se va înscrie în registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii.
Art. 1.110. - (1) Actele de dispoziție juridică privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra moștenirii atrag acceptarea tacită a acesteia. Sunt astfel de acte:
a) înstrăinarea, cu titlu gratuit sau oneros, de către succesibil a drepturilor asupra moștenirii;
b) renunțarea, chiar gratuită, în folosul unuia sau mai multor moștenitori determinați;
c) renunțarea la moștenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor comoștenitorilor sau moștenitorilor subsecvenți.
(2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moștenirii actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire.
(3) Actele de conservare, supraveghere și de administrare provizorie nu valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul și-a însușit prin ele calitatea de moștenitor.
(4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moștenirii.”
Potrivit articolului 1100 din Codul civil din 2009: ”(1) Cel chemat la moștenire în temeiul legii sau al voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea. (2) Prin succesibil se înțelege persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a putea moșteni, dar care nu și-a exercitat încă dreptul de opțiune succesorală.”.
De asemenea, în condițiile articolului 1103 din același act normativ:
”(1) Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.
(2) Termenul de opțiune curge:
a) de la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii;
b) de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătorești de declarare a morții celui care lasă moștenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morții sau hotărârea de declarare a morții la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moștenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.
(3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea și repunerea în termenul de prescripție extinctivă.”
Instanța reține cu privire la acceptarea tacită a succesiunii că aceasta presupune efectuarea unor acte care să angajeze viitorul din care să reiasă neîndoielnic că persoana care le realizează își însușește calitatea de moștenitor. De asemenea, aceste acte trebuie efectuate în termen de 1 an de la data decesului, adică în intervalul 25.07.2012 – 25.07.2013 inclusiv.
Această formă de dobândire a calității de moștenitor presupune trei categorii de acte: actele materiale, acțiunile în justiție și actele juridice.
În privința actelor materiale, ele constau în fapte care angajează viitorul și care nu sunt efectuate ca urmare a caracterului lor urgent. Au fost evidențiate în această categorie mutarea în imobilul defunctului, efectuarea unor reparații care nu reclamă urgență, efectuarea unor construcții pe terenul aflat în masa succesorală, luarea unor bunuri de valoarea importantă și care nu au valoare de amintire de familie.
Cu privire la acțiunile în justiție, ele trebuie să dea în vileag asumarea calității de moștenitor a persoanei care le formulează, fiind indiferentă soluția dată în cadrul acestora (spre exemplu are valoarea de acceptare tacită introducerea unei acțiuni în revendicarea bunurilor succesorale la 3 luni de la deces, chiar dacă ulterior cererea de chemare în judecată a fost anulată ca netimbrată).
Cu privire la actele de juridice, singurele care pot intra în sfera celor care determina acceptarea tacită a succesiunii, sunt actele de dispoziție și actele de administrare.
Actele de administrare trebuie să angajeze viitorul și să fie efectuate sub nume de proprietar. De asemenea orice element care este de natură să atragă echivocul, respectiv să poate atrage presupunerea efectuării actului cu alt scop decât acela al asumării calității de moștenitor, va atrage concluzia că nu ne aflăm în prezența unei acceptări tacite.
În concret, se remarcă faptul că N. G. și N. D. (nepoți de frate) au acceptat expres moștenirea prin declarații autentificate formulate la datele de 21.11.și 3.12.2012, fiind așadar respectat termenul de 1 an de la data deschiderii succesiunii.
De asemenea, din proba testimonială rezultă că reclamanții au împărțit bunurile din garsoniera defunctului, aceasta rămânând goală în vederea igienizării, cheltuielile și impozitele fiind achitate de către T. M., anterior decesului dar și în continuare, astfel cum rezultă din coroborarea ambelor declarații de martor date în cauză.
Instanța reține așadar că în persoana numitei T. M. se poate reține dobândirea calității de succesor ca urmare a efectuării unor acte materiale, reprezentate de luarea unor bunuri din garsoniera defunctului, precum și în urma efectuării unor acte de administrare care angajează viitorul, în concret, aceasta achitând impozitele pentru imobil.
De asemenea, în persoana numiților N. I. și N. M. se va reține acceptarea tacită prin acte materiale ca urmare a luării unor bunuri din imobilul unde a locuit defunctul.
Astfel, valoarea mică a acestora nu este de natură să atragă echivocul asupra calității de moștenitor acceptant întrucât din declarațiile de martor se reține că imobilul a rămas gol, rezultând că împărțirea lucrurilor defunctului a avut loc în considerarea dreptului de a dobândirii averii acestuia.
Cu privire la pârâtă, N. N., se constată că la dosarul cauzei nu există dovada acceptării exprese sau tacite a succesiunii, aceasta nedepunând întâmpinare și neformulând apărări în cauză, de asemenea din declarațiile martorilor rezultând că doar reclamanții au luat bunuri din imobilul defunctului și au achitat impozitele.
Astfel, în lumina considerentelor de mai sus, în temeiul articolelor 955, 964 – 966 și 1108 din Codul civil din 2009, se va dispune admiterea cererii de chemare în judecată, se va constata deschisă succesiunea de pe urma defunctului, N. C. și se va constata calitatea de moștenitori legali a reclamanților în următoarele cote: N. I. – ¼ din moștenire; N. M. – ¼ din moștenire; T. M. – ¼ din moștenire; N. G. – 1/8 din moștenire; N. D. – 1/8 din moștenire.
Cu privire la cheltuielile de judecată, față de prevederile articolului 453 alineatul (1) din Codul de procedură civilă din 2010 potrivit căruia se acordă numai la cerere, împotriva părții care a pierdut procesul, instanța va lua act că o astfel de solicitare nu a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulata de reclamantii N. I., cnp_, N. M., cnp_, N. D., cnp_, N. G.,cnp_, T. M., cnp_, toti cu domiciliul ales in sector 3, București, .. 5, ., . in contradictoriu cu parata N. N. - sector 6, București, AL.PARVA, nr. 7, ., .> Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului, N. C..
Constată calitatea de moștenitori legali a reclamanților:
-N. I. – 1 din moștenire;
-N. M. – 1 din moștenire;
-T. M. – 1 din moștenire;
-N. G. – 1/8 din moștenire;
-N. D. – 1/8 din moștenire.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de a se formula cerere de apel la această instanță, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2.03.2015.
PRESEDINTEGREFIER
I. D. G. D.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2739/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2731/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
