Uzucapiune. Sentința nr. 7024/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI

Sentința nr. 7024/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 7024/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI

Secția Civilă

SENTINTA CIVILA NR. 7024

Ședința publică din 21.05.2015

Instanța constituită din:

Președinte: I. E. L.

Grefier: D. M.

Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta A. F. în contradictoriu cu pârâta A. E. având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanta, personal legitimată cu CI . nr._ și asistată de apărător, pârâta, personal.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Reclamanta, prin apărător depune la dosar obiecțiuni și raport de evaluare topo.

Instanța pune în vedere reclamantei să precizeze dacă sunt obiecțiuni sau o cerere pentru efectuarea unei noi expertize.

Reclamanta, prin apărător arată că sunt și obiecțiuni la expertiza in specialitatea construcții și cerere pentru efectuarea unei noi expertize.

Instanța pune în discuție obiecțiunile la expertiza topo formulate de reclamantă.

Reclamanta, prin apărător solicită respingerea obiecțiunilor.

Instanța, deliberând asupra obiecțiunilor la expertiza topo formulate de reclamantă, le respinge ca neîntemeiate, apreciind că expertul a precizat modalitatea de identificare a terenului.

Instanța pune în discuție cererea de executare a unei noi expertize.

Reclamanta, prin apărător solicită admiterea cererii.

Instanța, in ceea ce privește cererea de efectuare a unei noi expertize, o respinge, apreciind că expertul a răspuns clar la obiectivele indicate și stabilite de instanță, astfel că nu se impune efectuarea unei noi expertize, instanța considerându-se lămurită pe acest aspect.

Instanța pune în discuție obiecțiunile la expertiza in construcții formulate de reclamantă.

Reclamanta, prin apărător solicită respingerea obiecțiunilor.

Instanța, deliberând asupra obiecțiunilor la expertiza in construcții formulate de reclamantă, le respinge ca neîntemeiate, apreciind că expertul a răspuns clar la obiectivele indicate și stabilite de instanță, instanța considerându-se lămurită pe acest aspect.

Instanța invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive.

Reclamanta, prin apărător apreciază că pârâta are calitate, pentru că a incheiat chitanta de mama si nu se opune cererii de chemare in judecată. Parata a fost un posesor al terenului. Lasa la aprecierea instanței.

Instanța rămâne în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive.

INSTANȚA,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2014, reclamanta A. F., in contradictoriu cu parata A. E. a solicitat instanței sa se constate ca este proprietar prin efectul uzucapiunii de 30 de ani, asupra imobilului situat in București, ., nr. 65 B, sector 3, compus din teren în suprafața de 852 mp și constructia in suprafata de 35 m avand un nr. de 2 camere și un hol, estimând valoarea imobilului la 4000 lei suprafața teren si 1000 lei construcție.

În motivarea cererii a arătat că a cumpărat imobilul in litigiu de la numita A. E., care la rândul lor au cumpărat si stăpânit terenul respectiv de la alți proprietari tot cu act sub semnătura privata. Reclamanta a locuit continuu si neintrerupt in imobilul public si sub nume de proprietar. Lipsa unei locuințe si faptul ca stăpânea in deplina proprietate si liniștita posesie au determinat-o sa construiască o casa de BCA, in care a locuit cu toata familia. Arăta ca a folosit casa cu terenul aferent in scopul in care și-a creat dreptul de proprietate, chiar daca actul care sta la baza este un act sub semnătura privata. Atat autorul reclamantei, de la data dobândirii imobilului, cat si reclamanta, a exercitat o posesie asupra imobilului, in intregul sau continua, in mod public si fara a savarsi vreun act de violenta pentru a dobândi sau conserva proprietatea. A posedat imobilul pe o perioada mai mare de 30 de ani de la data intrării in posesia proprietății.Vecinii stiu ca ei sunt proprietarii respectivului imobil de la data cumpărării si pana in prezent fiind prezenți la toate transformările acestuia.In toata aceasta perioada de peste 30 de ani a locuit împreuna cu familia in acest imobil, l-am stăpânit in calitate de proprietar, deschizând rol fiscal si plătind taxele si impozitele locale.

In drept a invocat dispozițiile art. 1890 COD CIVIL, art. 1846 cod civil vechi, art. 1847 COD CIVIL, art. 930 - 934 din noul COD CIVIL.

A solicitat încuviințarea probei cu cu inscrisuri, expertiza topografica si martori.

Reclamanta a depus un set de inscrisuri (f.6-23).

La data de 17.04.2014 reclamanta a depus un set de inscrisuri (f. 45-57).

La data de 27.03.2014 reclamanta a depus precizare scrisă cu privire la taxa de timbru in cuantum de 1501,25 lei (1216,25 lei, pentru accesiune calculată la valoare de impunere și 285 lei pentru uzucapiune calculată la valoarea estimată, prin care a arătat că urmează să achite pana la termenul din 27.03.2014.

Prin încheierea din data de 12.05.2014, instanța a anulat cererea de chemare în judecată .

Prin încheierea din data de 20.06.2014, pronunțată în dosarul_ /a1, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de petentă, s-a revenit asupra măsurii anulării dispuse prin încheierea din camera de consiliu din data de 12.05.2014 si s-a trimis dosarul la completul inițial investit, în vederea continuării procedurii prealabile.

La data de 04.09.2014, pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea acțiunii formulată de reclamantă.

Pârâta a arătat că a încheiat o chitanță de vânzare-cumpărare sub semnătură privată la data de 10 mai 1985, cu numita A. F., aceasta cumpărându-i imobilul compus din teren în suprafață de 853 mp la suma totală de 100.000 lei (una sută mii lei vechi).Această chitanță s-a tăcut în prezența martorilor C. MARJA și Ș. TASIA. A precizat că partile s-au mai judecat într-un dosar cu același obiect sub nr._/301/2006 la Judecătoria Sector 3 București. A solicitat să se aibă în vedere că este de de acord cu întocmirea actelor prin instanță deoarece a primit suma de bani la momentul respectiv și nu mai are absolut nici o pretenție. Pretențiile sale au încetat în momentul în care reclamanta și-a îndeplinit obligația către parata.

În cauză au fost încuviințate probele cu înscrisuri.

La data de 15.01.2015, reclamanta a formulat o cerere adițională prin care a chemat in judecată și pe S. E., in calitate de pârât, arătând că față de faptul că pârâta A. E. a cumpărat imobilul de la proprietarul S. E. prin chitanta de vanzare – cumpărare sub semnătură privată încheiată în 15.09.1972.

La termenul de judecată din data de 26.02.2015, instanța a constatat că a intervenit decăderea reclamantei din dreptul de a mai formula cerere adițională, această cerere fiind respinsă ca tardiv formulată.

In drept a invocat disp. art. 1846, 1847, art. 1848 si urm. C. civ. vechi si art. 930 – 934 NCC.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii M. Birui I. și M. F., propuși de către reclamanta, expertiza tehnica judiciară - specialitatea constructii ( la dosar fiind depus raportul de expertiză tehnică judiciara efectuat de expert O. T. M.) si expertiza tehnica judiciară - specialitatea topografie ( la dosar fiind depus expertiză tehnica judiciara efectuat de expert N. I.).

La solicitarea instanței, cu privire la situația imobilului, au fost emise adrese și s-au primit relații de la OCPI Sector 3, Primăria Sectorului 3 – Subcomisia de palicare a Legii 18/1991, Primăria Municipiul București – Comisia de palicare a Legii 10/2001, Primăria Municipiul București – Serviciul Nomenclatura Urbana, Primăria Sectorului 3 – Direcția Imozite și Taxe Locale, Primăria Municipiul București - Serviciul Evidența Proprietății.

La termenul din 21.05.2015 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive.

Analizând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției lipsei calității procesuale pasive, instanța reține următoarele:

Prealabil, potrivit art.82 NCC pentru cazurile în care posesia a început înainte de ., sunt aplicabile dispozițiile referitore la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei, (in speța 1957) respectiv dispozițiile vechiului cod civil.

In ce privește legea procesuală aplicabila, în cazul posesiilor începute cât timp a fost în vigoare Codul Civil din 1864, cererea de chemare în judecată se va formula potrivit prevederilor Noului Cod de Procedură Civila, urmând a se judecă nu în procedura specială prev. la art. 1049 și următoarele, ci potrivit regulilor procesuale de drept comun. Aceasta concluzie este întemeiată pe următoarele argumente:

Potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011, dispozițiile art. 930 – 934 din Noul Cod Civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după . acestuia. Această normă tranzitorie este una de drept material, care se deosebește de normele de drept procesual civil, iar conform art. 1049 din Noul Cod de Procedură Civilă, dispozițiile Titlului XII sunt aplicabile oricăror cereri de înscriere în cartea funciară a drepturilor reale imobiliare dobândite în temeiul uzucapiunii. Art. 3 alin 1 din Legea nr. 75/2012 prevede că dispozițiile NCPC se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .. Deși la o primă analiză concluzia care se desprinde este aceea că Titlul XII NCPC se aplică tuturor cererilor introduse după data de 15 februarie 2013 (indiferent de data începerii posesiei în vederea dobândirii drepturilor reale prin uzucapiune) există modificări ale NCC în privința condițiilor și efectelor uzucapiunii, modificări ce se reflectă întru totul în legea procesual civilă: comparând dispozițiile art. 930 NCC cu cerințele prevăzute de art. 1050 NCPC referitoare la conținutul cererii de uzucapiune și înscrisurile ce trebuie anexate acesteia, rezultă că prin această procedură specială se urmărește strict valorificarea posesiilor începute sub imperiul Noului Cod Civil.

Conform art. 930 alin. 1 NCC uzucapiunea extratabulară operează în trei situații, respectiv proprietarul înscris în cartea funciară a decedat or, după caz, și-a încetat existența, a fost înscrisă în cartea funciară declarația de renunțare la proprietate sau imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.

Potrivit art. 1050 alin. 3 NCPC, la cererea de uzucapiune se anexează următoarele înscrisuri: dovada decesului sau încetării existenței proprietarului tabular, dovada dezbaterii sau nu a succesiunii acestuia cu indicarea moștenitorilor în caz afirmativ pentru ipoteza proprietarului tabular persoană fizică (în ipoteza în care sunt incidente dispozițiile art. 930 alin. 1 lit. a NCC); dovada faptului că imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau al unității administrativ-teritoriale (art. 929 NCC prevede că nu pot fi uzucapate bunurile care înainte sau după . fost declarate prin lege inalienabile, iar în conformitate cu art. 861 alin. 1 NCC bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile); certificatul de rol fiscal în dovedirea persoanei care achită impozitele aferente imobilului (proba fiind relevantă din perspectiva utilității posesiei); înscrisul constatator al actului juridic pe care posesorul și-a întemeiat posesia, dacă acesta există; documentație tehnică cadastrală a imobilului efectuată, pe cheltuiala reclamantului, de o persoană fizică sau juridică autorizată; extras de carte funciară pentru informare cu arătarea titularului înscris în cartea funciară ori a înscrierii declarației de renunțare la proprietate, precum și a faptului dacă imobilul este sau nu grevat de sarcini, eliberat de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară în folosul altei persoane, un certificat emis de același birou care atestă acest fapt și lista cu numele, prenumele și domiciliul a cel puțin doi martori. Din coroborarea celor două texte, de drept material și de drept procesual civil, rezultă în mod evident faptul că prin înscrisurile solicitate reclamantului se urmărește tocmai dovedirea cerințelor prevăzute de art. 930 alin. 1 NCC.

Un alt argument il constituie și modificarea dată substanței efectelor uzucapiunii: uzucapiunea extratabulară produce două efecte esențiale: efectul achizitiv și efectul extinctiv. Spre deosebire de sistemul vechiului Cod Civil, în care la momentul împlinirii termenului prescripției achizitive posesorul își consolida retroactiv dreptul de proprietate de la momentul intrării în posesie, în reglementarea NCC dobândirea dreptului real are loc numai din momentul înscrierii acestuia în cartea funciară, reper temporar când se produc concomitent atât efectul achizitiv cât și cel extinctiv al uzucapiunii extratabulare.Această modificare a efectelor uzucapiunii a fost consacrată și prin art. 1052 NCPC, potrivit căruia reclamantul este considerat proprietar de la data înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii. Astfel, acest text constituie un impediment în aplicarea noilor dispoziții procesuale cuprinse în Titlul XII NCPC și uzucapiunilor începute sub vechiul Cod Civil. Justificarea acestei concluzii este aceea că noul regim al dobândirii proprietății intră în contradicție cu dispozițiile art. 6 alin. 4 NCC, care prevăd că uzucapiunile începute sub imperiul vechiului Cod Civil sunt supuse în întregime dispozițiilor legale care le-au instituit. Conform art. 6 alin. 4 NCC, posesiile începute sub incidența Codului civil din 1864 care îndeplinesc condițiile privitoare la uzucapiunea din vechea reglementare vor trebui să conducă la dobândirea dreptului de proprietate (sau al altor drepturi reale) prin intermediul uzucapiunii, însă cu efect retroactiv de la data când reclamantul a început posesia imobilului, retroactivitatea fiind un important principiu al uzucapiunii în vechiul Cod Civil. Or, în situația în care procedura specială reglementată de NCPC s-ar aplica și uzucapiunilor începute sub vechiul cod, ar însemna ca acestora să li se aplice efectul constitutiv, cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 4 din NCC.

Prin urmare, procedura de soluționare a unei acțiuni in constatarea dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii, este una contencioasă, fiind aplicabile regulile procesuale de drept comun.

In ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța reține următoarele:

Uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al acțiunii, reprezintă un mod originar de dobândire a proprietății, prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul și în condițiile prevăzute de lege.

Însă, având în vedere că uzucapiunea este instituită de lege ca o sancțiune împotriva proprietarului care, dând dovadă de lipsă de diligență, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane, reprezentând în același timp un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, rezultă că acțiunea pentru constatarea uzucapiunii trebuie îndreptată împotriva adevăratului proprietar.

O soluție contrară ar lipsi de eficiență juridică acțiunea având obiectul menționat, întrucât o persoană care nu ar putea pretinde un drept de proprietate asupra terenului nu ar putea nici să opună reclamantului ce se pretinde uzucapant apărări concrete cu privire la exercitarea de către acesta din urmă a posesiei utile timp de 30 de ani, astfel încât la stabilirea cadrului procesual subiectiv instanța este obligată să verifice calitatea de proprietar asupra terenului a persoanelor chemate în judecată.

Or, în raport de motivarea cererii introductive de instanță,, precum și de înscrisurile depuse în susținere, se constată că reclamanta a justificat chemarea în judecată a pârâtei prin faptul că imobilul ce face obiectul cauzei, a fost cumpărat în anul 1985, de la acesta, prin înscris sub semnătură privată ( fila 6).

Se reține însă de către instanță că prin înscrisurile depuse în cauză, reclamanta nu a făcut dovada persoanei titulare a dreptului de proprietate asupra imobilului și nici a împrejurării că pârâta chemată în judecată ar avea calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra acestui imobil.

Astfel, se constată că la dosar nu s-a depus vreun titlu de proprietate asupra imobilului în discuție, din care să rezulte calitatea de proprietar a pârâtei. Mai mult, din adresa Direcția Taxe și Impozite – sector 3 ( fila 105 vol I. dosar) nu rezultă existența niciunui act autentic care să facă dovada proprietății pârâtului.

Reclamanta a susținut că parata a dobândit terenul de la numitul S. E. prin înscrisul sub semnătură privata intitulat ,, Chitanța,,, și datat 15.09.1972 ( fila 138 vol. I dosar), însă transmiterea proprietatii, din punct de vedere juridic, nu a putut opera din două motive: 1. această conventie nu a fost încheiată în formă autentică iar legea prevedea la acel moment o astfel de forma pentru valabilitatea convenției ; 2. Ș. E. nu era proprietarul terenului care face obiectul acțiunii in temeiul actului de vânzare cumpărare autentificat la data de 17.14.1946 de Tribunalul Ilfov ( filele 119 – 125) coroborat cu actul de partaj voluntar autentificat aceeași data de Tribunalul Ilfov ( filele 126 – 137), întrucât prin raportul de expertiza topografică s-a stabilit că nu există identitate intre acest teren și cel evidențiat in actele autentice de proprietate.

Față de aceste considerente, constatând că în cauză nu se justifică legitimarea procesuală a pârâtei A. E., excepția lipsei calității procesuale pasive apare drept întemeiată, urmând a fi admisă ca atare și, în consecință, respinsă acțiunea, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive.

Respinge cererea de chemare in judecată, formulată de reclamanta A. F., cu domiciliul in sector 3, București, ., nr. 65b în contradictoriu cu pârâta A. E., cu domiciliul in sector 3, București, ., nr. 65b ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.05.2015.

Președinte, Grefier,

I. E. L. D. M.

Red. Tech. IL/DM/4ex/14.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uzucapiune. Sentința nr. 7024/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI