Validare poprire. Sentința nr. 2516/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2516/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 25-02-2015 în dosarul nr. 2516/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI - Secția Civila
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2516
Ședinta publică din data de 25.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte – I. A.
Grefier – R. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe creditorii D. I. A., M. V. L. A., G. C., D. I. V., D. A. C., G. N. A. G., G. D. N., G. C. E., pe debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, și pe terțul poprit B. C. R., având ca obiect validare poprire, cauza fiind in rejudecare.
La apelul nominal, la prima și la a doua strigare a cauzei, făcute în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de către grefierul de ședință, dupa care instanța califica excepția necompetenței materiale invocate de debitoare prin intâmpinare, ca fiind excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3, intrucât se solicită declinarea competenței de soluționare către Judecătoria Sectorului 4.
Instanța încuviințează părților probele cu inscrisuri, astfel cum au fost solicitate, după care, constatand cererea in stare de judecata, o reține in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 29.05.2012 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sub nr._, creditorii D. I. A., M. V. L. A., G. C., D. I. V., D. A. C., G. N. A. G., G. D. N., G. C. E., in contradictoriu cu debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI și terțul poprit B. C. R., au formulat cerere de validare poprire definitiva asupra sumelor de bani pe care debitorul le deține in conturile bancare deschise la tertul poprit.
In motivarea cererii creditorii au sustinut ca prin sentinta penala nr.423/20.03.2007, pronunțata de Tribunalul București, definitiva prin decizia penala nr.2098/04.06.2009, pronunțata de înalta Curte de Casație si Justiție, cu modificări atat in recurs cat si in apel - prin decizia penala nr.l64/A/l8.06.2008, pronunțata de Curtea de Apel Bucuresti, investita cu formula executorie, debitorul a fost obligat sa ne plateasca suma de 34.101 lei, reprezentând debit actualizat, obligație pe care debitorul nu a executat-o de bunăvoie. Intrucat debitoarea nu a executat de buna voie obligația de plata, la data de 34.101 lei s-a procedat la executarea silita ce formeaza obiectul dosarului de executare nr. 330/2011 aflat pe rolul B. P. C.. Conform actelor existente in dosarul de executare silita, la data de 14.02.2012, executorul judecătoresc a dispus infiintarea popririi executorii asupra conturilor deținute de către debitoare la tertul poprit B. C. R., insa aceasta nu a procedat conform dispozițiilor legale, iar prin adresa a comunicat executorului judecătoresc faptul ca nu a fost indisponibilizata si decontata in contul de consemnare comunicat suma datorata, deoarece sumele detinute de către debitoare au destinatie speciala in condițiile art.452 alin.2 lit.a C.p.c. In privinta dispozițiilor legale invocate, in favoarea sa, de către debitoarea debitoare, respectiv dispozițiile dispozițiilor OG nr.22/2002, acestea sunt in mod abuziv folosite de către debitoare si se incalca Convenția Europeana a Drepturilor Omului. Debitoarea nu a facut dovada lipsei de fonduri pentri a fi incidente dispozitiile OG nr.22/2002 si nu si-a achitat obligatiile fata de creditori de mai bine de 35 de luni, nefacand dovada ca ar fi solicitat ordonatorilor principali de credite bugetare sa dispona toate masurile ce se impun pentru asigurarea in bugetele proprii a sumelor necesare efectuarii platii.
In drept, creditorii si-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 452 - art. 457 C.p.c.
In dovedirea cererii creditorii au solicitat proba cu inscrisuri, respectiv acte si au anexat adresa de infiintarea popririi dispusa de către B. P. C. din dosarul de executare silita nr.330/2011 si confirmarea de primire.
La data de 25.07.2012, prin serviciul Registratura, parata a depus la dosar intampinare prin care a invocat excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Sectorului 3, excepția lipsei de interes, excepția admisibilitatii actiunii si excepția prematuritatii cererii, si a solicitat respingerea actiunii. In motivare, a sustinut ca pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti se afla dosarul nr._/4/2012 avand ca obiect contestatie la executare in dosarul de executare nr.330/2011 al B. P. C., iar prin incheierea pronuntata la data de 26.04.2012 in dosarul nr._/4/2012 s-a dispis suspendarea provizorie a executarii silite. Suspendarea opereaza pentru întreaga executare silita, in cadrul dosarului nr. 330/2011, motiv pentru care tertul poprit a respectat intocmai prevederile art. 456 C.proc.civ., din moment ce executarea silita a fost suspendata inlauntrul acestui termen, respectiv in a 15 -a zi de la înființarea popririi. Acțiunea creditorului a fost introdusa la data de 31.05.2012, data la care se pronunțase suspendarea provizorie a executării, respectiv la data de 26.04.2012 in cadrul dosarului nr._ /4 /2012, astfel incat, a considerat ca acțiunea reclamanților este lipsita de interes, inadmisibila si, in subsidiar, prematura. Debitoarea are regimul juridic de institutie publică si se supune rigorilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice referitoare la constituirea si execuția bugetară. Suma pentru care s-a solicitat infiintarea popririi nu poate fi indisponibilizata si cu atat mai mult liberata deoarece, pe de o parte, nu excede sumei de 5.000.000 lei prevazuta de Lg.nr.116/2011, iar pe de alta parte, in cauza sunt incidente prevederile art.452 alin.2 lit.a C.p.c.
La data de 10.07.2012, tertul poprit a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii introductive, iar in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.p.c. a solicitat suspendarea judecații cauzei pana la soluționarea irevocabila a Dosarului nr._/ 4/ 2012 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 București, cu termen de judecata la 22 octombrie 2012. In motivare a sustinut ca poprirea a fost comunicata terțului poprit in data de 09.04.2012 si nu la data de 14.02.2012, dupa 10 (zece) luni de la data intrării in vigoare a Legii nr. 116/ 2011 si nu cu mult timp inainte de apariția Legii nr. 116/ 2011 asa cum in mod deliberat au incearcat reclamanții sa abata atentia instanței de judecata. F. de obiectul cererii de validare a popririi, in temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila, a solicitat suspendarea judecații cauzei pana la soluționarea irevocabila a cererii de suspendare a executării silite formulata in dosarul nr. l_ aflat pe rolul Judecătoriei Sectorul 4 București, cu termen de judecata la 22 octombrie 2012, astfel ca, dreptul de a realiza executarea silita in cadrul dosarului de executare nr. 330/2011 al B. P. C. este suspendat, pana la incetarea suspendării nemaiputand fi efectuat nici un act de executare, ori, a sustinut ca dreptul de a obține validarea popririi unor sume este condiționat de dreptul de a realiza executarea silita a debitorului pentru sumele respective. Pe fond, tertul poprit a solicitat respingerea cererii ca nedovetita si nefondata, deoarece nu exista sume pe care banca sa le datoreze creditorilor din prezenta cauza si care sa poata face obiectul validarii. Sumele din conturile debitoarei nu sunt supuse executarii silite prin poprire, acestea fiind destinate unei afectatiuni speciale si asupra carora debitorul este dipsit de dreptul de dispozitie. Nu pot face obiectul validarii urmatoarele: sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie; sumele necesare platii drepturilor salariale timp de 6 luni de la data infiintarii popririi; din data de 11.06.2011, sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal; din data de 23.06.2011, orice fel de sume apartinand debitoarei pana la valoare de 5.000.000 lei lunar. Adresa de înființare a popririi a fost comunicata terțului poprit la data de 09.04.2012, iar legea nr. 116 a apărut in iulie 2011. Potrivit extraselor de cont ale debitoarei, rulajele acesteia nici pana la data prezentei nu au ajuns la 5.000.000 lei, astfel incat fata de dispozitiile legii speciale, nu au existat sume care sa poata face obiectul executarii silite in conditiile legii si respectiv al validarii. Motivele invocate de creditori legat de jurisprudenta comunitara nu pot fi analizate in cadrul prezentului dosar, constituind aparari ce pot fi cenzurate de catre instanta de judecata numai in cadrul unei contestatii la executare. În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 si următoarele Cod procedura Civila, cu modificările si completările sale ulterioare. In drept, tertul poprit si-a întemeiat intampinare pe dispozițiile art. 115 si urmatoarele C.p.c.
La data de 14.09.2012, instanta a dispus suspendarea cauzei, iar la data de 18.10.2013 reclamantii au depus cerere de repunere pe rol a cauzei, motivand ca dosarul de contestatie la executare care a stat la baza suspendarii a fost solutionat prin sentinta civila nr. 8727/29.10.2012 de catre Judecatoria Sectorului 4.
La termenul din data de 05.12.2013 instanta a dispus citarea in cauza in calitate de debitor a Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului, ca urmare a preluarii fara plata a drepturilor si obligatiilor Comisiei Natioonale a Valorilor Mobiliare si subrogarii in toate drepturile si obligatiile procesuale ale acesteia, conform art.II din Lg. nr.113/2013 de aprobare a OUG nr.93/2012 privind infiintarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara.
Prin sent.civ. nr.1599/06.02.2014, instanta a constatat perimata cererea de chemare in judecata, iar prin dec. civ. nr.2909R/14.10.2014 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, a admis recursul, a fost casata sentinta, motiv pentru care cauza a fost trimisa la instanta de fond pentru continuarea judecatii.
Pe rolul acestei instante cauza a fost inregistrata la data de 07.01.2014 sub nr._ .
La termenul din data de 25.02.2015, fata de motivele mentionate de debitoare, instanta a calificat exceptia necompetentei ca fiind exceptia necompetentei teritoriale, pe care urmeaza a o respinge, avand in vedere ca sediul tertului poprit este in sect.3 Bucuresti, iar potrivit art.3 din Lg. nr.76/2012 aplicabile in cauza nu sunt dispozitiile Lg. nr.134/2010 privind Codul de procedura civila si in aceste conditii, conform art.400 alin.1 C.p.c,. contestatia se introduce la instanta de executare, aceasta fiind judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea silita, conform art.373 alin.2 C.p.c.
Va fi respinsa exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, avand in vedere ca argumentele care o sustin vizeaza insusi fondul cauzei, iar validarea de poprire este o actiune pusa la dispozitia creditorului care se considera indreptatit sa incaseze plata creantei sale, astfel incat nu se poate sustine ca ar fi uzat creditorii de o actiune care nu le era pusa la dispozitie pentru realizarea drepturilor pe care le pretind.
Va fi respinsa exceptia prematuritatii, avand in vedere ca potrivit art.460 alin.1 C.p.c. termenul de 3 luni se socoteste de la data la care tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, iar aprecierea legata de momentul la care incepe sa curga acest termen este o chestiune ce vizeaza insusi fondul cauzei si va fi analizata cu acel prilej.
Va fi respinsa exceptia lipsei de interes avand in vedere ca se constata ca in aceasta cauza contestatorii justifica interesul care este legitim, personal nascut si actual.
Analizand actele si lucrările dosarului instanta retine ca prin sentința penală nr. 423/2007 pronunțată de Tribunalul București au fost obligati inculpatii, in solidar cu părțile responsabile civilmente . Sov Invest SA, ., Comisia Națională A Valorilor Mobiliare și A., la plata către creditorii din prezenta cauza (si catre mai multe alte parti civile) a despăgubirilor reprezentand sumele efactiv investite indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24.05.2000 si pana la achitarea lor. Această sentință a ramas definitivă prin decizia penală nr. 2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu modificări, atât în recurs cât și în apel prin Decizia Penală nr. 164/A/18.06.2008, a Curții de Apel București, fiind învestită cu formulă executorie (f.86-102).
La data de 18.04.2011 creditorii din prezenta cauza s-au adresat cu cerere de executare silită către B. P. C., fiind întocmit dosarul de executare nr.330/2011.
Prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară s-a stabilit valoarea actualizata a creantei ce se cuvine fiecarui creditor.
Prin încheierea din data de 14.06.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București a fost încuviințată executarea silită a debitoarei Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.
La data de 08.12.2011 a fost emis procesul-verbal de cheltuieli de executare, prin care s-a stabilit ca valoarea totala a acestora este de_,52 lei si procesul verbal de actualizare a debitului, cuantumul acestuia fiind de_ lei.
La data de 14.02.2012 a fost emisă adresa de înființare a popririi catre terțul poprit B. C. R. SA, până la concurența sumei de_,52 lei, debitorul fiind instiintat cu privire la înființarea popririi prin adresa emisa la aceeasi data.
Prin intampinarea formulata in cauza tertul poprit a comunicat faptul ca nu poate da curs solicitarii de infiintare a popririi asupra conturilor debitorului, deoarece acesta nu detine conturi de disponibilitati supuse popririi, sumele incasate de acesta fiind exceptate executarii silite in sensul art.2 alin.2din Lg. nr.116/2011 coroborat cu art.452 alin.2 lit.a C.p.c. (f.13).
Prin sent.civ.nr.8727/29.10.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti in dosarul nr._/4/2012 a fost respinsa ca neintemeiata contestatia la executare formulata de catre contestatorii din prezenta cauza, impreuna cu alte persoane, impotriva actelor de executare silita efectuate in dosarul nr.330/2010 al B. P. C. si prin care s-a solicitat intre altele anularea actelor de infiintare a popririi. Instanta a retinut ca executarea silita efectuata in acest dosar are caracter legal si temeinic, inlaturand toate sustinerile debitoarei, intre care si pe cea legata de incidenta dispozitiilor OG nr.22/2002 si Lg. nr.116/2011, care ar impiedica punerea in executare a titlului executoriu (f.163-180). Aceasta hotarare a ramas irevocabila prin respingerea recursului (f.223-233).
In apararea sa debitorul a invocat dispozitiile art.1 si 2 din OG nr.2/2002, dar si dispozitiile art.2 alin.1 si 2 din Lg. nr.116/2011, conform acestora din urma executarea obligațiilor de plată ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare decurgând din creanțe stabilite prin titluri executorii se va asigura doar din sumele ce depășesc 5.000.000 lei, reprezentând media lunară a veniturilor încasate la bugetul C.N.V.M. Sumele stabilite prin bugetul C.N.V.M. pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, nu vor putea fi supuse executării silite. Aceste sume au destinație specială în condițiile prevederilor art. 452 alin. (2) lit. a C.p.c. și nu pot fi urmărite silit pentru obligațiile de plată ale C.N.V.M., stabilite prin titluri executorii.
In privinta apararilor debitorului si tertului poprit facute in prezenta cauza in baza OG nr.22/2002 si Lg. nr.116/2011, instanța va avea in vedere și dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția revizuită, potrivit cărora tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Este și cazul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30/1994, care a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și care a dobândit aplicabilitate directă.
Astfel, dacă există neconcordanță între dispozițiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ca tratat privitor la drepturile omului la care România este parte și legile interne, are prioritate, potrivit art. 20 alin.2 din Constituția revizuită, Convenția europena a drepturilor omului, acesta fiind o reglementare internațională, cu excepția cazului când Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Din punct de vedere procedural, invocarea unei eventuale contrarietăți între o normă internă privitoare la un drept protejat de Convenție și dispozițiile acesteia pe temeiul art.20 alin.2 din Constituția revizuită se poate face în fața instanțelor judecătorești, pe baza principiului liberului acces la justiție. Sancțiunea într-o asemenea ipoteză este aceea a inaplicabilității normei interne contrare Convenției pentru raportul juridic concret dedus judecății, producând efecte numai între părțile litigante. Pe de altă parte, prevederile Convenției și ale protocoalelor sale adiționale nu pot fi interpretate și aplicate decât prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, instanța are în vedere că în cauza Sacaleanu c. România Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât s-au executat cu întârziere hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate împotriva unor instituții publice bugetare, cauzată de refuzul Trezoreriei Statului de a plăti respectivele sume.
S-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că reclamanta obținuse mai multe hotărâri judecătorești irevocabile prin care o instituție publică bugetară era obligată să-i plătească anumite sume de bani. Instituția publică a refuzat cererea reclamantei de executare de bună-voie a hotărârilor judecătorești executorii. Instanța judecătorească de executare a încuviințat cererea de executare silită prin poprire, terț poprit fiind Trezoreria Statului, care a informat-o pe reclamantă că nu poate vira creditorilor instituțiilor publice decât sumele afectate utilizării proprii a instituției în cauză, astfel că plata va fi efectuată periodic, în funcție de disponibilul existent în cont. Până în luna februarie 2002 reclamantei îi sunt plătite sumele prevăzute în hotărârile judecătorești.
Cu privire la violarea art.6 (“Dreptul la un proces echitabil”) paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată ca făcând parte din proces, în sensul art.6 din Convenție. Dreptul la o instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat parte la Convenție ar permite ca o hotărâre judecătorească să rămână inoperantă în detrimentul unei părți. Mai mult, Curtea a amintit că administrația constituie un element al statului de drept, interesul ei identificându-se cu acela al unei bune administrări a justiției, iar dacă administrația refuză sau omite să execute ori întârzie să o facă, garanțiile de care a beneficiat justițiabilul în timpul fazei judiciare a procedurii își pierd orice rațiune de a exista. Se mai spune in aceasta hotarare că, atunci când autoritățile sunt ținute să acționeze pentru executarea unei hotărâri judecătorești și omit să o facă, această inerție angajează răspunderea statului pe terenul art.6 din Convenție. Curtea a amintit că o autoritate a statului nu poate pretexta lipsa de resurse pentru a-și onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească.
În cauza Sacaleanu c. România Curtea a observat că, deși existau sume în contul poprit, Trezoreria Statului a refuzat uneori să le vireze reclamantei, pe motivul că ele nu erau afectate de Ministerul Finanțelor pentru plata datoriilor și prin aceasta statul, prin propriile acte, a făcut imposibilă îndestularea imediată a reclamantei pentru sumele stabilite.
De asemenea, în cauza Ș. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art.6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. Curtea a reaminit că nu este oportun să ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție, concluzionand că, prin refuzul de a executa sentința, autoritățile naționale au lipsit reclamantul de un acces efectiv la justiție în faza de executare, fiind încălcat art.6 alin.1 din Convenție.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în cauza Angelov c.Bulgariei (cererea nr._/98, hotărârea din 22 aprilie 2004) încălcarea art. 1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului întrucât hotărârea tribunalului regional pronunțată împotriva unei instituții publice a fost executată cu o întârziere de aproape 2 ani, iar motivele invocate de Guvern, cum ar fi lipsa fondurilor în bugetul instituțiilor vizate nu ar putea justifica o asemenea întârziere. Astfel de hotarari au mai fost pronuntate de Curtea Europeana si impotriva Greciei care avea in legislatia interna reglamantari care confereau o imunitate de executare silita institutiilor publice.
In lumina jurisprudentei Curtii se poate concluziona ca daca un stat se bucura de imunitate de executare silita, refuzul, omisiunea sau intarzierea nejustificata de a plati suma de bani la care a fost obligat printr-o hotarare judecatoreasca, este de natura sa incalce atat dreptul la un proces echitabil protejat de art.6 al Conventiei cat si dreptul de proprietate protejat de art.1 al Protocolului nr.1.
Neconcordanța dintre reglementările internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte și dispozițiile O.G. 22/30.01.2002 si respectiv Lg. nr.116/2011 va fi rezolvată, potrivit art.20 alin.2 din Constituția revizuită, în favoarea celei dintâi, întrucât are caracter de reglementare internațională și este totodată mai favorabilă, de vreme ce executarea unei hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate împotriva unei instituții publice nu poate fi împiedicată de nealocarea unor fonduri bugetare cu această destinație.
Concluzionand, instanta retine ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art.460 C.p.c., deoarece tertul poprit nu si-a indeplinit obligatia prevazuta de art.456 C.p.c. si nu a infiintat poprirea asupra conturilor debitorului, motivele pentru care nu a facut acest lucru fiind inlaturate nu doar in prezenta cauza, ci si prin solutionarea contestatiei la executare formulata pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti.
F. de aceste considerente instanta va admite cererea si va dispune validarea popririi ce a fost infiintata de B. P. C. in dosarul de executare nr.330/2011, prin adresa emisa in data de 14.02.2012, pana la concurenta sumei de_,52 lei.
In baza art.274 C.p.c. va obliga tertul poprit sa plateasca in favoarea creditorului suma de 10,3 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
P. aceste motive
In numele Legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia necompelentei teritoriale.
Respinge exceptia inadmisibilitatii.
Respinge exceptia prematuritatii.
Respinge exceptia lipsei de interes.
Admite cererea formulata de contestatorii D. I. A., M. V. L. A., G. C., D. I. V., D. A. C., G. N. A. G., G. D. N., G. C. E., toti cu domiciliul ales la CA Zdraila F. in Ploiesti, . nr.148, ..2, jud.Prahova, in contradictoriu cu debitoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul in Bucuresti, . nr.50, sect.1 și cu terțul poprit B. C. R., cu sediul in Bucuresti, ..5, sect.3.
Dispune validarea popririi infiintata de B. P. C. in dosarul de executare nr.330/2011, prin adresa emisa in data de 14.02.2012, pana la concurenta sumei de_,52 lei.
Obliga tertul poprit sa plateasca in favoarea creditorului suma de 10,3 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 25.02.2015.
Președinte, Grefier,
A. I. T. R.
| ← Investire cu formulă executorie. Hotărâre din 26-02-2015,... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2515/2015. Judecătoria... → |
|---|
