Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 684/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 684/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 22-01-2016 în dosarul nr. 684/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 684
Ședința din camera de consiliu din data de 18.01.2016
Instanța constituită din:
Președinte: S. A. S.
Grefier: D. V. O.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta S.C. R. & R. S.A. și pe pârâtul N. I., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 18.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.09.2015, sub nr._, reclamanta S.C. R.&R. S.A. a solicitat obligarea pârâtului N. I. la plata sumei de 200 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale, la plata penalităților de întârziere calculate de la data scadenței fiecărei facturi fiscale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat, în esență, faptul că prin contractul nr._/24.06.2003 încheiat între păți, s-a convenit furnizarea de către reclamantă a serviciilor CATV către pârât, acesta din urmă asumându-și obligația de a plăti contravaloarea serviciilor.
A mai susținut reclamanta faptul că în executarea contractului a emis facturi fiscale în valoare de 200 lei pe care pârâtul nu le-a achitat, precizând că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1025-1032 Cod procedură civilă.
În dovedire, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtului.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei (f. 3), conform art. 6 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâtul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare.
În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri. Totodată, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtului, constând la termenul din data de 18.01.2016 imposibilitatea de administrare, conform celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanțe reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. R.&R. S.A., în calitate de prestator servicii - operator și pârâtul N. I., în calitate de abonat, s-a încheiat contractul nr._/24.06.2003 (f. 14-15), pe o durată nedeterminată conform art. 5.10., având ca obiect instalarea unui circuit pentru furnizarea serviciului de televiziune prin cablu (CATV) la locuința pârâtului și furnizarea pachetului de bază, începând cu data instalării.
Potrivit art. 4.4. din contractul menționat, pârâtul avea obligația de a plăti regulat abonamentul de difuzare, în mod anticipat, până la sfârșitul lunii în curs pentru luna următoare, pe o perioadă de minim o lună de zile.
Contravaloarea abonamentului lunar de bază a fost convenită de părți prin anexa nr. 1 la contract (f. 15) la suma de 4,3 USD fără TVA, această valoarea putând fi majorată de către reclamantă conform art. 5.1. din contract, caz în care pârâtul avea dreptul de a denunța unilateral contractul.
În executarea contractului, reclamanta a emis facturile fiscale nr._/18.03.2014 și nr._/18.04.2014 (f. 16-17), în valoare totală de 200 lei, aferente serviciilor furnizate în lunile octombrie 2013 - mai 2014, scadente în ultima zi a lunilor respective.
În drept, referitor la condițiile de admisibilitate aferente procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, prevăzute de art. 1026 Cod procedură civilă, se reține că acestea sunt îndeplinite în cauză având în vedere că valoarea cererii nu depășește 10.000 lei și are ca obiect plata unor sume de bani rezultând din executarea unui contract de prestări servicii.
În ceea ce privește legea civilă aplicabilă, se reține că potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, iar conform art. 220 alin. 1 din același act normativ, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil a intrat în vigoare la data de 01.10.2011.
În cauză, raporturile juridice dintre părți s-au desfășurat în baza contractului nr._/24.06.2003, fiind prin urmare guvernate de prevederile Codul civil 1864.
Pe fondul cauzei, conform dispozițiilor art. 969, art. 970 alin. 1 și art. 1073 cod civil 1864, convențiile legal făcute au putere de lege între părți, creditorul având dreptul la îndeplinirea exactă a obligațiilor.
Instanța mai reține că în materia obligațiilor de rezultat, în sarcina debitorului operează o prezumție dublă relativă, respectiv de neexecutare a obligației contractuale și de culpă în neexecutarea obligației, creditorul trebuind doar să dovedească existența contractului și executarea propriei obligații.
În cauză, astfel cum s-a arătat deja, reclamanta și-a executat propriile obligații privind furnizarea serviciilor către pârât, astfel cum rezultă din coroborarea contractului încheiat între părți cu facturile fiscale emise în baza acestuia, aspect necontestat de către pârât.
Prin urmare, pârâtul avea obligația de a plăti contravaloarea serviciilor prestate de către reclamantă în perioada octombrie 2013 - mai 2014, în cuantum total de 200 lei conform facturilor fiscale depuse la dosarul cauzei, în mod anticipat până la sfârșitul lunii în curs, conform art. 4.4. din contractul semnat de ambele părți.
Or, pârâtul nu au făcut dovada executării obligațiilor de plată a contravalorii serviciilor facturate, devenite scadente succesiv la sfârșitul fiecărei luni din perioada octombrie 2013 - mai 2014 și nu a dovedit faptul exonerator de vinovăție, deși îi revenea sarcina probei.
Pentru aceste considerente, instanța reține că pârâtul are obligația de a plăti reclamantei suma de 200 lei reprezentând contravaloare servicii prestate conform facturilor fiscale emise în perioada octombrie 2013 - mai 2014 și, pe cale de consecință, va admite capătul principal al cererii și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 200 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere contractuale, calculate de la scadența fiecărei facturi până la achitarea integrală a debitului, se reține că, potrivit art. 1088 coroborat cu art. 1081 - 1082 Cod civil 1864, în materie comercială, pentru neîndeplinirea la timp a obligației de plată a unei sume de bani, debitorul datorează daune interese la nivelul dobânzii legale sau în cuantumul convenit de părți, de la data la care este în întârziere cu privire la executarea obligației. Totodată, din interpretarea prevederilor art. 1066 și 1069 vechiul Cod civil, rezultă că părțile pot conveni cuantumul daunelor interese pentru neexecutarea la timp a obligațiilor contractuale prin inserarea unei clauze penale.
În cauză, reclamanta nu a făcut dovada încheierii între părți a unei convenții prin care să fie stabilită în sarcina pârâtului obligație de plată a unor penalități de întârziere în cazul neexecutării la scadență a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate.
Astfel, având în vedere că nici contractul încheiat între părți și nici anexa la acesta nu cuprind o clauză penală, instanța va respinge capătul accesoriu de cerere ca neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 1032 Cod procedură civilă, întrucât pârâtul este cel care a căzut în pretenții, instanța îl va obliga pe acesta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare taxă judiciară de timbru (f. 3).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de valoare redusă formulată de către reclamanta S.C. R. & R. S.A., CUI_, înregistrată la ONRC sub nr. J40/_/1994, cu sediul în sector 5, București, .. 75, Forum 2000 Building, Faza I, în contradictoriu cu pârâtul N. I., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, . nr. 1.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei reprezentând contravaloare servicii prestate.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere, ca neîntemeiat.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel urmează a se depune la Judecătoria Sector 3 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.01.2016.
Președinte, Grefier,
S. A. S. D. V. O.
Red./Tehnored./S.A.S./D.V.O.
4 ex./24.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1247/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 884/2016.... → |
|---|
