Plângere contravenţională. Sentința nr. 6418/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6418/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 06-04-2012 în dosarul nr. 6418/2012
Dosar nr._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
Sentința civilă nr. 6418
Ședința publică din 06.04.2012
Instanța constituită din:
Președinte I. A. M.
Grefier G. I.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe petentul A. B. în contradictoriu cu cu intimata DGPMP-B. Rutieră, având obiect de judecata plângere contravențională
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publică din data de 30.03.2012 parte integranta din prezenta sentința când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la 06.04.2012 când a hotărât următoarele:
INSTANTA
Deliberând asupra cauzei civile de fata constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 08.02.2012 sub nr._ petentul A. B. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/03.02.2012 emis de intimata DGPMP-B. Rutieră, exonerarea de la plata amenzii, a punctelor de amendă precum si restituirea permisului de conducere care i-a fost retinut
În fapt, petentul a arătat că în data de 03.02.2012 a condus autoturismul cu numar de inmatriculare_ pe . .. Camil R., iar după ce a efectuat viraj la dreapta, la aproximativ 5 metri, a fost oprit de un echipaj de politie care i-a comunicat ca nu a acordat prioritate pietonilor aflati pe trecere. Petentul a susținut ca in acel moment pe trecerea de pietoni nu se afla nimeni.
În susținerea plângerii contravenționale, petentul a depus la dosar procesul verbal de contravenție . nr._/03.02.2012 in original (f.12) si copia actului de identitate(f.3)si a solicitat proba cu înscrisuri.
Plângerea contravențională nu a fost întemeiată în drept.
Plângerea contravențională este scutită de taxa de timbru, potrivit art.15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și timbru judiciar, potrivit art.1 alin.2 din OG 32/1995.
Legal citat, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că petentul a fost sancționat pentru ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati regulamentar in traversarea drumului public prin loc marcat si semnalizat corespunzător la culoarea verde a semaforului care li se adresează acestora. De asemenea, intimata a arătat că, petentul la rubrica alte mentiuni, nu a avut de făcut obiectiuni cu privire la constatarea si sanctionarea faptei contraventionale confirmand prin semnatarura. S-a mai precizat ca fapta a fost constata in mod direct de catre agentul constatator conform art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art.115 și urm C.p.c.
În sustinerea intâmpinării, intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
La termenul din 30.04.2012 instanta a incuviintat pentru ambele părti proba cu inscrisuri, apreciind că acestea sunt utile, pertinente si concludente solutionarii juste a cauzei.
Analizând actele si lucrările dosarului instanța constată următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._/03.02.2012 petentul a fost sancționat contravențional cu amenda in cuantum de 280 lei si s-a dispus măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce autovehiculele pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.100 alin.3 litera b din O.U.G. nr.195/2002 republicată, agentul constatator reținând in sarcina sa ca la data de 03.02.2012, ora 12.07, a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe . .. Camil R., iar la intersecția cu acesta a efectuat viraj la dreapta pe acesta și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati in traversarea străzii pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător la culoarea verde a semaforului pietonal. Petentul a semnat procesul verbal de contravenție, fără a formula obiecțiuni.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța reține că petentul nu a invocat motive de nulitate relativa a procesului verbal de contravenție.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil.
În cauza de față, însă, instanța constată că petentul nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că între procesul-verbal și probele administrate există legătură, în sensul că acestea se coroborează.
Astfel, instanța constată că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentului a fost constatată în mod personal de către agentul constatator, acesta încheind procesul-verbal, în prezența sa, care a semnat acest înscris.
Potrivit susținerilor petentului care se coroborează cu mențiunile din procesul-verbal, reiese că acesta circula la data de 03.02.2012, ora 12.07, pe . .. Camil R..
Petentul a mai susținut că în apropierea trecerii de pietoni indicate în procesul-verbal nu a observat vreun pieton angajat în traversarea străzii.
Însă susținerile petentului conform cărora nu exista nici un pieton angajat în traversare pe trecerea de pietoni, nu vor fi avute în vedere întrucât acestea nu au fost probate de către petent deși acesta avea sarcina de a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Potrivit art. 72 alin. 2 din OUG 195/2002, pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
În concordanță cu art. 100, alin 3 din OUG 195/2002, neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului constituie contravenție și se sancționează, cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent există și constituie contravenția prevăzută de articolele mai sus menționate.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că potrivit art. 98 alin. 4, lit b din OUG 195/2002, clasa a II-a reprezintă o sancțiune de la 4 la 5 puncte-amendă.
Cu privire la sancțiunea aplicată, se constată că amenda aplicată petentului este în cuantumul minim prevăzut de lege, 4 puncte- amendă, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările, de modul de comitere a faptei.
În sensul celor de mai sus, se reține pericolul faptei comise de petent, care nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni, la culoarea verde a semaforului.
Sancțiunea complementară a aplicării suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile, prin reținerea permisului de conducere este expres prevăzută de lege și obligatorie.
Față de dispozițiile legale amintite anterior instanța urmează să rețină că sancțiunile aplicate petentului sunt legale.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Instanța ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul A. B. cu domiciliul în București, .. T., nr. 7, . 3, ., sector 3, în contradictoriu cu intimata DGPMP-B. Rutieră cu sediul în București, .. 9-15, sector 3.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/03.02.2012 emis de intimata ca fiind legal și temeinic întocmit.
Irevocabilă.
Pronunțata in ședința publică azi, 06.04.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.Thn. I.A.M.
2 ex/31.05.2012
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6329/2012. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6389/2012. Judecătoria... → |
|---|
