Pretenţii. Sentința nr. 7988/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7988/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 04-05-2012 în dosarul nr. 7988/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7988
Ședința publică de la 04.05.2012
Instanța constituită din:
Președinte- L. C.
Grefier – D. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamantul M. B. PRIN PRIMAR GENERAL în contradictoriu cu pârâtii E. L. D., E. R. C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns paratii, prin aparator, lipsa fiind reclamantul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că nu mai sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat instanța acordă părților cuvântul pe probe.
Paratii, prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În baza art.167 C.p.c., apreciind concludentă, pertinentă și utilă pentru soluționarea cauzei, instanța încuviințează pentru parti proba cu înscrisuri.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Paratii, prin apărător solicită respingerea acțiunii. Arată că Primăria spune ca ar trebuie restituita o sumă de bani, însă au fost 5 litigii, ce au fost respinse. Nu există o obligație de plată.
Instanța retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 30.12.2011, sub nr._ , reclamantul M. București prin Primar General a solicitat în contradictoriu cu pârâtii E. L.-D. si E. R.-C., obligarea pârâtilor la restituirea sumei de 695,86 lei, din care 606,42 lei reprezentând debit neachitat – taxa de concesiune aferenta perioadei 2008, iar 89,44 lei majorări și penalități de întârziere actualizate până la data de 31.05.2009.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că prin contractul de asociere nr. 41/1995, încheiat între BRD SA si Consiliul Local al Municipiului, s-a stabilit terminarea lucrarilor de constructie a . B., sector 3, si ca BRD SA se obliga sa achite taxa anuala de concesionare a terenului construit, precum si penalitati si daune in caz de nerespectare a obligatiilor asumate.
Apartamentul nr. 131 situat în București, ., . a fost înstrăinat pârâtilor prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2069/20.09.2008, iar pârâtii nu și-au îndeplinit obligația de achitare a taxei de concesiune.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1270, 1271, 1272 și urm. cod civil.
În dovedirea pretențiilor, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar convocare a pârâtilor, liste cu debit, majorări și penalități de întârziere, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2069/20.09.2008, contract de asociere și act adițional la contractul de asociere.
Legal citati, pârâtii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține urmatoarele:
Prin contractul de asociere nr. 41/1995, încheiat între BRD SA si Consiliul Local al Municipiului, s-a stabilit terminarea lucrarilor de constructie și punerea în funcțiune a blocului K4, situat in B., ., sector 3.
Prin contract, s-a stabilit că BRD SA se obliga sa achite anual taxa de concesionare a terenului aferent construcției.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2069/20.09.2008, pârâtii au dobândit in proprietate apartamentul nr. 131 situat în București, ., ..
Reclamanta a susținut, în esență, că, întrucât pârâtii au cumpărat apartamentul menționat, odată cu dreptul de proprietate, au dobândit și obligația de a achita taxa de concesiune asupra terenului.
Instanța apreciază că această susținere este lipsită de temei legal, deoarece legislația română nu permite transmiterea de datorie decât în formele strict prevăzute de lege, forme care nu s-au respectat în speță.
Obligația de plată a taxei de concesiune este o obligație civilă obișnuită al cărei regim juridic este guvernat de dreptul comun reprezentat de Codul civil în materia obligațiilor. Potrivit regulilor comune în materie, de obligația asumată nu poate fi ținut decât cel care s-a obligat, nu o altă persoană, atâta vreme cât nu a intervenit transmiterea acesteia. Însă transmiterea obligațiilor obișnuite, potrivit Codului civil, nu poate avea loc decât în condițiile expres prevăzute de lege. Mijloacele prevăzute de Codul civil prin care se poate realiza transmiterea obligațiilor sunt delegația perfectă sau imperfectă sau novația prin schimbare de debitor. Aceste mijloace juridice presupun acordul creditorului la transmiterea obligațiilor civile obișnuite, acord presupus de caracterul personal al raportului juridic obligațional.
În cauză, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că un raport juridic obligațional în conținutul căruia a intrat obligația de plată a unei taxe denumite de părți de concesiune cu privire la terenul pe care se află blocul K4 s-a născut intre Consiliul Local al Municipiului B. si BRD SA. Aceleași înscrisuri însă nu dovedesc și transmiterea acestei obligații către pârâtii din prezenta cauză prin încheierea unei delegații sau novații cu schimbarea de debitor.
Nici introducerea prezentei acțiuni de către reclamantă nu poate conduce la reținerea încheierii unei novații prin schimbare de debitor sau a unei delegații. Într-adevăr, chiar dacă formularea prezentei cereri ar putea fi interpretată ca un acord al creditorului, totuși novația respectiv delegația rămân convenții care nu se pot încheia în lipsa acordului noului debitor.
Transmiterea obligației de plată a taxei de concesiune odată cu transmiterea dreptului de concesiune, susținere formulată de reclamantă, nu poate fi reținută pentru motivele expuse mai sus.
Dispozițiile art. 40 alin. 2 și art. 41 din Legea nr. 50/1991, invocate de reclamantă în susținerea cererii sale nu conduc la altă concluzie. Textele menționate nu se referă la transmiterea obligației de plată a taxei de concesiune, ci la transmiterea dreptului de concesiune. Soluția din legea nr. 50/1991 este firească și constituie o aplicare particulară a principiului accesorium sequitur principale. Însă acest text nu poate constitui temei și pentru transmiterea obligației de plată a taxei de concesiune, pentru că transmiterea unui drept care intră în conținutul unui raport juridic nu presupune în mod necesar și transmiterea obligației corelative. Obligațiile civile se transmit numai prin delegație sau novație, acte juridice care presupun în mod obligatoriu acordul de voință al creditorului, în speță al reclamantei.
Obligația de plată a taxei de concesiune s-ar transmite odată cu cea de a dreptului de proprietate asupra apartamentului, în cauza de față, doar dacă această obligație ar fi o obligație scriptae in rem sau propter rem. Caracteristica obligațiilor scriptae in rem este că sunt atât de legate de posesia bunului încât creditorul nu poate obține satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al bunului va fi obligat să respecte aceste drept. Or, în cauză, obligația de plată a taxei de concesiune nu prezintă o asemenea caracteristică, executarea dreptului corelativ obligației de plată a taxei de concesiune putând fi realizată de creditor față de debitorul inițial fără concursul subdobânditorului imobilului.
De asemenea, obligația nu este propter rem a căror caracteristică este aceea că apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adevărate sarcini reale ce incumbă titularului unui drept real privitor la bunul respectiv. Obligația de plată a taxei de concesiune nu este accesorie dreptului real de proprietate, dreptul de concesiune are această caracteristică.
Pentru aceste motive și având în vedere dispozițiile legale deja enunțate, instanța, reținând că în cauză nu există un raport juridic obligațional între reclamantă și pârâți, va respinge cererea ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul M. B. PRIN PRIMAR GENERAL - sector 6, București, SPLAIUL INDEPENDENTEI, nr. 291-293 în contradictoriu cu pârâtii E. L. D. - sector 3, București, ., ., E. R. C. - sector 3, București, ., ., ca neîntemeiată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.05.2012.
Președinte, Grefier,
L. C. D. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7786/2012.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 8025/2012.... → |
|---|
