Cereri. Sentința nr. 9659/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9659/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-07-2015 în dosarul nr. 9659/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 9659
Ședința publică din data de 16.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. C. RĂIEANU
GREFIER - T. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. V. și pe pârâta Ș. M., având ca obiect: alte cereri - inventariere bunuri succesorale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamantul, prin avocat N. G., cu împuternicire avocațială aflată la dosar (fila 29 ), pârâta, personal și asistată de avocat S. L. –L., cu împuternicire avocațială aflată la dosar, fila 36.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul Arhivă, la data de 29.06.2015, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, după care:
În ședință publică, reclamantul prin avocat depune la dosar originalul chitanței prin care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
Instanța constată legal timbrată cererea de chemare în judecată și procedează la comunicarea unui exemplar al răspunsului la întâmpinare – pârâtei.
Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Sector 4 București.
Având cuvântul, reclamantul, prin avocat, apreciază că Judecătoria sector 4 București este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Pârâta, prin avocat apreciază că Judecătoria sector 4 București este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, verificând din oficiu competența la prima zi de judecată cu părțile legal citate, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în baza art. 118 alin. 1 pct.2 coroborat cu art. 94 Cod de procedură civilă.
Instanța declară începerea cercetării procesului și pune în discuție estimarea duratei procesului.
Părțile, prin avocat estimează durata necesară cercetării procesului la trei termene.
În baza art. 238 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la nu mai mult de 3 luni.
La întrebarea instanței, reclamantul, prin avocat, apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile prevăzute de art. 103 din Legea 36/1995, republicată. În continuare arată că a intenționat să meargă la notar, pentru a face inventarierea bunurilor, dar pârâta a refuzat.
Din oficiu, instanța invocă excepția inadmisibilității prin raportare la lipsa procedurii prevăzută de art. 103 din Legea 36/1995, republicată, pe care o pune în discuția părților.
Având cuvântul, reclamantul, prin avocat arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la modul de soluționare al excepției.
Pârâta, prin avocat consideră că prezenta acțiune este inadmisibilă față de dispozițiile art. 103 din Legea 36/1995, republicată. Solicită admiterea excepției și respingerea cererii ca inadmisibilă.
Instanța reține cauza spre soluționare asupra excepției invocate.
INSTANȚA.
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 28.05.2015, reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâta S. M., a solicitat instanței ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună întocmirea inventarului și dispunerea măsurilor speciale de conservare a bunurilor și acelor privind sumele de bani și alte valori.
În motivare, reclamantul a precizat faptul că, la data de 08.05.2015, a decedat numitul M. M., tatăl acestuia, conform certificatului de deces . nr._ eliberat de Primăria Sector 4 București.
A adăugat faptul că, potrivit certificatului de moștenitor nr. 08/26.05.2015 eliberat de SPN I. ȘI C., moștenitorii defunctului M. M. sunt reclamantul M. V. și pârâta Ș. M..
S-a mai precizat faptul că defunctul M. M. a fost căsătorit cu numita M. Ș., care a decedat în anul 2008, iar în anul 1968 acestora le-a fost repartizat suprafață de 800 m.p. de către fostul CAP Popești-Leordeni, în vederea edificării unui imobil. A mai menționat faptul că pe acest teren cei doi au ridicat o locuință, iar în urma reorganizării teritoriale imobilul a trecut la Municipiul București, fiind identificat pe .. 90 A.
A mai învederat faptul că în anul 1995 a construit pe respectivul teren o construcție în care locuiește împreună cu familia, iar în anul 2008 părinții săi au introdus o acțiune având ca obiect uzucapiune, iar în cadrul acestui litigiu i s-a recunoscut calitatea de constructor de bună credință, iar în ceea ce privește pe părinții săi, a fost respinsă acțiunea.
S-a mai precizat faptul că sora sa, pârâta S. M. a părăsit casa părintească în anul 1985, când s-a căsătorit, locuind în Mun. București, . A, Sector 5, iar aceasta, împreună cu soțul său și cu copiii săi au ocupat imobilul casă de locuit de 77 m.p. a tatălui său, nepermițându-i să intre în imobil, adresându-i injurii și amenințări.
Reclamantul a mai menționat faptul că, deși a solicitat să intre în locuința pentru a căuta actele tatălui său, nu i s-a permis accesul în imobil.
În raport de această situație de fapt a solicitat efectuarea unui inventar al bunurilor defunctului M. M., precum și luarea măsurilor punerii sigiliului la acest imobil – casă de locuit de 77 m.p. până la dezbaterea succesiunii și a partajării moștenirii.
În drept, a invocat art. 1115 – 1119 C.Civ.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 12.06.2015 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A precizat faptul că este moștenitoarea defunctului M. M. împreună cu reclamantul M. V., iar defunctul stăpânea î fapt un teren în suprafață de 800 mp și două corpuri de clădire identificate cu C1 și C2. A adăugat că, în ceea ce privește corpul 1 de clădire, acesta a fost construit de către părinți, iar corpul 2 de clădire a fost construit cu banii defunctului.
Pârâta a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată în ceea ce privește luarea măsurilor speciale de conservare întrucât aceste măsuri se dispun de notarul public. A mai învederat faptul că nu există un pericol de înstrăinare, precum și faptul că nu este adevărat că nu i-a permis accesul reclamantului în casa părintească, iar actele de stare civilă au fost luate de către acesta încă din ziua decesului defunctului M. M..
A mai adăugat că în casa părintească locuiește fiica sa, iar între părți există o stare conflictuală, fiind depusă plângerea penală nr._/12.05.2015.
În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Reclamantul a depus la data de 29.06.2015 răspuns la întâmpinare prin care a învederat faptul că bunurile imobile nu au fost declarate cu ocazia efectuării partajului întrucât nu există acte de proprietate, menționând cursul litigiului privind constatarea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, în esență, reclamantul a învederat faptul că din pricina atitudinii pârâtei și a soțului acesteia nu a putut apela la serviciile unui notar.
S-a mai adăugat că sunt neîntemeiate susținerile pârâtei referitoare la atitudinea acestuia față de fata sa.
La termenul de judecată din data de 16.07.2015 instanța a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, prin raportare la lipsa procedurii prevăzute de art. 103 din Legea 36/1995, republicată.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității acțiunii, conform art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”, astfel că instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției inadmisibilității acțiunii.
În acest sens, instanța urmează a analiza normele legale incidente în materia inventarierii bunurilor succesorale, respectiv normele legale incidente în ceea ce privește măsurile speciale de conservare a bunurilor cu ocazia efectuării procedurii inventarierii bunurilor succesoare.
Astfel, în conformitate cu art. 1115 alin. 1 C.Civ. „succesibilii, creditorii moștenirii și orice persoană interesată pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moștenirii”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol „dacă succesibilii sau persoanele care dețin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusă de către instanța judecătorească de la locul deschiderii moștenirii”.
În același timp, art. 103 Legea nr. 36/1995, republicată, privind activitatea notarială, stipulează următoarele:
„(1) La cererea persoanelor interesate, se va proceda la inventarierea bunurilor succesorale, în condițiile prevăzute de lege. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri.
(2) Inventarul poate fi făcut și de către o altă persoană desemnată de notarul public în baza unei împuterniciri date în acest sens.
(3) În situația în care bunurile moștenirii se află în circumscripții judecătorești diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie rogatorie.
(4) Cererea de inventariere poate fi făcută de orice succesibil, de executorul testamentar, de creditorii defunctului sau ai moștenitorilor ori de altă persoană care justifică un interes.
(5) La întocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, după caz, executorul testamentar, creditorii și 2 martori. În cazul în care succesibilii, executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze procesul-verbal, semnătura martorilor este suficientă pentru îndeplinirea procedurii.
(6) La primirea cererii de efectuare a inventarului, notarul va anunța succesibilii despre efectuarea inventarului.
(7) În cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are în posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului, notarul va întocmi un proces-verbal în care va face mențiune despre opunere și va indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanței competente să dispună efectuarea inventarului.
(8) În cazul în care instanța a dispus efectuarea inventarului, notarul îl va efectua, fără să mai țină seama de vreo opoziție, iar în procesul-verbal de inventariere va menționa că inventarierea se face în baza hotărârii judecătorești”.
Așa fiind, având în vedere interpretarea sistematică a textelor precitate se desprinde concluzia că inventarierea bunurilor succesorale poate avea loc doar în cadrul unei proceduri succesorale pendinte, notarială sau judecătorească, având ca scop identificarea bunurilor defunctului. Pe de altă parte, atât dispozițiile de drept comun prevăzute de Codul Civil, cât și normele cu caracter special, stipulate de Legea nr. 36/1995, republicată, instituie o intervenție subsidiară a instanței, doar în cazul în care succesibilii sau chiar alte persoane care dețin bunurile se opun efectuării inventarului.
În acest sens, art. 103 alin. 7 din Legea nr. 36/1995, republicată, precizează faptul că notarul public va întocmi un proces verbal în care se face mențiune despre opunere, indicând persoanelor care insistă să solicite instanței să dispună efectuarea inventarului. Așa fiind, normele cu caracter special, stipulează în mod expres existența unui proces verbal întocmit de către notarul public, act procedural dispus în cadrul procedurii succesorale notariale. Or, instanța constată că reclamantul nu a depus la dosar procesul verbal întocmit de către notarul public, în care să se menționeze despre opunerea la efectuarea inventarului.
Totodată, în cauza de față, instanța constată că, deși reclamantul a fost citat expres cu mențiunea de a face dovada urmării procedurii prevăzute de art. 103 din Legea nr. 26/1995, republicată, acesta nu a răspuns solicitării instanței.
Prin urmare, având în vedere înscrisurile depuse de către părți, instanța constată faptul că nu ne aflăm în cadrul unei proceduri succesorale pendinte, notarială sau judecătorească, cu privire la defunctul M. M. pentru a se proceda la identificarea bunurilor acestuia. Mai mult, instanța constată faptul că procedura succesorală, în ceea ce privește pe defunctul M. M. s-a încheiat prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 08/26.05.2015 eliberat de SPN I. ȘI C..
În acest cadru, reclamantul trebuia să facă dovada faptului că se afla într-o procedură succesorală pendinte privind suplimentarea masei succesoarele pentru a fi necesar efectuarea inventarului cu privire la bunurile care nu au fost incluse inițial în certificatul de moștenitor.
În aceste condiții, în lipsa unei proceduri succesoare pendinte și în lipsa procesului verbal întocmit de către notarul public competent, instanța va reține faptul că prezenta acțiunea nu este admisibilă în cadrul procesual dedus judecații, iar intervenției instanței are loc doar în cadrul procedurii succesorale ce se desfășoară în fața instanței de judecată sau în cadrul procedurii succesorale ce se desfășoară în fața notarului public, ca urmare a constatării de către acesta, prin proces verbal, a refuzului succesibililor sau a persoanelor ce au în posesie bunurile cu privire la efectuarea inventarului.
Având în vedere caracterul inadmisibil al capătului de cerere principal, respectiv faptul că măsurile speciale de conservare ca urmare a inventarierii se dispun doar de către notarul public, în raport de dispozițiile art. 1117 C.proc.civ., care precizează „dacă există pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode”, acest capăt de cerere este inadmisibil, atât în raport de cererea principală, în lipsa procedurii succesorale pendinte, cât și în raport de faptul că această măsură a fost solicitată instanței.
În consecință, în raport de cele de preced, instanța va admite excepția inadmisibilității acțiunii și va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul M. V., cu domiciliul în București, . nr. 90 A, sector 4 în contradictoriu cu pârâta Ș. M., cu domiciliul în București, . A, sector 5 și cu domiciliul ales la CA S. L. L. din București, ., ., ., ca inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.07.2015.
Președinte, Grefier,
T. C. R. T. I.
Red.jud.T.C.R./teh.T.I./5 ex./
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Succesiune. Sentința nr. 9554/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
