Contestaţie la executare. Sentința nr. 3055/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3055/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 3055/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentință civilă nr. 3055
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. D.
GREFIER: R. C. U.
Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de contestatorul M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN REPREZENTANT DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în contradictoriu cu intimatii C. I. și C. R., având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns intimatul C. R., personal și asistat de avocat, conform împuternicirii avocațiale . nr._/2014, aflată la dosar (fila 27), intimatul C. I., reprezentat de același avocat, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul pentru formularea cererii de probatoriu.
Intimații, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 Cod procedură civilă raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei considerându-le pertinente și concludente, putând duce la dezlegarea pricinii.
În temeiul dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
Potrivit art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului.
Intimații, prin avocat, solicită instanței respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata onorariului executorului judecătoresc, precum și a cheltuielilor de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, instanța reține cauza în pronunțare.
IN S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 17.06.2014, sub dosar nr. _ ,, contestatorul M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN REPREZENTANT DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, în contradictoriu cu intimatii C. I. și C. R. a solicitat instanței suspendarea executării silite, admiterea contestației la executare și anularea actelor de executare, adresa de infiintare poprire, incheiere de stabilire cheltuieli si actualizare debit efectuate de B. Casagranda S. A. in dosar de executare nr. 252/2014, ca fiind nelegale si netemeinice.
În motivarea contestației, s-a arătat că la data de 06.06.2014 aprimit actele de executare , prin care s-a solicitat plata sumei de 684.800 lei reprezentand debit conform titlului executoriu, suma de 1000 lei cheltuieli de judecata si 8.970,88 lei actualizare debit si 15.837 lei cheltuieli de executare.
În motivarea cererii, contestatorul invoca prevederile art. 2 din O.G nr. 22/2002, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare, contestatoarea a apreciat că sunt încălcate prevederile Ordinului Ministerului Justiției nr. 2550/2006, având în vedere că, onorariul executorului judecătoresc pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Prin includerea TVA, onorariul executorului judecătoresc nu poate depăși plafonul stabilit de lege. Scopul normei în discuție este acela de a plafona suma globală plătită de părțile raportului juridic execuțional, și nu aceea de a asigura un onorariu net de maxim de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței.
Asadar, cheltuielile de executare stabilite prin incheiere, contestatorul le consideră exagerat de mari si nerezonabile.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 622 si urm.C.proc.civ.
În probațiune, a solicitat înscrisuri.
Contestatia este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatii C. I. și C. R., au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestației la executare, ca neintemeiata.
S-a susținut că M. FINANȚELOR PUBLICE nu se poate prevala de prevederile O.G nr. 22/2002 deoarece termenul de 6 luni este instituit de legiuitor numai pentru situația în care instituția debitoare face dovada incapacității de plată a sumelor de bani datorate, dovadă care în cauză nu a fost făcută.
Referitor la cheltuielile de executare, precizeaza intimatul că onorariul executorului judecătoresc respectă prevederile art. 39 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/2000, și ale Anexei la O.M.J nr. 2550/C/2006.
In drept, s-au mentionat disp. art. 205 C..
Intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza art. 242, pct. 2 C.proc.civ..
În probațiune, a solicitat înscrisuri.
La solicitarea instanței, la dosar au fost depuse copii ale dosarului de executare nr. 252/2014 al de B. Casagranda S. A.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele:
În fapt instanta retine ca potrivit sentintei civile nr 456/2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, in dos nr_/3/2010 si decizia civila nr 221/2013 a Curtii de Apel Bucuresti a fost fost obligat STATUL R. prin M. FINANȚELOR PUBLICE, la plata sumei de 684.800 lei reprezentandpretul de piata pentru imobilul din care reclamantii au fost evinsi si 1000 lei cheltuieli de judecata.
La data de 03.06.2014, creditorul a formulat cerere de executare silită adresată B. Casagranda S. A. în dosarul de executare nr.252/2014, pentru punerea în executare a titlului executoriu.
Prin încheierea din data de 13.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2014, a fost a.dmisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr 456/2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, in dos nr_/3/2010 si decizia civila nr 221/2013 a Curtii de Apel Bucuresti .
La data de 05.06.2014, a fost emisă către debitor somația, prin care i s-a pus în vedere că are obligatia de a se conforma titlului executoriu si are obligația de a achita suma de 684.800 lei reprezentand debit conform titlului executoriu, suma de 1000 lei cheltuieli de judecata si 8.970,88 lei actualizare debit
La data de 21.07.2014 s-a intocmit incheiere de actualizare debit pentru perioada iulie 2013-aprilie 2014 fiind stabilit o diferenta actualizare de 8.983,98 lei- total creanta-694.783,98 lei. Actualizarea debitului cu indicele pretului de consum respectă dispozițiile art. 628, alin.3, teza a II-a din Noul C.proc.civilă, care prevede că ,,În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri”, actualizarea debitului fiind de asemenea și în acord cu dispozițiile titlului executoriu. Actualizarea creanței reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens). Actualizarea creanței urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești, iar sumele reprezentând actualizarea creanței au fost calculate ca urmare a culpei contestatoarei, care nu și-a executat obligația de plată a debitului la termenele scadente prevăzute de dispozițiile legale.
Potrivit incheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 22.07.2014 , suma de 15.837lei reprezinta: 15.150 lei TVA inclus onorariu executor, suma de 647 lei o reprezinta alte cheltuieli de executare-comunicare acte, 40 lei taxe de timbru.
La data de 22.07.2014, a fost emisă adresa de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei înființate la terțul poprit DIRECTIA DENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ București, până la concurența sumei de 260.093 lei reprezentand debit conform titlului executoriu -710.333,96lei debit si cheltuieli de executare.
Tertul poprit, prin adresa nr_/25.07.2014 a luat act de infiintarea popririi, aratand ca va proceda la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponobil in conturile contestatoarei, cu r.espectarea OMFP nr 2336/2011.Sumele care pot face obiectul indisponibilizarii sunt stabilite de institutiile publice, potrivit OG 22/2002 si art 780 C.. La data infiintarii popririi, cuantulul sumelor ce puteau fi indisponibilizate era insuficient.
Conform recipiselor de consemnare, tertul poprit, DIRECTIA DENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCURESTI ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ a procedat la consemnarea sumei iar prin incheierea din 11.11.2014 s-a procedat la eliberarea sumelor si s-a dispus incetarea executarii silite.
Referitor la critica legata de încălcarea de către executorul judecătoresc a dispozițiilor O.G. nr. 22/2002, instanța o apreciază ca neîntemeiata.
În acest sens, retinem că potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Acordarea de către legiuitor pentru debitorii instituții sau autorități publice aflați în situația premisă impusă de art. 2 din actul normativ în discuție (debitorul nu începe sau nu continuă executarea creanței din cauza lipsei de fonduri) a termenului de 6 luni, calculat de la primirea somației, pe durata căruia executarea silită începută de către creditor este suspendată, urmărește înlăturarea consecințelor grave pe care executarea silită le-ar putea avea asupra bunului mers al activității acestor instituții și indirect asupra cetățenilor care apelează la serviciile lor, pentru cazurile în care li s-ar popri conturile ori li s-ar executa bunurile mobile sau imobile. Prin acordarea unui răgaz în interiorul căruia debitorul instituție sau autoritate publică să facă demersurile necesare efectuării plății, asemenea consecințe sunt evitate.
Coroborând disp. art 2 și 3 din OG nr. 22/2002 cu art. 387 Cod procedura civila, rezultă că executarea silită se desfășoară potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedura civilă, nota specifică fiind impunerea unui termen de 6 luni de așteptare, dacă institutia publică se află în imposibilitatea obiectivă de a plăti din lipsa de fonduri.
Astfel, creditorul asteaptă din partea statului executarea silită de bunăvoie a obligației pecuniare, iar dacă instituția publică nu execută de bunăvoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare pentru urmărire silită, iar dacă instituția publică dovedește că nu are fonduri, OG nr. 22/2002 instituie în favoarea acesteia un interval de 6 luni până la continuarea executării silite.
Somația la care se referă art. 2 din OG nr. 22/2002 este practic aceeași cu cea la care se referă art. 387 Cod procedura civilă, actul începător al executării silite. Celelalte acte de executare sunt subsecvente acestei somații, cu eventuala incidență a termenului de 6 luni prev. de OG nr. 22/2002.
Trebuie menționat că legiuitorul impune pentru creditor numai obligativitatea trimiterii către debitorul instituție publică a somației mai sus amintite, nu însă și așteptarea curgerii întregului termen de 6 luni de care s-a făcut vorbire anterior. Debitorul instituție publică beneficiază de acest termen, în integralitatea sa, numai dacă, după primirea somației, trimite executorului judecătoresc dovada lipsei de fonduri ce îl împiedică să își achite imediat datoria.
De remarcat faptul ca in temeiul art. 622 C. obligația stabilită prin hotărâre judecătorească se aduce la îndeplinire de bunăvoie. Contestatorul debitor a avut la dispoziție un interval de timp rezonabil pentru a se conforma titlului executoriu.
In raport de motivele invocate de către contestator, instanta apreciaza neintemeiata si critica legata de cheltuielile de executare. Potrivit art. 669C.proc.civ., ,,Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol incheierea executorului constituie titlu executoriu- art. 669 alin 6 coroborat cu art 638 pct 1 C.”. Onorariul perceput de executorul judecătoresc respectă prevederile art. 39, alin. 1, lit. d din Legea nr. 188/2000 și ale Ordinului nr. 2550/2006, d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Deși dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 nu prevăd în mod expres necesitatea adăugării TVA datorate de executorul judecătoresc bugetului de stat la cuantumul onorariului stabilit conform legii, potrivit art. 127 și art. 129 alin. 3 din Codul fiscal, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect și este datorată de persoana impozabilă (inclusiv de persoanele ce exercită profesii liberale, în anumite condiții) în toate cazurile în care se prestează un serviciu, taxa fiind inclusă în tariful final practicat de prestator pentru a fi suportată în final de beneficiarul serviciului. În consecință, beneficiarul serviciului prestat (în speță executarea silită), respectiv creditorul care solicită prestarea serviciului de către executor, este cel care în conformitate cu dispozițiile legale, va suporta în final și costul TVA datorate de prestatorul de servicii (executor) către bugetul de stat. În aceste condiții, TVA reprezintă pentru creditorul urmăritor o cheltuială efectuată în cursul executării silite.
Serviciul prestat de executorul judecătoresc fiind încadrat din punct de vedere contabil în categoria prestărilor de servicii pentru care se datorează taxa pe valoare adăugată în procent de 24%, în mod legal executorul judecătoresc a calculat TVA la cheltuielile de executare, suma constituind taxă pe valoare adăugată urmând a fi virată de executor la bugetul statului. Ca urmare a achitării acestei obligații fiscale, suma ce va rămâne efectiv executorului judecătoresc cu titlu de onorariu este doar maximul prevăzut de lege.
Având în vedere dispozițiile art. 669 C.proc.civ, potrivit cărora cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, acesta va trebui să plătească creditorului toate cheltuielile de executare, inclusiv TVA inclus în tariful final al executorului judecătoresc. Instanța apreciază că nu ar fi fost necesară o prevedere distinctă în Legea 188/2000 cu privire la necesitatea calculării TVA și adăugării acestuia la onorariul calculat potrivit plafoanelor menționate în actul normativ, deoarece nu toate persoanele care desfășoară o profesie liberală datorează TVA, existând un regim special de scutire de plata taxei în anumite condiții stabilite de Codul fiscal, iar pe de altă parte deoarece Legea 188/2000 face referire la onorariul la care are dreptul executorul judecătoresc, fiind evident că acesta este îndreptățit la suma integrală calculată potrivit plafoanelor legale, și nu la o sumă mai mică. Onorariul executorului a fost raportat la creanta de recuparat in suma de 694.783,98 lei actualizata, stabilindu-se in concret un onorariu de 15.150 lei cu TVA.
În ceea ce privește cealalta categorie de cheltuieli de executare, in suma de 647 lei , acestea au fost stabilite în conformitate cu Hotărârea nr. 2/2007 a UNEJ, incheierea prin care au fost stabilite constituind titlu executoriu, în conformitate cu dispozițiile art. 669 alin 6 C.proc.civ.
Conform art. 711 C. Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.Aceasta întrucât actele de executare silită trebuie să fie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile părților sau a altor persoane, contestația la executare fiind mijlocul procedural prin care părțile vătămate prin executare se pot plânge instanțe competente, în scopul de a obține desființarea actelor ilegale de executare.
Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere că actele de executare efectuate de B.E.J. Casagranda S. A. în dosarul de executare nr. 252/2014, au caracter legal și temeinic, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cerere contestatorului având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 718 alin 1 C.proc.civ., ,,Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță determinat potrivi alin 2 din art 718 C.”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință, iar debitul stins prin executare, motiv pentru care instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect. In temeiul principiului disponibilitatii, instanta va lua act de faptul ca intimatul intelege sa solicite cheltuieli de judecata pe cale separata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, contestatia la executare formulată de contestatorul M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN REPREZENTANT DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘT, cu sediul în București, Sector 2, ., în contradictoriu cu intimatii C. I. și C. R., ambii cu domiciliul în București, Sector 2, .. 8, ., .> Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
Ia act de faptul ca intimatul intelege sa solicite cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. D. R. C. U.
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Validare poprire. Sentința nr. 3003/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
