Contestaţie la executare. Sentința nr. 881/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 881/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 881/2015
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 881
Ședința din Publică din data de 26.01.2015
INSTANȚA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: M. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de contestatoarea STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- reprezentat de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B.-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. în contradictoriu cu intimatul A. E. având ca obiect: contestație la executare-suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-au depus la dosar copiile dosarului de executare nr. 1124/2014.
Instanța în baza art. 104 alin 13 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, față de lipsa părților.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța, verificând din oficiu la prima zi de înfățișare competența acestei instanțe, potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză față de dispozițiile art.650 C.p.c. după care în temeiul art. 258 C.p.c. încuviințează pentru contestatoare proba cu înscrisurile de la dosar si nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, constată cauza in stare de judecată si o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 26.06.2014, sub dosar nr._ , contestatoarea STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- reprezentat de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B.-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. în contradictoriu cu intimatul A. E. , a solicitat instanței suspendarea executării silite, anularea adresei de înființare a popririi înregistrată la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică la data de 11.06.2014 precum și la BRD Group Societe Generale emise în dosarul nr. 1124/2014 la B. D. G., L. G. și M. P., și implicit constatarea încetării executării silite în acest dosar execuțional.
În motivarea contestației, s-a arătat că în fapt, prin poprirea emisa in dosarul execuțional nr. 1124/2014, s-a înființat poprirea asupra conturilor sale, iar anterior printr-o somație emisă în același dosar de executare s-a pus în vedere instituției faptul ca la cererea creditorului executorul judecătoresc în baza titlului executoriu constând în Sentința nr.7037/08.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia nr. 299/R/19.11.2013 a Tribunalului
Specializat M., sa se conformeze în totul dispozițiilor din sus-menționatul titlu
executoriu, în sensul de a plăti executorului judecătoresc suma de_,214 lei, reprezentând sumele stabilite prin titlul executoriu anterior menționat și cheltuieli de executare în cuantum de 4451,72 lei.
A mai menționat contestatorul faptul că anterior emiterii somației, sub nr._/04.02.2014 a fost înregistrată la sediul AJFP M. cererea creditorului prin care solicită punerea în executare a Sentinței civile nr. 7037/08.10.2012 pronunțată de Judecătoria Tg. M. în dosarul nr._, modificată în parte prin Decizia nr. 299/R/19.11.2013 pronunțată de Tribunalul Specializat M. în dosarul nr._, prin plata sumei de 26.831,27 lei reprezentând contravaloarea depozitelor constituite pentru achiziționarea de autoturisme Dacia, actualizată cu indicele de inflație a preturilor de consum stabilit de Institutul Național de S. până în iulie 2010, precum precum si prin plata sumei de 2.634,25 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin adresa înregistrată la sediul AJFP M. sub nr._/31.03.2014 creditorul A. E., a solicitat remiterea în original a titlurilor executorii, respectiv Sentința civilă nr. 7037/08.10.2012 pronunțata în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.M., hotărâre rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 299/R/19.11.2013 a Tribunalului Specializat M., depuse în vederea punerii in executare a acestora.
Având în vedere faptul că a adus la cunoștința creditorului faptul că documentația aferentă solicitării de punere în executare a hotărârii anterior menționată, a fost restituită de către Direcția G. Juridică motivat de faptul că se impune a fi formulată o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii instanței de recurs potrivit art. 281 indice 1 din codul de procedură civilă de la 1865, pentru a fi precizat in concret dacă aducerea la îndeplinire a obligației stabilită în sarcina Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice se va realiza în condițiile prevăzute de dispozițiile OUG nr. 156/2007, prin emisiunea de titluri de stat de valoare egală cu valoarea despăgubirii prevăzută în titlul executoriu, și dată fiind solicitarea creditorului de restituire a titlurilor executorii, la momentul restituirii titlurilor executorii a adus la cunoștința acestuia prin adresa de răspuns comunicată, faptul că prin solicitarea de restituire a acestor titluri executorii, în fapt înțelege să renunțe la punerea în executarea voluntară de către debitoare a titlurilor executorii.
Contestatorul a învederat instanței că a depus toate diligentele posibile în vederea punerii in executare, conform dispozițiilor OMFP nr. 2033/19.12.2013 pentru aprobarea procedurii operaționale PO-29-16 „Etapele, modul de elaborare, avizare și aprobare a documentației privind plata obligațiilor pecuniare stabilite prin hotărâri judecătorești și arbitrate pronunțate de instanțele judecătorești și arbitrate pe teritoriul Statului Român, acte de executare care constituie titluri executorii potrivit Codului de procedură civilă precum și încheieri pronunțate de instanțele de judecată prin care se dispune plata unor cauțiuni, taxe de timbru și onorarii de expertiză judiciară". Dar, având in vedere faptul ca se impunea lămurirea de dispozitiv al titlului, a procedat la formularea acestei cereri, in cauza fiind stabilit termen la data de 03.06.2014 la Tribunalul Specializat M..
Contestatorul a precizat că se impune constatarea încetării executării silite, cu atat mai mult cu cât anterior emiterii somației din data de 14.05.2014 a fost adoptată HG nr. 392/13.05.2014 publicata in Monitorul Oficial nr. 363/16.05.2014, hotărâre referitoare la aprobarea elementelor tehnice si modalitatea de stabilire a despăgubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la CEC S.A. - în vederea achiziționării de autoturisme, precum si pentru punerea in executare a hotărârilor judecătorești, act normativ care la art. 2 alin. 11 prevede: „ în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. pentru achiziționarea de autoturisme și ulterior le-au transferat la B.R.D. - S.A. cu același scop, care au obținut dreptul la despăgubire în urma hotărârilor judecătorești executorii, trebuie să depună la Ministerul Finanțelor Publice o copie legalizată de instanța judecătorească emitentă de pe hotărârea judecătorească executorie, însoțită de o cerere pentru despăgubirea în baza acesteia sau, după caz, pentru despăgubirea prin emisiuni de titluri de stat. După verificarea de către Ministerul Finanțelor Publice, acestea vor fi transmise la B.R.D. - Groupe Societe Generale - S.A."
De asemenea, contestatoarea a mai invocat nerespectarea prevederilor OG 22/2002.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.711 și urm. C.proc.civilă, 714, alin.2 și alin. 7 din Legea nr. 134/2010.
Contestatoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza art. 223, alin.3 Noul C.proc.civ.
În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în baza art. 30 din OUG nr. 80/2013, fiind scutită de plata cauțiunii în baza art. 7 din OG nr.22/2002.
Intimatul nu a depus întâmpinare la dosar.
În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Ca urmare a adresei instanței, au fost înaintate toate actele din dosarul de executare nr. 1124/2014.
Instanța a administrat în soluționarea cererii proba cu înscrisuri.
Analizand actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Sentința Civilă nr. 7037 din data de 08.10.2012, pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia nr. 299R din data de 19.11.2013, pronunțată de Tribunalul Specializat M., instanța de judecată a obligat pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-reprezentat de DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE M., la plata către intimată a sumei de_,19 RON, reprezentând echivalentul sumei de 4,9960 RON, actualizată cu indicele de inflație, precum și a sumei de 2.551, 85 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 01.04.2014, creditorul a formulat cerere de executare silită adresată B. D. G., L. G. ȘI M. P., fiind format dosarul de executare nr. 1124/2014, dosar care a fost deschis prin încheierea din data de 02.04.2014.
Prin încheierea din data de 16.04.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2014, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu.
Prin încheierea din data de 14.05.2014, au fost stabilite cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite în cuantum de 4.451, 72 RON.
La data de 14.05.2014, a fost emisă somația, prin care contestatorul a fost somat să dispună luarea tuturor măsurilor care se impun pentru virarea către creditor a sumei de 33.917, 24 de RON, iar în cazul în care se află în situația premisă prevăzută de dispozițiile acestui act normativ, să prezinte dovezi în acest sens.
La data de 04.06.2014, au fost emise adresele de înființare a popririi către terții popriți menționați în adresele de înființare a popririi, respectiv BCR, BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA, CEC BANK, DIRECȚIA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ, RAIFFEISEN BANK, prin care s-a dispus înființarea popririi până la concurența sumei totale de 33.917, 24 de RON, reprezentând debit, conform titlului executoriu și cheltuieli de executare, contestatoarea fiind înștiințată cu privire la înființarea popririi la data de 16.06.2014.
La data de 26.09.2014, a fost consemnată la dispoziția executorului judecătoresc suma de 23.472, 52 de RON, la data de 30.09.2014, a fost întocmită încheierea de eliberare a sumelor rezultate din executarea silită.
În ceea ce privește susținerea contestatorului în sensul că a manifestat intenția de a pune în executare de bunăvoie titlul executoriu, instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 622 NCPC, ,,Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
(3) Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare”.
Prin urmare, regula o constituie executarea voluntară a titlului executoriu, iar executarea silită începe doar în cazul neexecutării voluntare a titlului executoriu. De la data pronunțării titlului executoriu reprezentat prin Sentința Civilă nr. 7037 din data de 08.10.2012, pronunțată de Judecătoria Târgu M. în dosarul nr._, irevocabilă prin Decizia nr. 299R din data de 19.11.2013, pronunțată de Tribunalul Specializat M., și până la data formulării cererii de executare silită, debitoarea a avut la dispoziție un interval de timp rezonabil pentru a executa de bunăvoie obligația de plată a sumelor stabilite prin titlu. Totodată, titlul executoriu cuprinde o obligație de rezultat, și anume obligația de a achita creditoarei suma de_,19 RON, precum și suma de 2.551, 85 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată, aceasta nefiind o obligație de mijloace, astfel încât debitoarea avea obligația de a achita creditoarei suma stabilită prin titlul executoriu, iar nu de a depune diligențe în vederea executării obligației.
Susținerea debitorului, în sensul că titlul executoriu ar trebui lămurit, în sensul de a se stabili dacă obligația de plată stabilită în sarcina Statului Român trebuie să se realizeze în condițiile O.U.G. nr. 156/2007 constituie o apreciere pur subiectivă a debitorului, câtă vreme dispozitivul titlului executoriu stabilește obligația necondiționată a acestuia de a plăti în favoarea creditoarei o sumă de bani precis determinată, în aceste condiții neputându-se reține o intenție reală a debitorului de executare voluntară a titlului executoriu.
În ceea ce privește invocarea de către contestator a prevederilor HG nr. 392/13.05.2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 363/16.05.2014, instanța reține în primul rând că acest act normativ a intrat în vigoare ulterior formulării cererii de executare silită.
În al doilea rând, potrivit dispozițiilor art. 623 NCPC, ,, Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel”.
Prin urmare, dispozițiile art. HG nr. 392/13.05.2014 nu pot înlătura de la aplicare prevederile Codului de Procedură Civilă privind executarea silită a creanțelor, întrucât executarea silită reprezintă o fază a procesului civil, iar creditorul are dreptul de a obține realizarea integrală a creanței sale, inclusiv prin procedura executării silite.
În sensul executării obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești este și jurisprudența CEDO. Astfel, începând cu cauza Hornsby contra Greciei, Curtea a decis că dreptul de acces la justiție protejează și punerea în executare a hotărârilor definitive, care într-un stat care respectă preeminența dreptului nu pot rămâne fără efect în defavoarea unei părți, în caz contrar, accesul la justiție fiind iluzoriu.
Pe cale de consecință, s-a decis că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. Mai mult, în ce privește creanțele stabilite împotriva statului ori a autorităților publice, s-a reținut că administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al bunei administrări a justiției. În cauza Ș. împotriva României, Curtea a subliniat că executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 alin. 1 din Convenție, și că dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți. A mai arătat Curtea că dacă statul, debitor în baza unei hotărâri judecătorești, refuză sau omite să o execute ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art. 6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi. Totodată, s-a subliniat că nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție.
De asemenea, instanța constată că a fost emisă somația la data de 14.05.2014, cu respectarea dispozițiilor art. 667 NCPC, astfel că adresa de înființare au popririi a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 782 Noul C.proc.civilă, pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, reprezentând debitul și cheltuielile de executare, neexistând motive de nulitate în privința acesteia.
În ceea ce privește aplicabilitatea OG 22/2002, instanța constată că potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002, ,,Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”.
Textul legal invocat prevede că doar în cazul lipsei de fonduri, care conduce la neînceperea sau la necontinuarea executării silite de bunăvoie, există un termen de 6 luni în care debitorul are obligația de a găsi resursele financiare necesare acoperirii debitului, termenul de 6 luni neavând natura juridică a unui termen de grație sau a unei proceduri prealabile.
În cazul în care executarea silită nu putea începe din cauza lipsei fondurilor, debitoarea avea posibilitatea de a comunica această împrejurare executorului judecătoresc, urmând a curge din acel moment termenul de 6 luni prevăzut de art. 2 din actul normativ menționat, perioadă în care debitoarea trebuia să facă demersuri pentru efectuarea plății.
Termenul de 6 luni nu este un termen de grație, ce își produce efecte independent de poziția debitorului, ci este un termen care începe să curgă numai dacă debitorul aduce la cunoștință lipsa fondurilor. Or, în dosarul de executare nr. 1124/2014 nu există niciun înscris care să dovedească faptul că debitoarea a adus la cunoștința executorului judecătoresc lipsa fondurilor sau că ar fi efectuat demersuri în vederea obținerii de fonduri pentru a executa obligația de plată stabilită prin titlul executoriu. Obligația de plată avută față de creditoare îi era cunoscută debitoarei câtă vreme hotărârea este din 2013.
Instanța consideră că emiterea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare nu este condiționată de trecerea termenului de 6 luni, menționat mai sus.
Interpretarea dată de contestatoare prevederilor acestui act normativ, conform căreia nu pot fi stabilite cheltuieli de executare înainte de expirarea termenului de 6 luni, este eronată. Obligația stabilită printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, conform art. 622 alin.1 din C.p.civ. În cazul în care debitorul nu execută obligația, creditorul este îndreptățit să se adreseze organului de executare competent, conform alin. 2. Din acest moment se poate pune în discuție aplicabilitatea termenului de 6 luni, menționat de OG nr. 22/2002, și nu anterior formulării cererii de începere a executării silite.
În acest sens sunt și prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, conform cărora: „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Este de observat că legiuitorul nu folosește termenul notificare, comunicare sau unul echivalent, ci pe cel de „somație”, care are o semnificație distinctă, fiind un act de executare cu o importanță deosebită în faza executării silite.
Notificarea va fi comunicată de executor numai în cazul în care nu a fost pornită executarea silită, în acest caz urmând a fi calculate cheltuielile conform categoriei „notificare și alte acte de procedură”, la care debitoarea face referire.
În concluzie, prevederile OG nr. 22/2002 nu împiedică pe creditor să ceară începerea executării silite, ci doar amână emiterea formelor de executare pentru o perioadă de 6 luni, în condițiile mai sus enunțate. Debitorul poate evita plata cheltuielilor de executare numai în situația în care își îndeplinește de bunăvoie obligația, la momentul când hotărârea judecătorească a devenit executorie, anterior formulării de către creditor a cererii de începere a executării.
Însă, din momentul demarării procedurilor de executare silită, cheltuielile de executare vor fi stabilite în conformitate cu prevederile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000. Instanța constată că onorariu de avocat nu este prea mare față de munca depusă de acesta care constă în urmărirea dosarului de executare.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, având în vedere legalitatea și temeinicia actelor de executare contestate efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 1124/2014, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cerere contestatoarei având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 718, alin.1 NCPC ,, Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE- reprezentat de DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B.-ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M. cu sediul in Târgu M., .. 1-3, Județul M. în contradictoriu cu intimatul A. E. cu domiciliul in Targu M., ., Județul M., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Obligă contestatoarea să achite B. D. G., L. G. și M. P. suma de 86 lei reprezentând cheltuieli pentru fotocopierea dosarului de executare.
Cu apel în 10 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. CC/Dact. FM- 4 ex
| ← Comisie rogatorie internaţională. Sentința nr. 613/2015.... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 27-01-2015,... → |
|---|
