Fond funciar. Hotărâre din 10-11-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 13866/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.10.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: GABRIELA CRISTINA MAZILU
GREFIER: D. O. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții L. I., T. E., P. M., C. L., I. R., T. I. în contradictoriu cu pârâtul S. L. DE FOND FUNCIAR SECTOR 4 și C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BUCUREȘTI având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul L. I. personal și asistat de avocat Sendre M., reclamanții ceilalți prin același avocat, pârâta S. L. de Fond Funciar Sector 4 prin consilier juridic, lipsind pârâta C. P. Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța, din oficiu, constată potrivit art. 131 Cod procedură civilă este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Instanța în temeiul dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuție estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Avocatul reclamanților estimează durata necesară cercetării procesului la 6 luni.
Consilierul juridic al pârâtei S. L. de Fond Funciar Sector 4, estimează durata necesară cercetării procesului la 6 luni.
Instanța estimează durata necesară cercetării procesului la 180 de zile.
Instanța acordă părților cuvântul pe excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta C. Municipiului București, prin întâmpinare.
Reclamanții prin avocat pun concluzii de respingere a excepției având în vedere că recunoașterea acesteia ca mai are de restituit 6500 mp.
Consilierul juridic al pârâtei S. L. de Fond Funciar Sector 4, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța, reține cauza în pronunțare pe excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta C. Municipiului București, prin întâmpinare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera precum și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, va amâna pronunțarea, motiv pentru care,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 10.11.2015.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.10.2015.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.11.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: GABRIELA CRISTINA MAZILU
GREFIER: D. O. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții L. I., T. E., P. M., C. L., I. R., T. I. în contradictoriu cu pârâtul S. L. DE FOND FUNCIAR SECTOR 4 și C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BUCUREȘTI având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile si susținerile părților au fost consemnate in încheierea de ședință din data de 26.10.2015 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea, la data de 10.11.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.06.2015 reclamanții L. I., T. E., P. M., C. L. și T. I. au solicitat obligarea pârâtelor S. L. DE FOND FUNCIAR SECTOR 4 și C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BUCUREȘTI să reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2.300 mp situat în București, .. 109, sector 4 pe vechiul amplasament, și să emită titlul de proprietate, iar în subsidiar, solicită obligarea pârâtelor la reconstituirea pe un alt amplasament.
În motivarea cererii, reclamanții arată, în esență, că autorul lor, L. G. a deținut în proprietate o suprafață de 1,97 ha astfel cum rezultă din extrasul din Registrul agricol la nivelul anilor 1959-1963, iar din această suprafață totală au primit în proprietate numai 1,64 ha astfel că a rămas o diferență nerestituită de 3.300 mp.
Mai arată reclamanții că din această diferență 1.000 mp este terenul aferent caselor lor de locuit, rămânând diferența de 2.300 mp pe care o solicită prin această acțiune.
În drept, reclamanții invocă dispozițiile legii 18/1991, 1/2000 și 247/2005.
În dovedirea cererii, reclamanții au depus, în copie: cărți de identitate, acte de stare civilă, titlul de proprietate_/10.10.1994 pentru suprafața de 1,28 ha, titlul de proprietate_/31.10.2002 pentru suprafața de 738,13 mp, proces verbal de punere în posesie, titlul de proprietate_/8.09.2014 pentru suprafața de 2861,87 mp, procese verbale de punere în posesie, contract de vânzare-cumpărare_/26.10.1992, sentința civilă nr. 1639/27.02.2012 prin care li s-a restituit reclamanților suprafața de 2.861,87 mp, extras din registrul agricol, certificat de moștenitor, alte înscrisuri.
La 13. 07. 2015 pârâta C. Municipiului București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 1639/27.02.2012.
La 20.07.2015 pârâta S. locală de fond funciar a sectorului 4 a depus întâmpinare prin care a arătat că față de prevederile legii 165/2013 nu poate soluționa momentan cererea reclamanților.
În susținere, S. a depus dosarul administrativ format în urma depunerii cererii nr._/27.04.2015.
Potrivit art. 248 NCPC „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Cu privire la excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâtă, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 430. NCPC - (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.
Art. 431. - (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Art. 432. - Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.
Puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decât o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotărârea este prezumata a exprima adevărul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotărâre (res judicata pro veritate habetur).
După cum se poate observa efectul de „lucru judecat” al unei hotărâri judecătorești are doua accepțiuni: stricto sensu semnifica autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauza (exclusivitatea);
lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabila ca exprima adevărul si ca nu trebuie contrazisa de o alta hotărâre (obligativitatea).
„Autoritatea de lucru judecat” si „puterea de lucru judecat” nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat constituie o parte a puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, existenta unei hotărâri judecătorești poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invoca exclusivitatea hotărârii, sau cu putere de lucru judecat, când se invoca obligativitatea sa, fără ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleași părți, sa se discute același obiect si aceeași cauza.
Cu alte cuvinte, pentru a se invoca obligativitatea unei hotărâri judecătorești irevocabile privind soluționarea unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identități de părți, cauza si obiect, ci este necesara doar probarea identității intre problema soluționata irevocabil si problema dedusa judecații, instanța de judecata fiind ținută sa pronunțe aceeași soluție, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situația încălcării componentei res judicata a puterii de lucru judecat.
Totodată, însa, pentru ca autoritatea de lucru judecat este legata de verificarea jurisdicționala realizata de instanța, trebuie recunoscut acest atribut si motivelor necesare, care explica dispozitivul, făcându-l comprehensibil (altminteri, fără a se face apel la argumentele si rațiunile adoptării soluției, nu s-ar cunoaște limitele judecății, pretențiile care au investit instanța si asupra temeiniciei cărora aceasta a avut a se pronunța). De aceea trebuie recunoscuta autoritate de lucru judecat motivelor cu valoare decizionala, adică acelor motive care conțin soluții asupra unor puncte litigioase ale procesului de așa maniera încât doar felul in care au fost aduse in fata judecații (pe cale de apărare ori ca aspecte prealabile cercetării fondului), face ca astfel de soluții sa nu se regăsească in dispozitiv.
Așadar, trebuie recunoscut ca intra in autoritate de lucru judecat, alături de dispozitivul care tranșează litigiul, si motivele care susțin soluția (in absenta cărora aceasta nu ar avea vreun înțeles, permițând reluarea la nesfârșit a litigiilor), precum si motivele care conțin ele însele soluții pe aspectele litigioase invocate de părți si supuse dezbaterii acestora.
Reglementarea autorității de lucru judecat a motivelor decizorii ar fi de natura, de asemenea, sa duca la evitarea contrazicerilor dintre considerentele hotărârilor judecătorești, dând expresie funcției pozitive a autorității de lucru judecat. Consecința ar consta in asigurarea unei mai mari coerente a sistemului judiciar cu repercusiuni favorabile in ce privește prestigiul justiției.
Astfel, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat îl constituie recunoașterea prin lege, a faptului ca o hotărâre judecătoreasca definitiva este pusa in executare, producând efecte in mod efectiv si dându-i-se astfel eficienta. Autoritatea de lucru judecat conferă persoanelor in favoarea cărora au fost pronunțate dispozițiile hotărârii dreptul de a folosi mijloacele legale pentru executarea acelor dispoziții (puterea lucrului judecat).
Efectul negativ recunoscut prin lege hotărârii judecătorești definitive consta in faptul ca este oprita o noua judecata pentru aceleași pretenții soluționate prin hotărârea ce a rămas definitiva (non bis in idem). In aceasta situație, autoritatea de lucru judecat constituie un obstacol in calea readucerii in fata organelor judiciare a conflictului de drept civil.
Prin sentința civilă nr. 1639/27.02.2012 s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că „în consecinta, instanta retine ca, desi din evidentele CAP rezulta ca autorul reclamantilor s-a inscris cu o suprafata de 1,97 ha din suprafetele de teren de 2 ha pe care le avea in Drumul Jilavei nr.109 si nr.87, totusi in realitate, lui nu i s-a preluat o suprafata de 1,97 ha, ci o suprafata de 1,64 ha, deoarece in 1991el stapinea, asa cum rezulta din propria sa declaratie o suprafata de 3.600 mp la adresa Drumul Jilavei nr.87, acolo unde a avut gospodaria inca din perioada inscrierilor in registrul agricol, adica din 1959 – 1963.
Rezulta ca suprafata preluata de stat in realitate si, deci supusa prevederilor legii 18/1991 referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, rezulta din diferenta dintre 2 ha si 0,36 ha, adica 1,64 ha.”
Instanța constată astfel că reclamanții au obținut prin hotărârea judecătorească citată mai sus diferența de teren la care mai aveau dreptul potrivit legii 18/1991, astfel că aceștia nu mai au dreptul le reconstituirea vreunei alte suprafețe de teren.
În concluzie, văzând și sentința civilă nr. 1639/27.02.2012 a Judecătoriei sectorului 4 București față de care s-a invocat excepția, precum și dispozițiile art. 1034 Ncpc, constată că excepția invocată este întemeiată pentru motivele expuse mai sus, astfel că va respinge cererea constatând autoritatea de lucru judecat.
P. ACESTE MOTIVE
NU NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția invocată de pârâta C. Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Respinge cererea, formulată de reclamanții L. I. domiciliat în București, .. 87, sector 4, T. E. domiciliată în București, ., ., ., sector 4, P. M. domiciliată în București, .. 26, sector 4, C. L. domiciliată în București, ., ., ., sector 4, I. R. domiciliată în București, ., sector 4, T. I. domiciliată în București, ., ., sector 4, în contradictoriu cu pârâții S. L. DE FOND FUNCIAR SECTOR 4 cu sediul în București, .. 6-16, sector 4 și C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR BUCUREȘTI cu sediul în București, ., nr. 1, . 1, constatând autoritatea de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 1639/27.02.2012 a Judecătoriei sectorului 4 pronunțată în dosarul nr._/2011.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2015.
Președinte, Grefier,
G. C. M. D. O. M.
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... | Pretenţii. Hotărâre din 10-11-2015, Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
