Întoarcere executare. Sentința nr. 9638/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9638/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-07-2015 în dosarul nr. 9638/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.9638
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.07.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află soluționarea cererii privind pe contestatoarea A. P. Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata S. de Investiții Financiare M. SA și terțul poprit B. Comercială Română SA, având ca obiect contestație la executare, suspendarea executării silite și întoarcerea executării.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-au depus din partea intimatei concluzii scrise, după care:
Instanța invocă excepția autorității de lucru judecat cu privire la actele de executare menționate în precizarea de la fila 26: încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din 10.06.2013, proces verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind actualizarea creanței și calculul dobânzii legale din 10.06.2013, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr.116/21.06.2013 și procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită din 21.06.2013 emise în dosarul de executare nr.116/2013 al B. S. L. M. și în temeiul art.248 alin.4 Cod procedură civilă o unește cu fondul cauzei.
Instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este pertinentă, concludentă în soluționarea cauzei.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod procedură civilă, instanța constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.10.2013 astfel cum a fost precizată (f. 26), contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului a solicitat în contradictoriu cu intimata S. de Investiții Financiare M. SA și terțul poprit B. Comercială Română SA, anularea adresei de înființare a popririi din 07.10.2013 din dosarul de executare nr. 116/2013 al B. S. L. M., încheierea de actualizare a creanței și calculul dobânzii legale nr. 116/10.06.2013, procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind actualizarea creanței și calculul dobânzii legale din 10.06.2013, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din 21.06.2013 și procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită din 21.06.2013, suspendarea executării silite și întoarcerea executării silite.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că au fost încălcate prevederile art. 2 din OG 22/2002 în sensul nerespectării termenului de 6 luni ce ar fi trebuit acordat debitoarei pentru efectuarea plății voluntare.
Au fost contestate și încheierile de stabilire a cheltuielilor de executare și de actualizare a creanței cu rata inflației în sensul că onorariul executorului depășește limita maximă legală prin aplicarea TVA-ului, că unele cheltuieli de executare nu sunt dovedite și că onorariul executorului ar fi trebuit până la împlinirea termenului de 6 luni stabilit de OG 22/2002 la valoarea unei notificări.
Contestatoarea a mai susținut că sentința civilă nr. 6017/04.05.2012 nu era irevocabilă la momentul începerii executării silite, nefiind astfel titlu executoriu.
În dovedirea cererii ce a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. C.proc.civ., art. 718 și urm. C.proc.civ., Legea 92/2011, Og 22/2002, Lege 110/2007, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimata a depus întâmpinare (f. 45) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât nu au fost încălcate dispozițiile OG 22/2002, respectiv debitoarea nu a făcut dovada lipsei fondurilor pentru a beneficia de termenul de 6 luni. În ceea ce privește cheltuielile de executare, s-a susținut că TVA-ul este o taxă pe valoare adăugată care este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului /serviciului respectiv, fiind destinat bugetului de stat, conform dispozițiilor Codului Fiscal. Astfel, ținând cont de faptul că beneficiarul prestării de servicii este creditorul, acesta este obligat să plătească TVA-ul ulterior, acesta rămânând să recupereze toate costurile ocazionate de executarea silită inițială din culpa debitorului, chiar de la acesta, în temeiul legii.
A fost atașat dosarul de executare nr. 116/2013 al B. S. L. M..
Analizând excepția autorității de lucru judecat în privința actelor de executare: încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din 10.06.2013, proces verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind actualizarea creanței și calculul dobânzii legale din 10.06.2013, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 116 /21.06.2013 și procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită din 21.06.2013 emise în dosarul de executare nr. 116/2013 al B. S. L. M., instanța reține că prin sentința civilă nr. 3390/18.03.2015 a Judecătoriei sector 4 pronunțată în dosarul nr._/4/2014, a fost respinsă contestația la executare, fiind menținute actele de executare, inclusiv cele menționate mai sus,.
În prezenta contestație la executare, debitoarea a reluat motivele referitoare la modul de calcul al cheltuielilor de executare și de actualizare a creanței.
Având în vedere faptul că părțile din prezentul dosar au participat și în litigiul finalizat prin pronunțarea sentinței indicate în aceeași calitate, ambele contestații se referă, printre altele, și la încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare prin prisma onorariului de avocat, iar motivele invocate prin contestația la executare dedusă judecății în dosarul de față au fost analizate în mod definitiv prin sentința menționată mai sus, instanța constată că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru a se reține autoritatea de lucru judecat, respectiv tripla identitate de părți, de cauză și de obiect.
Art.431 C. proc.civ. prevede că este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză si este între aceleași părți, făcută de ele si în contra lor în aceeași calitate, fiind instituită astfel tripla identitate de elemente analizată mai sus.
În consecință, în temeiul art. 431 C.proc.civ., instanța va admite excepția autorității de lucru judecat a sentinței nr. 3390/18.03.2015 a Judecătoriei sector 4 pronunțată în dosarul nr._/4/2014 și va respinge contestația la executare îndreptată împotriva actelor de executare: încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din 10.06.2013, proces verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind actualizarea creanței și calculul dobânzii legale din 10.06.2013, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 116 /21.06.2013 și procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită din 21.06.2013 emise în dosarul de executare nr. 116/2013 al B. S. L. M. ca inadmisibilă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În urma cererii creditoarei intimate S. de Investiții Financiare M. SA adresată executorului judecătoresc la data de 31.05.2013, B. S. L. M. a format dosarul de executare nr. 116/2013 pentru punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6017/04.05.2012 pronunțată în dosarul nr._/3/2011 al Tribunalului București.
Prin această hotărâre judecătorească, A. pentru Administrarea Activelor Statului a fost obligată să plătească intimatei creditoare suma de 452.739,04 lei cu titlu de despăgubire efectiv suferită și dobânda legală.
Prin încheierea din 10.06.2013 a Judecătoriei sector 4, a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite.
La data de 10.06.2013, a fost emisă încheierea privind actualizarea dobânzii legale, iar, la data de 21.06._, a fost emisă încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare.
Ulterior, la data de 07.10.2013, executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi.
Față de soluția de admitere a excepției autorității de lucru judecat, instanța apreciază că singurul motiv al contestației la executare ce ar mai putea fi analizat este cel referitor la incidența art. 2 din OG 22/2002.
În ceea ce privește apărările invocate de contestatoare privind nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 2 din O.G nr. 22/2002, instanța constată că art. 2 din O.G nr. 22/2002 prevede următoarele: „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Potrivit art. 3 din aceeași ordonanță „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.”
Analizând aceste texte legale, instanța apreciază că aceste dispoziții legale nu acordă în orice situație instituției publice beneficiul unui termen de grație de 6 luni pentru a-și îndeplini obligația stabilită prin titlul executoriu, ci numai în situația în care executarea nu poate începe sau continua din lipsă de fonduri. Acest termen de 6 luni a fost instituit pentru ca instituția publică, în situația în care nu deține fondurile necesare, să facă demersurile pentru a le obține și a-și executa obligația stabilită în sarcina sa.
Întrucât în cauza de față, contestatoarea nu a dovedit lipsa de fonduri și nici cel puțin nu a invocat-o executorului judecătoresc pe parcursul executării silite, instanța nu va reține apărările privind nerespectarea dispozițiilor O.G nr. 22/2002.
În privința caracterului de titlul executoriu al sentinței civile nr. 6017/04.05.2012 pronunțate în dosarul nr._/3/2011 al Tribunalului București, acest motiv a fost analizat prin sentința civilă nr. 3390/18.03.2015 pronunțată în dosarul nr._/4/2014 al Judecătoriei sector 4, stabilindu-se că hotărârea judecătorească era executorie la momentul formulării cererii de executare dat fiind faptul că art. 720 ind. 8 C.proc.civ. stabilea faptul că hotărârile date de prima instanță în materie comerciale erau executorii, nefiind necesar ca ele să rămână irevocabile sau să fie învestite cu formulă executorie.
P. aceste motive, în baza art. 711 și urm. N.C.p.civ., vor fi respinse ca neîntemeiate contestația la executare și, implicit, cererea de întoarcere a executării silite.
Întrucât suspendarea executării silite nu s-ar fi putut dispune decât până la soluționarea în fond a prezentei contestații la executare, astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 718 al. 1 C.pr.civ., instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția autorității de lucru judecat.
Respinge contestația la executare formulată de către contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului cu sediul în București, . S., nr.50, sector 1 în contradictoriu cu intimata SIF M. SA cu sediul ales la C..Av. L. G. din Bacău, ..94C, ., jud.Bacău și terțul poprit B. Comercială Română SA cu sediul în București, ..5, sector 3, formulată împotriva actelor de executare: încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din 10.06.2013, proces verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind actualizarea creanței și calculul dobânzii legale din 10.06.2013, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 116 /21.06.2013 și procesul verbal de îndreptare a erorilor de calcul strecurate în încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare silită din 21.06.2013 emise în dosarul de executare nr. 116/2013 al B. S. L. M. ca inadmisibilă.
Respinge contestația la executare pentru rest și cererea de întoarcere a executării silite ca neîntemeiate.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Cu apel în 10 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria sector 4.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. V. B. A.
Red. VF/dact.A.B./5ex/ 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9637/2015. Judecătoria... | Reziliere contract. Sentința nr. 9755/2015. Judecătoria... → |
|---|
