Obligaţie de a face. Hotărâre din 16-10-2015, Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 12683/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică
din data de 16.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. C.
GREFIER – V. R. I.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâtul R. C. R. și martorul D. I. având ca obiect „obligația de a face”.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 11.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv până la data de 16.10.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.03.2015, reclamanta. a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța pârâtul să fie obligat să nu mai astupe gurile de aerisire, să desființeze adăpostul pentru autoturism, să păstreze distanța legală între zidul casei și pădurea de bambus și să permită accesul în curtea de servitute pentru lucrări de izolație pe o adâncime de 1,5 m și 2 m înălțime la zidul blocului și turnarea unei borduri de protecție pe lână zidul imobilului.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că imobilul în care locuiește se învecinează cu curtea de servitute a imobilelor de la nr. 20, unde sunt plantate o pădure de bambus și alte plante ornamentale, iar la .-a construit în mod ilegal de către pârât un adăpost pentru mașină al cărui acoperiș este aplecat spre imobilul aparținând pârâtului, pe care se scurge toată apa.
A învederat reclamantul că a luat legătura cu mai multe firme de construcții pentru a-și izola peretele, după efectuarea acestor lucrării fiind necesar să fie turnată o bordură de ciment pentru a ține apa cât mai departe de fundația imobilului.
S-a mai precizat că pădurea de bambus nu lasă peretele să respire astfel încât în apartamentul reclamantului de la subsol s-a dezvoltat igrasia, motiv pentru care acesta a dat patru găuri de aerisire, dintre care două au fost astupate de pârât fără niciun motiv.
A mai arătat reclamantul că a încercat remedierea pe cale amiabilă a problemei, fără însă ca pârâtul să accepte discuțiile și a solicitat și sprijinul poliției pentru remedierea situația, însă fără succes.
În drept a invocat dispozițiile Codului Civil.
În dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză, precum și proba testimonială cu martorul D. I..
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform dispozițiilor art.
La data de 27.04.2015 pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivarea susținerilor a arătat, în ceea ce privește găurile de aerisire, că acestea au fost executate fără autorizație de construcție în zidul de rezistență al clădirii. A precizat pârâtul că aceste perforații, efectuate de către reclamant în apartamentul pe care îl deține, lezează intimitatea pârâtului, emană gaze și mirosuri, permit perceperea zgomotelor și a discuțiilor și deschid vederea către dormitorul casei sale. A menționat că aceste găuri au fost executate în august 2014 iar reclamantul a astupat două dintre aceste spărturi cu mortar și bucăți de cărămidă căzute chiar din zidul respectiv.
Referitor la adăpostul pentru autoturism, a precizat că acesta este reprezentat de o folie de policarbonat transparentă, susținută de patru țevi pătrate, iar pentru acest tip de copertină nu este necesară deținerea vreunei autorizații. S-a menționat că această copertină, înclinată spre zid, se află la o distanță de aproximativ 40 cm. de acesta și se termină cu un jgheab și un burlan care captează apa de ploaie și o direcționează pe un făgaș de ciment, în exterior.
A precizat pârâtul că pădurea de bambus la care se referă reclamantul este de fapt formată din câteva tulpini cu diametrul de 2,5 cm și înălțimea de 1,5-1,9 mp care se întind pe o suprafață de cca 1,5 mp și cresc în mod controlat de 40 ani.
A mai arătat pârâtul că reclamantul solicită accesul la o curte de servitute pe care nu are dreptul să o folosească.
De asemenea, s-a arătat că imobilul de tip . deține un apartament necesită refacerea tencuielii în totalitate, iar pârâtul este de acord și permite accesul unei echipe autorizate pentru refacerea tencuielii și izolarea temeliei dacă aceste lucrări vor fi executate pentru întreaga clădire, și numai după obținerea unei autorizații de construcție.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205-206 Cod Procedură Civilă.
În dovedirea susținerilor a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de 25.05.2015 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că cele trei aerisiri sunt realizate în conformitate cu dispozițiile legale, fiind realizate în curtea de servitute ce separă imobilul reclamantului de curtea și imobilul pârâtului.
A precizat că diferențe de nivel dintre bucătăria sa și dormitorul pârâtului este de 4-5 m și distanță de 8-10 m astfel încât vederea, zgomotele și gazele sau mirosurile sunt practic imposibile la aceste distanțe.
A mai arătat că adăpostul mașinii nu are autorizație iar pădurea de bambus este foarte deasă, înălțimea tulpinilor fiind de peste 7 m.
În drept, a invocat dispozițiile art. 612, art. 613, art. 616 cod civil și Legea 50/1991.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Reclamantul este proprietarul imobilului situat în București, . nr. 22, sector 4, nr. cadastral_-C1-U5, provenit din dezmembrarea imobilului cu nr. cadastral_-C1-U3, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1864/19.09.2013 de către BNP „Themis” (filele 9-11). Imobilul deținut de reclamant este format din subsol cu o suprafață de 52,33 mp, identificat potrivit Releveu Nivel Subsol anexat (fila 12).
Imobilul deținut de reclamant se învecinează cu imobilul situat în București, . nr. 20, sector 4, proprietatea pârâtului conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3405/30.10.2000 (fila 19).
În curtea imobilul său, pârâtul a plantat, conform declarațiilor părților și planșelor foto anexate, arbuști bambus. De asemenea, acesta a edificat în cursul anului 2004 o copertină din policarbonat pentru protejarea autoturismului, așa cum rezultă din Procesul Verbal de Inspecție nr. 1935 din data de 19.05.2015 întocmit de către reprezentanții Direcției de Control din cadrul Primăriei Municipiului București (fila 60).
În ceea ce privește legea aplicabilă în cauză, conform dispozițiilor art. 59 din Legea 71/2011, art. 602-625 din Codul civil, privind limitele legale ale dreptului de proprietate privată nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, astfel încât instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864, având în vedere că situația fapt ce constituie izvorul raportului juridic invocat de reclamant s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii 287/2009 privind Codul Civil.
Conform dispozițiilor art. 577 Cod Civil de la 1864 „Servituțile izvorăsc sau din situația naturala a locurilor, sau din obligația impusa de lege, sau din convenția dintre proprietari.”
De asemenea, se vor reține prevederile art. 599 Cod Civil de la 1864 respectiv „Unul din vecini nu poate găuri zidul comun, nici sa alăture sau sa sprijine pe dansul vreo lucrare, fără consimțământul celuilalt”, art. 610 Cod Civil de la 1864 „Cel ce face un put sau o privata lângă un zid comun sau nu; cel ce vrea sa clădească un cămin sau o vatra, o fierărie, un cuptor sau o soba, sa-i alăture un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie lângă zid un depozit de sare, sau grămezi de materii corozive; e îndatorat sa lase depărtarea prescrisa de regulamente și obiceiuri particulare asupra unor obiecte, sau sa facă lucrările prescrise de aceleași legi si regulamente spre a nu aduce vătămare vecinului. „ și art. 611 „Unul din vecini nu poate face, fără consimțământul celuilalt, nici . sau deschidere ..”
Zidul proprietății reclamantului, în care acesta a efectuat deschiderile pentru aerisire, reprezintă zidul despărțitor între cele două proprietăți, fiind inițial un gard de zidărie transformat în zid ce separă curtea pârâtului de imobilul reclamantului, astfel cum precizează reclamantul în răspunsul la întâmpinare și rezultă din schița imobilului anexată, avizată OCPI (fila 12).
Prin urmare, raportat la dispozițiile normative invocate anterior, instanța reține că pentru efectuarea acestor deschideri ar fi fost necesar acordul pârâtului acord ce nu poate fi reținut raportat la poziția pârâtului exprimată prin întâmpinare.
În ceea ce privește accesul la curtea de servitute, instanța reține că, raportat la conținutul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1864/19.09.2013, reclamantul nu a dobândit prin contractul de vânzare cumpărare un drept de servitute cu privire la fondul dominat reprezentat de terenul – curte a imobilului deținut de către pârât.
De asemenea, nu s-a invocat în cauză un alt mod de dobândire al unui asemenea drept real în vreunul dintre modurile reglementate de dispozițiile art. 623 Cod Civil de la 1864, respectiv prin convenție sau prescripție achizitivă.
În consecință, având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada că este titularul unui drept de servitute, nu se poate reține că acesta dispune de prerogativele unui astfel de drept ce ar permite trecerea pe fondul aservit reprezentat de imobilul proprietatea pârâtului.
De asemenea, în măsura în care reclamantul solicită permiterea unui drept de trecere temporară pentru efectuarea unor lucrări de reparație, acesta nu a depus nicio dovadă în sensul efectuării demersurilor necesare realizării unor astfel de lucrări.
Astfel, în absența solicitării emiterii unei autorizații de construire pentru efectuarea reparațiilor, nu se poate impune proprietarului fondului învecinat permiterea accesului necondiționat al reclamantul pe proprietatea sa, fără a se putea stabili limitele acestui drept raportat la lucrările concrete pentru care se solicită trecerea și care au făcut în prealabil obiectul unei cereri de autorizare în condițiile Legii 51/1991.
În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect ridicarea construcției și desființarea „pădurii de bambus”, instanța reține dispozițiile art. 610 Cod Civil de la 1864, conform cărora „Cel ce face un put sau o privata lângă un zid comun sau nu; cel ce vrea sa clădească un cămin sau o vatra, o fierărie, un cuptor sau o soba, sa-i alăture un ocol de vite, sau cel ce vrea sa puie lângă zid un depozit de sare, sau grămezi de materii corozive; e îndatorat sa lase depărtarea prescrisa de regulamente si obiceiuri particulare asupra unor obiecte, sau sa facă lucrările prescrise de aceleași legi si regulamente spre a nu aduce vătămare vecinului.”
Cu privire la copertina din policarbonat, instanța reține că acesta nu se înscrie între tipurile de construcții enumerate de către Codul Civil de la 1864 și de altfel, dispozițiile normative invocate nu impun o distanță minimă, ci numai cerința respectării actelor normative cu caracter special prin care se impun anumite limite. De asemenea, în privința tipului de lucrare analizat nu se impune de către dispozițiile art. 3 din Legea 51/1991 emiterea unei autorizații de construire, a cărei lipsă, de altfel, nu mai poate fi invocată la acest moment față de data la care lucrarea a fost edificată, conform aspectelor consemnate în Procesul Verbal de Inspecție nr. 1935 din data de 19.05.2015 (fila 60).
Pe cale de consecință, instanța reține că nu se poate reține încălcarea de către pârât a limitelor exercitării dreptului de proprietate cu privire la această lucrare.
De asemenea, în ceea ce privește plantele de bambus precum și copertina de policarbonat, acestea se aflau deja în ființă la momentul la care reclamantul a preluat imobilul, în anul 2013, prin contractul de vânzare cumpărare din data de autentificat sub nr. 1864/19.09.2013, acesta preluând imobilul în starea în care se afla la data vânzării.
Nu se poate reține că prin activitățile realizate pe proprietatea sa reclamantul a adus o vătămare petentului, având în vedere că aspectele invocate de acesta cu privire la modalitatea de izolare a casei sunt elemente ce nu pot fi imputate pârâtului, lipsa unei modalități de aerisire și apariția igrasiei reprezentând eventuale vicii ale imobilul proprietatea reclamantului, pentru a căror remediere se pot stabili în sarcina pârâtului obligații, însă numai în măsura în care se dovedește realitatea demersurilor efectuate pentru asemenea lucrări de reparație, dovadă ce nu a fost făcută în cauză.
În concluzie, raportat la considerentele arătate mai sus, instanța reține că pârâtul nu a încălcat limitele dreptului de proprietate impuse raporturile de vecinătate, acesta exercitându-și atributele dreptului de proprietate în limitele sale interne și externe, motiv pentru care acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul B. D., CNP_, cu domiciliul în București, ., nr. 22, . 4, în contradictoriu cu pârâtul R. C. R., cu domiciliul în București, ., nr. 20, sector 4, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. C. V. R. I.
Red. AC/Tehnored. VRI
4ex/2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria... → |
|---|
