Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 12/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 12414/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI
București, .. 2-4, sector 4, Tel:_ / Fax:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891, prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 12.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: PĂTRASCU M.
GREFIER: N. C.
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă de față privind pe cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă F. M.-G., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. G. A. și cu pârâții F. M. și F. D., având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică de la 05.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de astăzi, 12.10.2015, când în aceeași constituire a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 07.04.2014 reclamanta F. M. G. în contradictoriu cu pârâtul C. G. A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajul bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei.
In expunerea de motive, reclamanta, susține ca a dobândit in timpul căsătoriei cu paratul un apartament cu 2 camere, in valoare de 50.000 euro la care se adaugă 12.000 euro îmbunătățiri, un teren in suprafața de 480 mp situat in loc Costinești, jud. Constanta, in valoare de 9000 euro, cu o valoare inițiala de 15.000 euro, precum si obiecte de mobilier si electrocasnice pe care le indica in mod individual. Totodată mai arat ca suma de 14.000 euro, reprezentând avansul pentru achiziționarea apartamentului a reprezentat cadou de nunta, iar soții au contractat pe durata căsătoriei un credit ipotecar in suma de 56.000 euro din care s-a achitat suma de 18.000 euro si un credit de nevoi personale in valoare de 20.100 CHF din care s-a achitat suma de 10.000 CHF.
Reclamanta solicita instanței să constate ca soții au avut cote egale de contribuție la dobândirea patrimoniului iar bunurile comune să ii să fie atribuite ei in întregime cu stabilirea unei sulte in favoarea pârâtului. In cazul in care pârâtul nu va fi de acord, solicita ca anumite bunuri mobile să ii revină ei, respectiv pat si saltea, canapea si fotoliu, mobila de bucătărie, mașina de spălat, candelabrul roșu, oglinda de baie si sistemul audio.
Reclamanta arata ca in luna octombrie 2007 s-a căsătorit cu pârâtul de care a divorțat in luna ianuarie 2014 si considera ca nu poate face dovada faptului ca a avut venituri mai mari decât soțul ei, apreciind ca soții au avut venituri egale. Menționează ca toate documentele de achiziție a bunurilor comune au rămas in locuința . mai are acces încă din luna ianuarie 2013, astfel ca solicita ca acestea sa fie prezentate de către parat.
In drept reclamanta a invocat prevederile art. 355 si 357 cod civil.
Reclamanta a beneficiat de ajutor judiciar, fiind scutita de plata taxei judiciare de timbru in valoare de 7537.85 lei. Cererea de revocare a ajutorului judiciar acordat, formulata de parat in temeiul art. 17 din OUG 51/2008, a fost respinsa de instanța.
Paratul a depus întâmpinare si cerere reconvenționala prin care a chemat in judecata si pe numiții F. M. si F. D., coproprietari ai terenului din localitatea Costinești.
Prin cererea reconvenționala, paratul solicita sa se constante ca are o contribuție integrala la dobândirea apartamentului si a cotei de ½ din suprafața de 416 mp, respectiv din cota indiviza de 1/20 din suprafața de 1672 mp(drum acces) a terenului din localitatea Costinești. Apreciază valoarea apartamentului la suma de_ lei, iar a terenului la suma de 22.000 lei, terenurile fiind înscrise in CF_ si_.
De asemenea solicita sa fie excluse de la masa partajabila o . bunuri mobile, articole de mobilier si electrocasnice, pe care le individualizează nominal si valoric, întrucât acestea sunt bunurile sale proprii, fiind provenite din donații si daruri manuale, efectuate succesiv de către mama sa, in beneficiul sau exclusiv.(dulpa-2100 lei, birou-1300 lei, pantofar-700 lei, biblioteca 600 lei, etajera-230 lei, mobilier bucatarie-1350 lei, pat-3000 lei, dressing-3600 lei, centrala termica-2029 lei, frigide-700 lei, aragaz-700 lei, mașina de spălat-400 lei.) In aceeași categorie intra si suma de 45.000 lei si amenajările interioare efectuate la apartament, care sunt bunuri proprii in temeiul subrogației reale cu titlu particular.
Paratul solicita sa se constate ca datoria rezultata din contractul de credit_/21.12.2007 încheiat cu B. Româneasca in cuantum de 92.500 CHF si din contractul de credit_/26.09.2008 încheiat cu Millenium Bank, in cuantum de 23.700 CHF reprezintă o datorie . achitată integral de parat urmând ca valoarea ratelor să fie scăzuta din activul masei partajabile.
Totodată să fie realizata ieșirea din indiviziune cu privire la terenul in suprafața de 416 mp si cota indiviza de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp situate in extravilanul localității Costinești, terenuri care sunt deținute in coproprietate in cu parații F. M. si D. care dețin împreuna cota de ½ din acestea..
Paratul mai solicita si obligarea paraților F. M. si D. la plata sumei de 26.905 lei, echivalentul cotei de ½ din valoarea ratelor de credit pe care le-a achitat la contractul încheiat cu Millenium Bank, utilizat pentru achiziționarea terenului.
Paratul mai solicita sa se constante ca suma de 90.000 lei cu care a fost achiziționat si amenajat apartamentul nr 51 este bun propriu al sau, fiind primita prin donație de la mama sa, conform contractului 1977/15.06.2012, suma urmând să fie exclusa de la masa partajabila.
La punctul 9 al cererii sale, paratul arata ca datoria rezultata din contractul de credit_/07.02.2008 încheiat cu B. Româneasca SA, cu care a fost achiziționat apartamentul nr 51, este o datorie personala si in consecința solicita să fie exclusă de la masa partajabila.
In ceea ce privește ieșirea din indiviziune, paratul solicita să ii fie atribuit apartamentul si creditul ipotecar aferent, precum si bunurile proprii indicate, iar reclamanta sa fie obligata la plata unei sulte. De asemenea solicita sa se constante ca regimul matrimonial al comunității de bunuri a încetat din luna decembrie 2013, când a intervenit separația de fapt a soților.
In expunerea de motive, pârâtul arata ca pe durata căsătoriei, soția sa nu a avut un loc de muncă stabil si nici venituri proprii, iar o parte din bunurile pe care reclamanta le pretinde ca fiind comune au fost achiziționate in timpul separației de fapt a soților.
Astfel in anul 2007 a fost achiziționata o garsoniera situata in ., . care a fost achitată suma de 122.100 CHF, din care 30.525 CHF cu titlu de avans procurat prin credit bancar contractat de mama paratului la BCR si ulterior refinanțat la B. Româneasca prin contractul_/2008 in valoare de 17.200 euro. Ratele au fost si sunt achitate si in prezent de mama paratului iar avansul nu a fost niciodată considerat un cadou de nunta. Diferența in suma de 91.525 CHF a fost procurata prin contractul de credit ipotecar_/2007 in valoare de 92.500 CHF in care calitatea de împrumutat o are exclusiv paratul, tot acesta fiind si cel care a achitat in exclusivitate ratele din salariul propriu. O parte din rate au fost achitate de parat si cu contribuția mamei sale.
In anul 2012 a fost încheiat contractul de schimb 1574/25.06.2012 prin care imobilul sus menționat a fost înstrăinat in schimbul apartamentului 51 situat la aceeași adresa, fiind achitata o diferența de preț in suma de 12.250 euro. Paratul arata ca suma provine din contractul de donație 1977/15.06.2012 prin care a primit de la părinții săi suma de 90.000 lei. Restul sumei, aproximativ 45.000 lei, a fost ulterior folosita pentru renovarea si amenajarea locuinței - înlocuire geamuri, uși, zugrăveli, instalații electrice, termice si sanitare, gresie, faianța, parchet. In perioada mai septembrie 2012 când au fost efectuate aceste activități, soții erau separați in fapt, astfel ca reclamanta nu a avut nici o contribuție la realizarea acestora, paratul fiind ajutat de către tatăl sau.
La achiziționarea, in anul 2008 a terenului din Costinești, soții s-au înțeles cu părinții reclamantei care au acceptat sa achite ei ratele creditului in suma de 23.700 CHF, folosit pentru cumpărarea terenului. In cadrul contractului de credit ambii soți au calitatea de împrumutați, astfel ca suma reprezintă o datorie . fost achitate exclusiv de parat. Din acest motiv paratul pretinde de la părinții reclamantei, soții F. M. si D., suma de 26.905 lei reprezentând jumătate din valoarea ratelor achitate, întrucât aceștia dețin cota de ½ din teren. Paratul arata ca este dispus la încheierea unei tranzacții privind atribuirea terenului reclamantei cu preluarea de către acesta a creditului bancar aferent contractat cu Millenium Bank in suma de 23.700 CHF.
Paratul a invocat si lipsa calității de reprezentat a mandatarului reclamantei si a solicitat revocarea ajutorului judiciar de care a beneficiat, însa cererile sale au fost respinse.
Referitor la bunurile mobile proprii, acestea sunt daruri manuale primite succesiv de parat de la părinții săi, dovada fiind si facturile de achiziție si chitanțele de plata care sunt pe numele mamei paratului. In consecința singurele bunuri comune sunt canapeaua si fotoliul, sistemul audio, un laptop, mobilierul de baie si o . obiecte decorative.
In drept au fost invocate prev. legii 71/2011, codul civil, cod.proc.civ, Oug 51/2008.
In susținere au fost depuse la dosar: contract achiziție garsoniera si apartament, contracte de credit, extrase de cont, contract de donație, facturi fiscale si chitanțe de plata.
Paratul a beneficiat de ajutor public judiciar si a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru in suma de 3849 lei.
La data de 01.10.2014 paratul a formulat cerere de chemare in garanție pentru B. Româneasca SA conf. art. 68 cod.proc.civ, pentru ca hotărârea sa ii fie opozabila si acesteia.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate de parat, întrucât cererea a fost semnata personal si nu de mandatar si respingerea cererii de revocare a ajutorului judiciar.
B. Româneasca a depus întâmpinare prin care arata ca se opune partajării imobilului aflat in garanția băncii si menținerea sarcinilor înscrise in CF. B. arata ca la acordarea creditului s-a luat in calcul numai bonitatea paratului, reclamanta neavând venituri, acesta având in contract calitatea de garant ipotecar. In subsidiar arata ca partea care preia integral obligațiile de plata ce deriva din contract trebuie sa se încadreze in cerințele de eligibilitate ale băncii.
Reclamanta a depus si o cerere de modificare a acțiunii sale inițiale, in sensul ca bunurile comune sa fie atribuite integral paratului cu obligarea acestuia la plata unei sulte corespunzătoare.
Cererea de intervenție formulata de parat a fost respinsa in principiu de instanța la termenul din data de 12.01.2015.
Instanța a încuviințat pentru parți proba cu interogatoriul reclamantei si al paraților, proba testimoniala cu cate un martor pentru reclamanta si parat, proba cu expertiza bunuri mobile, evaluare imobiliara a terenului si apartamentului.
Reclamanta si parații F. M. si D. nu s-au prezentat pentru administrarea probei cu interogatoriile, de asemenea, martora reclamantei nu s-a prezentat la termenele succesive stabilite de instanța, deși a fost citată cu mandat de aducere.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține următoarele:
In fapt, reclamanta și pârâtul s-au căsătorit la data de 06.10.2007, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorț in baza certificatului notarial nr. 263/09.01.2014 (f.116 v.II)
În timpul căsătoriei a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3882/21.12.2007-f76/99, prin care soții au cumpărat garsoniera situată in ., ., apt 2, parter, pentru care s-a achitat suma de 122.100 CHF din care 30.525 CHF cu titlu de avans si_ CHF prin credit bancar contractat la B. R.. In acest sens a fost încheiat contractul de credit_/21.12.2007 in valoare de_ CHF-f91 in care este menționată expres destinația sa, respectiv achiziționarea garsonierei sus indicate, soțul C. G. A. având calitatea de împrumutat iar soția F. M. G. fiind semnatară in calitate de codebitor garant. Conform situației de plăți aferente acestui contract rezulta ca ratele la credit au fost achitate aproape integral de soțul parat C. G. A. in perioada ianuarie 2008- august 2012, după care pana in septembrie 2014 majoritatea plaților apar ca fiind efectuate de mama paratului C. S.. (situatie plati f 146 vol III). Soldul creditului in luna ianuarie 2014 era in suma de_ CHF
La aceeași data a fost încheiat cu BCR SA si contractul_/21.12.2007 prin care soțul C. G. A. a împrumutat suma de 45.000 lei, creditul fiind contractat pentru nevoi personale, iar soția nu are calitatea de semnatar al acestui contract. Soțul parat a precizat in cererea reconvențională si pe parcursul litigiului ca avansul din prețul garsonierei a fost achitat de mama sa prin contractarea unui credit la BCR, însa din depoziția acesteia audiata in calitate de martor rezulta ca in fapt fiul ei, pârâtul, a fost cel care a contractat creditul, martora angajându-se numai sa il ramburseze, ceea ce in fapt se si coroborează cu contractul de credit in cauza, depus la dosar la fila 117 vol. 4. Prin urmare este evident ca si avansul din prețul garsonierei a fost achitat in mare parte prin acest credit, care in fapt a fost contractat de soțul parat si nu de mama acestuia.
După doua luni de zile creditul in cauza a fost refinanțat, fiind semnat contractul de credit_/07.02.2008-f93 in valoare de 17.200 euro, in care calitatea de împrumutat revine tot soțului parat, însă acesta este semnat si de părinții săi, in calitate de garanți ipotecari cu imobilul propriu din mun. Slobozia. In contract se arata expres ca a fost refinanțata datoria in suma de_,77 lei rezultată din contractul de credit angajat la BCR, împrejurare care se coroborează cu adeverința de la fila 120 vol 4, emisa de BCR din care rezulta aceeași valoare la data de 22.01.2008. Prin același contract a mai fost refinanțata o datorie in suma de 5000 lei a mamei paratului. Referitor la plățile aferente acestui contract, ele sunt înregistrate aproape in integralitate pe numele mamei paratului C. S.,(f149 vIII) ceea ce in fapt se coroborează cu obligația asumata de aceasta de a rambursa acest credit, aspect reiterat si in depozita sa. Soldul creditului in luna noiembrie 2014 era in suma de_ euro (f102 vII)
In luna septembrie 2008 soții împreuna au contractat la B. Millenium un credit in suma de_ CHF pentru nevoi personale, așa cum rezulta din copia contractului_/26.09.2008 de fila 109. Deși părțile susțin ca suma a fost necesara pentru achiziționarea terenului din Costinești, probatoriul nu se coroborează in acesta privința prețul terenului stabilit in contract fiind de numai 2000 lei, mult inferior creditului contractat. Din situația plaților depusa la dosar rezulta ca majoritatea plăților apar înregistrate pe numele reclamantei, sau al mamei sale. Soldul creditului in luna ianuarie 2014, la data desfacerii căsătoriei, era in suma de_ CHF (f120 v.I, f 62/108 v.II)
La data de 09.10.2008 soții au cumpărat împreuna cu părinții reclamantei, in cote egale, un teren in suprafața de 416 mp (împreuna cu cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672mp aferent servituții de trecere) in localitatea Costinești, jud. C. conf. contractului de vânzare cumpărare 1074/09.10.2008, fiind achitat un preț in suma de 2000 lei.–f106. Terenul este intabulat in CF_ Costinești, respectiv CF_ Costinești pentru drumul de servitute, in cote egale pe numele soților si pe numele părinților reclamantei.(f257/260 vII) Terenul a fost evaluat de expert la suma de 745 lei, ceea ce echivalează cu o suma de 372,5 lei pentru cota de ½ a soților. Valoarea terenului afectat dreptului de servitute este in suma de 2993 lei, din care cota părților este de 1/20(150 lei), din acesta soții având numai jumătate, respectiv 75 lei, conform cotei de proprietate pe care o dețin. Rezulta astfel o valoare totala a terenului in suma de 447,5 lei.
La data de 15.06.2012 părinții soțului pârât au donat acestuia, suma de 90.000 lei, cu scopul de a achita sulta ce se va plăti la încheierea contractului de schimb pentru dobândirea apartamentului in litigiu. In contractul de donație 1977/15.06.2012-f104 se menționează expres scopul donației si faptul ca părinții au înțeles să îl gratifice numai pe fiul lor, deși acesta este căsătorit.
Prin contractul de schimb 1574/25.06.2012, soții au înstrăinat garsoniera pe care o dețineau si au dobândit apartamentul 51 situat, la aceeași adresa in ., . o sulta in suma de_ euro. având in vedere data foarte apropiata a schimbului si contractul de donație sus menționat rezulta cu evidența ca diferența de preț achitat a provenit din surse proprii ale soțului parat. Tot astfel pârâtul a suportat din aceeași donație si cheltuielile de renovare ale apartamentului, in perioada mai septembrie 2012 soții fiind separați in fapt. Imobilul este intabulat in CF_-C1-U27 Sector 4 pe numele ambilor soți-f117vII si a fost evaluat prin expertiza efectuata la suma de_ lei(46630euro)-f95v4
Referitor la bunurile mobile, acestea au fost identificate prin expertiza evaulatorie realizata in cursul litigiului, fiind stabilita o valoare totala a acestora in suma de_ lei, bunurile identificate fiind descrise in raportul depus la fila 10 vol. 4 din dosar. Referitor la bunurile menționate la poziția 3,4,13-18, instanța reține ca acestea sunt bunuri proprii ale soțului parat, ele fiind achiziționate de către mama acestuia conform facturilor 163/2013 si 164/2013 si chitanțelor aferente, depuse la fila 123 vol1 din dosar. Bunurile in cauza au fost astfel donate paratului, după cum a precizat si martora in depoziția sa. In aceeași declarație martora a precizat ca tot in acest mod au fost achiziționate si electrocasnicele, respectiv mobilierul din imobil, astfel ca si acestea reprezintă tot bunuri propriii ale soțului pârât. Referitor la centrala termica, aceasta a fost achiziționata cu factura_/14.10.2012-f125 din suma primita cu titlu de donație de la părinți așa cum a relatat si martora si cum de altfel a susținut si pârâtul pe parcursul litigiului. Factura in cauza este emisa pe numele sau ca de altfel si bonul fiscal.
Pârâtul a recunoscut calitatea de bunuri comune a bunurilor menționate la poziția 5,10,11,12 din raportul de expertiza, iar reclamanta nu a combătut prin probatoriu cele precizate anterior astfel ca instanța le va reține in forma expusa. In consecința valoarea bunurilor comune este in suma de 1740 lei si corespunde bunurilor de la poziția 5,10,11,12 din raportul de expertiza.
Referitor la veniturile obținute de cei doi soți pe durata căsătoriei instanța reține ca reclamanta era studenta la începutul căsătorii si nu avea venituri, aspect relatat de martora C. S. după care a lucrat cu întreruperi la diferite saloane de cosmetica,, încasând venitul minim pe economie, iar din luna iunie 2013 a înființat o firma cu obiect de activitate in același domeniu. Societatea a avut in perioada inițiala venituri considerabile, reclamanta fiind in măsura sa restituie martorei si părinților ei, in 2 luni, doua împrumuturi in valoare de cate 10.000 lei si acumulând un stoc de marfa in valoare de 40.000 lei. Cu toate acestea in evidența contabila a societății nu au fost înregistrate nici un fel de venituri, așa cum atesta si controlul efectuat de reprezentanții ANAF.
Cu privire la situația soțului parat, instanța reține ca in toata perioada acesta fost salariat, fiind angajat in cadrul MAI, având in medie un venit lunar in suma de 2000-2300 lei, conform adeverințelor de venit depuse la fila 252/256 v2, 145v3.,(in lunile iulie si august 2008 a avut venituri semnificativ mai mari, in suma de 3500 respectiv 4900 lei).
În drept, în ceea ce privește legea care guvernează cauza de față, având în vedere faptul că cererea de partaj a fost introdusă la data de 10.07.2014, iar prevederile art. 6 alin. 6 C.Civ. arată că dispozițiile legii noi sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare derivate din raporturile de proprietate, și cele ale art. 66 din Legea nr. 71/2011 dispun că normele legale din Noul cod civil care reglementează materia partajului vor fi aplicabile și în cazul în care cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . acestuia, instanța reține ca incidente în cauză dispozițiile Noului Cod Civil.
Tot față de data formulării prezentei cereri, precum și . data de 15.02.2013 a Noului Cod de Procedură Civilă, instanța reține că prezentul litigiu va fi guvernat de codul de procedură civilă de la data intentării acțiunii, respectiv noul cod.proc civ., așa cum rezultă din dispozițiile art. 3 alin. 1 din legea 76/2012 care prevăd că dispozițiile noului cod se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . acestuia.
Obiectul judecații fiind reprezentat de partajul bunurilor comune ale soților, instanța va avea in vedere si dispozițiile prevăzute în această materie de Codul civil, respectiv art. 339 C.civ, in conf. cu care bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie, si art. 355-357cod civ. care reglementează modalitatea de lichidare a comunității de bunuri. Conf. art. 357 cod civil, pentru lichidarea comunității se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune, până la proba contrară, prezumându-se că soții au avut o contribuție egală. Legea instituie astfel o prezumție relativă de comunitate, completata si de art. 339 reținut anterior, prezumție care poate fi combătuta in cadrul litigiului prin administrarea de probe din care sa rezulte o alta situație de fapt.
In ceea ce privește regimul bunurilor comune si al celor proprii si regimul corespunzător al datoriilor ele sunt reglementate de art. 340 si 351 din codul civil, ce vor fi avute in vedere de instanța la stabilirea masei partajabile pentru includerea sau excluderea unor bunuri din acesta categorie, cu mențiunea ca in cazul datoriilor operează o prezumție opusa celei aferente bunurilor comune, in sensul ca datoriile se prezuma a fi proprii pana ce nu se dovedește din contra.
In concluzie, referitor la activul patrimonial instanța reține in baza situației de fapt expuse la punctele anterioare ca soții au dobândit in timpul căsătoriei următoarele bunuri:
- locuința situata in ., .,apt 51, sector 4, înscrisa in CF_-C1-U27 Sector 4 evaluata la suma de 206.800 lei(46630euro)
- cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea Costinești, jud. C., înscris in CF_ Costinești, împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF_ Costinești, evaluate de expert la suma de 447,5 lei
- bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie, evaluate la suma de 1740 lei.
Daca in ceea ce privește bunurile imobile natura juridica a acestora de bunuri comune nu este discutabila, referitor la bunurile mobile am argumentat la paragraful corespunzător anterior faptul ca majoritatea acestora au fost primite prin donație, cu titlu de dar manual de către soțul parat de la părinții acestuia. Starea de fapt astfel reținuta are la baza atât susținerile paratului cat si depoziția mamei sale, audiata in calitate de martor, dar si facturile de achiziție împreuna cu chitanțele de plata pentru o parte importanta din bunuri, facturi care sunt emise pe numele martorei, creând astfel prezumția ca au fost achitate din surse proprii si nu din veniturile soților. Nu exista la dosar nici o dovada in sensul ca mama pârâtului ar fi fost mandatata de vreunul dintre soți sa efectueze achiziții in numele si in beneficiul acestora ci dimpotrivă aceasta a înțeles să le achiziționeze in nume propriu(ceea ce întărește prezumția rezultată din plata facturilor ) si sa le doneze exclusiv fiului ei si nu ambilor soți, după cum a menționat in depoziția sa. Prin urmare raportat la prev. art. 340 lit. a cod civil rezulta ca bunurile primite prin donație sunt bunuri proprii, astfel ca ele nu vor fi incluse la masa partajabila. Referitor la centrala termica exista o situație similara, ea fiind achiziționata de parat din suma de 90.000 lei primita prin donație de la părinții săi. Ceea ce susține acest argument este faptul ca achiziția a fost efectuata la câteva luni după primirea donației, tot in perioada respectiva fiind efectuata si renovarea imobilului, astfel ca apare ca fiind plauzibila cumpărarea centralei in luna octombrie, după finalizarea lucrărilor interioare. Pe de alta parte in perioada respectiva soții nu conviețuiau, fiind separați in fapt.
Referitor la datoriile comune instanța reține ca din patrimoniul comun fac parte creanțele rezultate din următoarele contracte de credit:
- contractul_/21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu B. Româneasca, din care soldul la data desfacerii căsătoriei este in suma de_ CHF
- contractul_/26.09.2008 in valoare de_ CHF încheiat cu Millenium Bank din care soldul la data desfacerii căsătoriei este in suma de 16.192 CHF.
Referitor la contractul_/07.02.2008-f93 in valoare de 17.200 euro angajat la B. Româneasca SA de către soțul parat si părinții săi, deși in aparenta ar putea fi considerata o datorie . a fost utilizata la plata unui bun comun, respectiv locuința soților, in realitatea ea reprezintă o datorie personala a soțului parat. Scopul pentru care a fost contractata aceasta datorie, a fost acela de a finanța o donație si nu acela de a achita avansul din prețul locuinței. Din probele administrate rezulta ca părinții pârâtului s-au angajat încă de la început sa ramburseze integral datoria rezultată din acest contract de credit (inclusiv din cel anterior contractat la BCR si refinanțat prin acest contract), fără nici o contribuție din partea fiului lor sau al soției acestuia, ceea ce in fapt echivalează cu o donație, respectiv un dar manual in valoare egala cu valoarea creditului. In fapt suma obținuta din acest credit a si fost predata fiului parat, acesta utilizând-o pentru plata avansului la locuința. Prin urmare creditul a fost contractat in vederea finanțării unei donații a părinților săi, astfel ca ea nu face parte din patrimoniul comun al soților, iar suma in cauza va fi avuta in vedere de instanța la evaluarea contribuției soților la dobândirea patrimoniului comun. Împrejurarea ca donația a fost efectuata tot in favoarea soțului parat, care este si titularul contractului de credit si beneficiarul locuinței, creează confuzie numai in aparența, însa nu schimba cu nimic natura juridica a operațiunii. Pentru clarificare, putem considera, cu titlu de exemplu, ca donația a fost efectuata de părinți in favoarea unui terț, in acest caz caracterul de datorie proprie fiind mai mult decât evident.
In ceea ce privește stabilirea contribuției soților la dobândirea acestor bunuri si la plata datoriilor, instanța pornește de la prezumția de contribuție egala stabilita de lege, urmând a se analiza daca din probele administrate se poate stabili o alta situație, respectiv cea susținuta de reclamant, corespunzător unei contribuții proprii de 100%.
In fapt așa cum am precizat si anterior se poate reține o contribuție mai mare a soțului parat, întrucât spre deosebire de reclamanta, a avut in permanenta venituri la un nivel constant, in jurul sumei de 2000-2300 lei, a beneficiat de donații considerabile din partea părinților atât la achiziționarea cat si la renovarea respectiv pentru mobilarea locuinței. (avansul in suma de_ CHF, 90.000 lei, articole de mobilier si electrocasnice).
Reclamanta nu a depus la dosar o situație a veniturilor realizate pe durata căsătoriei si nici nu a administrat alte probe din care să rezulte starea de fapt, in fapt rezultând ca si la data formulării acțiunii, dar si ulterior, situația sa financiara era dificila, ea solicitând acordarea ajutorului public judiciar pentru susținerea plății taxei judiciare de timbru. Deși pe parcursul căsătoriei a existat o îmbunătățire semnificativa a veniturilor sale, ea a intervenit după jumătatea anului 2013 (când reclamanta a decis deschiderea unei afaceri proprii in domeniul coafura-cosmetica) însă la momentul respectiv erau deja achiziționate toate bunurile mobile si imobile ale soților iar in luna ianuarie 2014 soții au divorțat, astfel ca eventualul nivel mai ridicat al veniturilor nu a existat numai pentru o scurta durata de timp si nu a avut nici o influenta asupra patrimoniului deja existent. De asemenea din analizarea situațiilor aferente plății datoriilor nu rezulta ca in perioada respectiva ar fi fost realizate rambursări anticipate sau plați mai importante ale ratelor.
Cu toate acestea, instanța nu poate reține faptul ca reclamanta nu a avut nici o contribuție din moment ce la dosar exista dovezi ca a înregistrat venituri, fie ele si ocazionale, chiar la nivelul minim pe economie, conform depoziției martorei. Totodată martora a estimat ca reclamanta a lucrat cam jumătate din timpul cat a durat căsătoria, ceea ce nu poate fi considerat nesemnificativ.
In plus, este cert ca pe durata căsătoriei soții au avut de achitat ratele la doua credite bancare, respectiv la B. Româneasca si la B. Millenium. Ambele rate sunt in franci elvețieni si au aproximativ aceeași valoare, respectiv 370 CHF. Din examinarea chitanțelor de plata si a situațiilor de plăți pentru cele doua credite rezulta ca pentru creditul de la banca Româneasca plățile au fost efectuate cu preponderenta de parat respectiv de mama sa iar pentru celalalt au fost efectuate de reclamanta sau de mama acesteia. De menționat ca plata ratelor poate fi efectuata de oricare dintre soți in baza mandatului tacit reciproc iar emiterea chitanței pe numele unuia sau altuia dintre soți nu atesta contribuția sa personala, din moment ce veniturile realizate din munca de ambii soți sunt bunuri comune conf. art. 341 cod civil.. Ceea ce este relevant pentru o eventuala contribuție proprie sau mai mare la achitarea datoriilor este sursa veniturilor, iar plata efectuata de către unul din părinți pentru copil constituie un dar manual ce reprezintă o contribuție proprie.
In consecință, la dosar nefiind depuse situații ale veniturilor reclamantei, ele vor fi deduse in baza dovezilor existente. Astfel, ținând cont ca cea mai mare parte a venitului paratului era grevata de plata ratelor la creditul contractat la banca Româneasca iar la dosar nu au fost depuse dovezi privind existența altor surse de venit ale soților singura sursa disponibila pentru efectuarea acestor plați rămâne venitul reclamantei ori sprijinul financiar primit de acesta din partea propriilor părinți. Se poate prezuma astfel ca reclamanta a avut in perioada respectiva (ianuarie 2009-februarie 2014-f121 v2) venituri cel puțin la nivelul necesar pentru a putea susține plata ratei. De asemenea nu trebuie omisa contribuția sa la realizarea activităților casnice, pregătirea hranei, menajul locuinței si alte asemenea care in mod tradițional sunt realizate de soție întrucât pârâtul nu a susținut si nu a dovedit ca reclamanta nu a îndeplinit aceste activități, astfel ca se va prezuma ca ele au fost realizate.
Pentru aceste considerente instanța va evalua contribuția reclamantei la dobândirea bunurilor si la plata datoriilor comune la un cuantum de 25%, cuantum realizat estimativ, întrucât legislația nu prevede o metoda de evaluare exacta, matematică, a acestei contribuții, ea fiind lăsata la aprecierea magistratului, in raport de probele administrate.
Pentru efectuarea partajului si ieșirea din indiviziune instanța retine aplicabilitatea procedurii prevăzute de art. 983-995 cod.proc civ. conf. căreia dacă părțile nu ajung la o înțelegere … instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.
Conf. art. ART. 669 cod civil încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească iar conf. art. 676 care stabilește regulile privitoare la modul de împărțire, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar iar dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.
In ceea ce privește ieșirea din indiviziune, litigiul de fata comporta doua aspecte, in primul rând ieșirea din indiviziune a soților, iar in al doilea rând ieșirea din indiviziune a acestora fata de părinții reclamantei, in raport cu terenurile deținute in jud. C..
Cu privire la primul aspect, respectiv ieșirea din indiviziune a soților, instanța reține ca bunurile suspuse împărțelii nu sunt comod partajabile in natura, astfel ca singura varianta este ce de atribuire a lor cu fixarea unor sulte. In acest sens, referitor la bunurile imobile, instanța va atribui soțului parat apartamentul nr 51, luând in considerare ca acesta locuiește efectiv acolo iar majoritatea bunurilor si renovarea acestuia a fost realizata din surse proprii. Reclamanta nu mai locuiește in imobil si nici nu a solicitat atribuirea acestuia, prin precizarea de la fila 86 v2 solicitând atribuirea tuturor bunurilor soțului parat. In raport de valoarea evaluata a bunului in suma de 206 800 lei si cota de contribuție a reclamantei de 25%, rezulta ca valoarea sultei ce o datorează pârâtul C. G. A. este de_ lei.
Referitor la terenurile din județul C., ele vor fi atribuite reclamantei, având in vedere faptul ca ceilalți coproprietari sunt părinții reclamantei, iar soțul parat a solicitat ca acestea sa fie atribuite soției sale. Sulta ce revine soțului, corespunzătoare cotei de 75% din valoarea de 447,50 lei a terenurilor, este in suma de 335,62 lei.
In ceea ce privește bunurile mobile care fac parte din masa partajabila ele vor fi atribuite soțului parat, întrucât se afla in locuința atribuita acestuia, iar reclamanta nu a mai solicitat nici unul dintre aceste bunuri. Va fi obligat pârâtul la plata unei sulte in suma de 435 lei corespunzător cote de 25% din valoarea de 1740 lei a bunurilor comune.
Referitor la datoriile comune, instanța va reține valoarea acestora de la data desfacerii căsătoriei si va atribui paratului C. G. A. datoria in suma de_ CHF rezultată din contractul de credit_/21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu B. Româneasca. Pentru egalizarea loturilor va fi obligata reclamanta la plata unei sulte in cuantum de 25/% din acesta valoare, respectiv suma de_ CHF.
Datoria in suma de 16.192 CHF existenta la data desfacerii căsătoriei, rezultată din contractul de credit_/26.09.2008 in valoare de_ CHF încheiat cu Millenium Bank va fi atribuita reclamantei instanța reținând in acest sens faptul ca majoritatea plăților au fost înregistrate pe numele acesteia sau al părinților ei. Pentru egalizarea loturilor va fi obligat pârâtul la plata unei sulte in cuantum de 12.144CHF.
Cu privire la al doilea aspect, instanța reține ca in urma ieșirii din indiviziune a soților, starea de coproprietate asupra terenurilor din jud. Constanta exista intre reclamanta care deține cota de ½ si părinții acesteia care de asemenea dețin cota de ½. Instanța va atribui terenurile in cauza Reclamantei, care va fi obligata la plata către parații F. M. si D. a unei sulte de 447,5 lei aferente cotei de ½ din valoarea terenului, deținute de aceștia.
In ceea ce privește cererea paratului C. G. A. de obligare a paraților F. M. si F. D. la plata ratelor achitate pana in prezent aferente creditului contractat la banca Millenium, instanța reține ca acțiunea este nefondata. In acest sens, așa cum am precizat si anterior discrepanța vădita dintre valoarea creditului si prețul terenului nu susține existența unei legături directe dintre acestea, astfel ca ele se vor analiza separat. Așadar, referitor la situația creditului, din contract rezulta ca ambii soți au calitatea de debitori, iar datoria este una . lit. b cod civil. Împrejurarea ca părinții reclamantei s-au angajat să achite acest credit, de câteva zeci de ori mai mare decât prețul terenului, apare ca fiind neverosimila si nu a fost dovedita. Lipsa la interogatoriu a paraților nu poate fi apreciată ca o recunoaștere deplina ci numai ca un început de dovada scrisa care însă nu se coroborează cu alte elemente probatorii. Chiar daca susținerea reclamantului ar fi reala si dovedita, acesta nu ar avea dreptul decât la restituirea unei cote de 75% din valoarea ratelor achitate pana la desfacerea căsătoriei, conform cotei sale de contribuție.
Referitor la cererea de a se constata încetarea regimului matrimonial in luna decembrie 2013, la data separației in fapt a soților, instanța reține ca cererea este nefondata si totodată inadmisibila întrucât o astfel de solicitarea poate fi efectuata numai in cazul divorțului prin acord nu si in alte cazuri, conf. art. 385 alin. 2 cod civil.
In ceea ce privește solicitarea paratului de a fi deduse din activul masei partajabile valoarea îmbunătățirilor efectuate la apartament din surse proprii si valoarea donației primite de la părinți, instanța reține ca o astfel de solicitare nu poate fi primita întrucât sumele respective au fost înglobate in valoarea bunurilor comune astfel ca ele se constituie . mare a soțului. Nu se poate face aplicarea subrogației invocate de parat întrucât sumele in cauza nu au fost înlocuite cu bunuri de sine stătătoare care sa poată fi individualizate si excluse de la masa partajabila. Pe de alta parte pârâtul solicita cumularea celor doua sume deși o parte din donație a fost folosita la renovare, astfel ca in nici un caz nu pot fi cumulate, rezultând astfel ca ar primi înapoi mai mult decât a contribuit.
Același argument este valabil si in cazul cererii de deducere din activ a ratelor creditelor, analiza activului si pasivului patrimonial fiind realizata distinct, fără compensări sau deduceri intre acestea. Datoria . o datorie a soților către un terț creditor. Se pune întrebarea cum ar trebui realizata deducerea de care face vorbire pârâtul si care sunt efectele ei, creditorul ar trebui sa devina coproprietar cu soții sau proprietar exclusiv? Evident ca o astfel de situație nu este posibila echivalând cu instituirea unui alt mod de dobândire a proprietății care nu este prevăzut de lege, astfel ca o cerere de acest gen este total in afara cadrului legal.
F. de aceste împrejurări, instanța va admite in parte atât cererea principala cat si cererea reconvenționala si va dispune in sensul celor reținute anterior.
Cu privire la taxele judiciare, instanța reține ca ambele părți au beneficiat de ajutor public judiciar, însă ambele au căzut in pretenții, astfel ca sumele avansate cu acest titlu vor rămâne in sarcina statului conf. art. 19 din OUG 51/2008. În acest sens sunt sumele de 7537,85 lei reprezentând taxa judiciara de timbru pentru care a fost scutita reclamanta, suma de 3849 lei reprezentând taxa judiciara de timbru de care a fost scutit pârâtul C. G. A. si sumele de 1000 lei respectiv 800 lei reprezentând onorarii expertiza de plata cărora a fost scutit pârâtul C. G. A..
Referitor la cheltuielile de judecata având in vedere solicitarea paratului si faptul ca acțiunea acestuia a fost admisa numai in parte, in baza art. 453 cod.proc.civ. instanța va obliga reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata. In acest sens in componenta sumei se va reține valoarea de 1000 lei reprezentând onorariu expert pentru terenul din jud. Constanta achitata de parat, deși acesta a fost stabilita in sarcina reclamantei, precum si suma de 1000 lei reprezentând jumătatea din valoarea onorariului avocațial achitat de parat si dovedit cu chitanțele de la dosar. Având in vedere ca partajul profita ambelor părți este achitabil ca si costurile acțiunii judiciare să fie suportate in aceeași maniera, motiv pentru care ținând cont ca pârâtul a achitat onorariul pentru doua expertize(prin ajutor judiciar), este echitabil ca a treia expertiza să fie achitata de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta F. M.-G., domiciliata în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâtul C. G. A., cu domiciliul ales la SCA „A., M. și Asociații” situat în București, .. 12, ., ., având ca obiect partaj bunuri comune si
Admite in parte cererea reconvențională formulata de pârâtul reclamant C. G. A. in contradictoriu cu reclamanta parata F. M. G. si parații reconvenționali F. M. si F. D., ambii cu domiciliul în București, ., ., . si in consecință:
1. Constată că F. M. G. si C. G. A. au dobândit în timpul căsătoriei, următoarele bunuri comune:
- locuința situata in ., ., sector 4, înscrisa in CF_-C1-U27 Sector 4, evaluata la suma de 206.800 lei(46.630euro)
- cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea Costinești, jud. C., înscris in CF_ Costinești, împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF_ Costinești, evaluate de expert la suma de 447,5 lei
- bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie, evaluate la suma de 1740 lei.
Constată că la data desfacerii căsătoriei soților existau următoarele datorii comune:
- suma de_ CHF rezultată din contractul de credit_/21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu B. Româneasca
- suma de 16.192 CHF, rezultată din contractul de credit_/26.09.2008 in valoare de_ CHF încheiat cu Millenium Bank
Constată că la dobândirea burilor si datoriilor mai sus arătat F. M. G. a avut o contribuție de 25% iar C. G. A. au avut o contribuție de 75%.
Constata ca datoria rezultata din contractul de credit_/07.02.2008 in valoare de 17.200 euro angajat la B. Româneasca SA este o datorie personală a paratului C. G. A..
2. Dispune sistarea stării de devălmășie, potrivit cotelor de contribuție, după cum urmează:
Atribuie paratului reclamant C. G. A. imobilul situat in ., ., sector 4, înscrisa in CF_-C1-U27 Sector 4 si obliga pe acest la plata către reclamanta parata F. M. G. a unei sulte in suma de_ lei.
Atribuie reclamantei parate F. M. G. cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea Costinești, jud. C., înscris in CF_ Costinești, împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF_ Costinești si obliga pe acesta la plata in favoarea paratului reclamant C. G. A. la plata unei sulte in suma de 335,62 lei
Atribuie paratului reclamant C. G. A. bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie si il obliga pe acesta la plata in favoarea reclamantei parate F. M. G. a unei sulte in suma de 435 lei.
Atribuie paratului reclamant C. G. A. datoria in suma de_ CHF rezultată din contractul de credit_/21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu B. Româneasca si obliga reclamanta pârâta F. M. G. la plata către paratul reclamant C. G. A. a unei sulte in suma de_ CHF
Atribuie reclamantei parate F. M. G. datoria in suma de 16.192 CHF, rezultată din contractul de credit_/26.09.2008 in valoare de_ CHF încheiat cu Millenium Bank SA si obliga pe paratul reclamant C. G. A. la plata către reclamanta parata F. M. G. a unei sulte in suma de 12.144 CHF*4,04
Compensează sultele stabilite si obliga pârâtul reclamant C. G. A. la plata către reclamanta parata F. M. G. a sumei de 51.799 lei respectiv obliga reclamanta parata F. M. G. la plata către pârâtul reclamanta C. G. A. a sumei de 8.612 CHF
3. Dispune ieșirea din indiviziune a reclamantei F. M. G. si a paraților F. M. si F. D. si in consecința:
Atribuie reclamantei parate F. M. G. in integralitate terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea Costinești, jud. C., înscris in CF_ Costinești, împreuna cu cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF_ Costinești.
Obliga reclamanta la plata in favoarea paraților F. M. si F. D. a unei sulte in suma de 447,50 lei.
In baza art. 19 din OUG 51/2008 ia act ca suma de 7537,85, suma de 3849 lei, suma de 1000 lei respectiv 800 lei de plata cărora au fost scutite părțile rămân in sarcina statului.
Obliga reclamanta la plata către pârâtul C. G. A. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. PĂTRASCU C. N.
Red./dact. Jud.PM/6ex./2015
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 23/2015.... → |
|---|
