Uzucapiune. Sentința nr. 6048/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6048/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 6048/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.6048
Ședința publică din data de 12.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: CONSTANTIN CLAUDIU ULARIU
Grefier: Florența B.
Pe rol, se află pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanta C. M. și pe pârâții L. N., C. (fostă L.) M. și L. O., având ca obiect constatarea dobândirii dreptului prin proprietate prin uzucapiune.
Dezbaterile si cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea la data de 12.05.2015, având nevoie de timp pentru a delibera.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.10.2013, sub numărul de dosar de mai sus, reclamanta C. M. a chemat în judecată pârâții L. N., C. (fostă L.) M. și L. O., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să constate dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate ca efect al prescripției achizitive de 30 ani asupra terenului în suprafață de 210 mp șia construcției edificate pe acesta, situate pe ., sector 4, București.
În fapt, învederează reclamanta că aceasta a dobândit la data de 27.11.1977, printr-un înscris sub semnătură privată, de la numitul G. N., imobilul a cărui uzucapare se solicită a fi constatată.
Se mai arată că prin s.c. nr.5253/29.09.1986, pronunțată în dosarul nr.2870/1986 de către Judecătoria Sectorului 4 București, rămasă irevocabilă prin decizia Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.6027/1986, s-au partajat bunurile deținute de către reclamantă cu numitul B. C. în timpul concubinajului și al căsătoriei, iar reclamantei i-au fost atribuit imobilul situat pe ., sector 4, București.
Se arată că reclamanta a stăpânit terenul și construcția menționate, în mod continuu, din anul 1977 până în prezent.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Pârâții nu a depus întâmpinare,
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri, expertiză tehnică topografică și cea în construcții și proba testimonială cu audierea a doi martori.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 27.11.1977, reclamanta a cumpărat de la numitul G. N., printr-un înscris sub semnătură privată(f.13), terenul și construcția situate în București, ., sector 4.
Din raportul de expertiză depus la dosar(f.121-128),rezultă faptul că terenul intravilan situat în București, ., sector 4 are o suprafață totală de 209 mp, având deschidere la stradă de 12,37 ml, iar pe acesta teren a fost edificată în anul 1970 o construcție, având regim de înălțime parter, cu suprafața utilă totală de 93,42 mp, iar aria construită de 116,44 mp.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză (f.134-135) coroborate cu înscrisurile de la f.20-27, instanța reține faptul că terenul și construcția în discuție au fost posedate sub titlu de proprietar de către reclamantă.
Instanța reține că la data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 – Codul Civil, publicată în M.Of. nr. 511/24.07.2009, republicată în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 în M.Of. nr. 505/15.07.2011.
Reclamanta invocă pentru dobândirea proprietății imobilului obiect al cauzei uzucapiunea de lungă durată.
Instanța reține ultraactivitatea Codului civil 1864 motivat de art. 6 alin. 4 din Codul civil 2009 (denumit în continuare Codul civil) care atestă că prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
De asemenea, instanța reține prevederile art. 82 din Legea nr. 71/2011 care atestă că dispozițiile Codului civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. În situația în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.
Or, reclamanta a solicitat transformarea posesiei sale de fapt în posesie de drept și constatarea proprietății sale prin intermediul uzucapiunii de lungă durată începând cu data de 27.11.1977, când reclamanta au dobândit posesie imobilul teren și construcție situate în București, ., sector 4.
Față de aceste considerente, instanța concluzionează că posesia de fapt exercitată de reclamantă va fi supusă prevederilor Codului Civil 1864 care va ultraactiva până în prezent.
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă reprezintă operațiunea juridică prin care un posesor cere a i se transforma situația de fapt, într-o situație de drept – proprietatea imobilului asupra căruia a exercitat posesia.
Uzucapiunea reprezintă o sancțiune civilă pentru proprietarul imobilului care a permis ca o altă persoană să exercite stăpânirea sa în fapt și să se comporte ca un adevărat proprietar.
Art. 1837 C.civ. arată că prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea, iar art. 1846 C.civ că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.
Art. 1890 C.civ. atestă că toate acțiunile atât reale, cât și personale pe care legea nu le-a declarat imprescriptibile și pentru care nu există o normă specială care să impună un termen special, se vor prescrie în termen de 30 de ani, fără să fie obligat să producă vreun titlu și fără a i se poată opună reaua credință, articolul respectiv aflându-se la Capitolul IV „Despre timpul cerut pentru a prescrie” și Secțiunea II „Despre prescripția de 30 de ani”.
Astfel dacă posesorul dovedește că a exercitat o posesie utilă, lungă de peste 30 de ani, conform art. 1847 C.civ. se poate adresa instanței să i se recunoască dreptul de proprietate născut în urma posesiunii în fapt, indiferent dacă a dobândit stăpânirea în fapt printr-un just titlu sau nu și indiferent de modul în care și-a exercitat posesia utilă – cu bună sau cu rea-credință.
Pentru a se reține că posesia a fost utilă trebuie întrunite condițiile enunțate de art. 1847 și anume ca ea să fie continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
De asemenea, relevante în cauza de față sunt și prevederile art. 1860 C.civ. care atestă că orice posesor posterior are facultatea spre a putea opune prescripția să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Astfel pentru admiterea acțiunii și pentru a se constata dreptul de proprietate cu caracter retroactiv, de la data începerii posesiunii în fapt, reclamanta trebuie să facă dovada posesiei utile asupra imobilului obiect al litigiului și să facă dovada că pârâții sunt proprietarii imobilului.
Având în vedere că terenul în discuție a fost stăpânit în permanență de către reclamantă, începând cu data de 27.11.1977 și până în prezent, se poate atesta, prin aplicare disp. art.1860 C. civ., că reclamanta a posedat în mod util terenul în suprafață de și construcția în litigiu din anul 1977 și până în prezent, posedând continuu, conform art. 1848 C.civ., netulburat, conform art. 1851 C.civ. și sub nume de proprietar conform art. 1853 C.civ.
Faptul că prin s.c. nr.5253/29.09.1986, pronunțată în dosarul nr.2870/1986 de către Judecătoria Sectorului 4 București, rămasă irevocabilă prin d.c. nr.1/24.01.1987 Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.6027/1986, s-au partajat bunurile deținute de către reclamantă cu numitul B. C. în timpul concubinajului și al căsătoriei, iar reclamantei i-au fost atribuit imobilul situat pe ., sector 4, București, nu constituie un impediment pentru constatarea dobândirii de către reclamantă dreptului de proprietate prin intermediul prescripției achizitive de lungă durată, întrucât, potrivit art. 786 din C. Civ. de la 1864, „Fiecare coerede este prezumat că a moștenit singur și imediat toate bunurile care compun partea sa sau care i-au căzut prin licitație și că n-a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii”, ceea ce presupune că atât convenția de partaj, cât și hotărârea judecătorească de partaj au efect declarativ, iar nu constitutiv de drepturi, consecința fiind că fiecare proprietar, în urma partajului, va fi considerat, în mod retroactiv titular al dreptului de proprietate pur și simplu asupra bunului.
Așadar, sentința de partaj judiciar cu stabilește în patrimoniul reclamantei un drept de proprietate asupra imobilelor în discuție, cu atât mai mult cu cât, în temeiul principiului relativității lucrului judecat, această sentință nu le este opozabilă pârâților, aceștia nefiind părți litigante în dosarul de partaj.
Cu privire la capătul de cerere al reclamantei vizând înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin intermediul uzucapiunii asupra terenului și construcției situate în București, ., sector 4, instanța îl va respinge ca neîntemeiat, cu motivarea că, în raport de disp. art.27 și art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938, aplicabil în cauză potrivit Deciziei în interesul legii nr. LXXXVI (86) pronunțată la data de 10 decembrie 2007 în dosar nr. 55/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, sunt supuse înscrierii de către instanță în cartea funciară a drepturilor uzucapanților exclusiv dreptul de proprietate dobândit prin uzucapiune în regim de carte funciară.
Ori, în cauză, dreptul de proprietate dobândit de către reclamantă în temeiul uzucapiunii este extratabular, așa cum rezultă din certificatul OCPI aflat la f.16 din dosar.
Astfel, instanța, pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, urmează să admită, în parte, cererea reclamantei prin care solicită recunoașterea stăpânirii sale de fapt asupra terenului în suprafața totală de 209 mp, având deschidere la stradă de 12,37 ml, precum și asupra construcției, având regim de înălțime parter, cu suprafața utilă totală de 93,42 mp, iar aria construită de 116,44 mp, situate în București, ., sector 4, identificate prin raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert M. V. și depus la dosar la f.121-128, și să constate că în virtutea art. 1837,1890 C.civ. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de lungă durată.
Instanța va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere al reclamantei vizând înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin intermediul uzucapiunii asupra terenului și construcției situate în București, ., sector 4.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. și potrivit principiului disponibilității, va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte, cererea formulată de reclamanta C. M., cu domiciliul București, ., sector 4, în contradictoriu cu pârâții L. N., domiciliat în București ., ., ., sector 4, C. (fostă L.) M., domiciliată în A., ., jud. A., și L. O., București, . nr.35, sector 4.
Constată că reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de lungă durată dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața totală de 209 mp, având deschidere la stradă de 12,37 ml, precum și asupra construcției, având regim de înălțime parter, cu suprafața utilă totală de 93,42 mp, iar aria construită de 116,44 mp, situate în București, ., sector 4, identificate prin raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert M. V..
Respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere al reclamantei vizând înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin intermediul uzucapiunii asupra terenului și construcției situate în București, ., sector 4.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel, în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 12.05.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
C. C. UlariuFlorența B.
Red. Jud. C.C.U / Tehnored. C.C.U si F.B/ 5 ex.
← Pretenţii. Hotărâre din 07-05-2015, Judecătoria SECTORUL 4... | Pretenţii. Hotărâre din 12-05-2015, Judecătoria SECTORUL 4... → |
---|