Validare poprire. Sentința nr. 2061/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2061/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 2061/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2061
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. - M. P.
GREFIER: V. H.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe creditoarea M. (fostă A.) I. A. în contradictoriu cu debitoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, pârâtul M. P. și terții popriți M. FINANȚELOR PUBLICE, A. DE T. ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. și B. I. ROMENA, având ca obiect „Validare poprire”. |
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțate la acea dată, face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 18.02.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.06.2014 creditoarea M. (fostă A.) I. A. a solicitat în contradictoriu cu debitoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală, pârâtul M. P. și terții popriți Ministerul Finanțelor Publice, A. de T. și contabilitate Publică a Municipiului București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, B. Comercială Română, B. Transilvania și B. I.-Romena validarea popririi înființată de Biroul Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A. în dosarul de executare nr. 6/2014.
În motivare, creditoarea a arătat că poprirea a fost legal înființată de executorul judecătoresc, dar nejustificat terții popriți au refuzat consemnarea ori plata. Aceasta a adăugat că refuzul abuziv s-a manifestat expres, dar s-a prelungit ulterior prin lipsa oricărui răspuns, deși executorul judecătoresc a solicitat documente și explicații. Totodată, a solicitat aplicarea unei amenzi maxime de 10.000 lei fiecărui terț poprit.
În drept, creditoarea a invocat art. 789 C.p.c.
Aceasta a solicitat proba cu înscrisurile anexate cererii de validare și interogatoriul terților popriți.
Cererea a fost legal timbrată ulterior, ca urmare a dispoziției instanței, cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
Pârâtul M. P. a depus întâmpinare la data de 26.11.2014 (fila 37) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea cererii de validare în acest sens. Acesta a arătat că M. P. nu este participant la executarea silită.
În drept, a invocat art. 205 C.p.c., solicitând judecarea în lipsă.
Terții popriți Ministerul Finanțelor Publice și S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, au depus întâmpinare la data de 04.12.2014 (fila 169), prin care au invocat excepția netimbrării, excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale pasive de terț poprit a acestora și inadmisibilitatea cererii de validare față de acești terți popriți.
De asemenea, aceștia au invocat puterea de lucru judecat a sentinței civile nr. 2136/30.09.2013 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ *, irevocabilă prin decizia civilă nr. 67/05.03.2014 pronunțată de Tribunalul C.-S., soluție ce a intervenit după data pronunțării sentinței civile a Judecătoriei Sectorului 5 București, care reprezintă titlul executoriu din prezenta cauză.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, s-a făcut trimitere la art. 19 din Legea nr. 500/2002, precizându-se că din aceste dispoziții legale nu rezultă că Ministerului Finanțelor Publice i-ar reveni calitatea de terț poprit față de Agenția Națională de Administrare Fiscală sau față de altă instituție Publică, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nici potrivit vechiului Cod de procedură civilă, nici în condițiile noului cod.
Terții popriți au învederat că acest aspect a fost soluționat cu autoritate de lucru judecat și prin sentința civilă nr. 6981/22.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, argumentarea fiind pe deplin aplicabilă în prezentul dosar.
De asemenea, aceștia au invocat art. 5 alin. 1 din O.U.G nr. 146/2002, art. 780 alin. 5 lit. a C.p.c. și decizia în interesul legii nr. 10/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care descrie în amănunt coordonatele raportului juridic dintre Ministerul Finanțelor Publice și orice alt ordonator de credite.
Terții popriți au adăugat că rezultă din cadrul legal în vigoare faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu este și nu acționează ca o instituție de credit, respectiv ca o bancă sau ca o unitate de trezorerie, care să aibă în administrare conturile A.N.A.F. și care să poate fi subiect al raportului juridic al popririi, în calitate de terț poprit.
S-a arătat că inexistența unui astfel de raport juridic a determinat imposibilitatea de a da curs adresei de înființare a popririi, fapt ce a fost interpretat eronat ca fiind un „refuz de a se conforma obligațiilor” stabilite în mod nelegal de executorul judecătoresc, întrucât nu există calea legală pentru a da curs unei astfel de popriri precum cea invocată de creditor.
Aceștia au precizat că, în ceea ce privește regimul juridic al creanțelor bugetare, aflate în conturile trezoreriei statului, trebuie cunoscut faptul că resursele financiare publice sunt constituite din impozite, taxe, contribuții și venituri nefiscale colectate de la contribuabili, repartizarea și utilizarea lor făcându-se sub controlul Curții de Conturi, al Ministerului Finanțelor Publice, potrivit competențelor legale ce-i revin, precum și altor organe împuternicite să gestioneze aceste sume.
S-a adăugat că gestionarea resurselor financiare se asigură printr-un sistem unitar de bugete în care sunt cuprinse venituri și cheltuieli, iar cheltuielile bugetare au o destinație precisă, executarea lor fiind asigurată prin credite bugetare deschise, la dispoziția ordonatorilor principali de credite, care la rândul lor au obligația de a utiliza resursele financiare numai în limita destinațiilor lor, nefiind admis a se face din aceste credite cheltuieli care nu s-au prevăzut, sub sancțiunea tragerii la răspundere a celor vinovați.
Terții popriți au învederat că simpla decizie a executorului judecătoresc, în sensul că aceștia au calitatea de terți popriți în condițiile specifice prezentei cauze nu poate conferi caracter de legalitate actelor de executare emise în dosarul de executare.
În motivarea excepției inadmisibilității, aceștia au arătat că nu s-a dovedit de către creditoare raportul juridic dintre debitorul poprit și terțul poprit, în baza căruia sunt datorate sumele de bani.
Pe fond, terții popriți au invocat că O.U.G. nr. 71/2009 nu este aplicabil prezentei spețe și că sentința civilă pronunțată de Judecătoria Reșița a statuat cu putere de lucru judecat astfel cum s-a detaliat mai sus.
Aceștia au solicitat proba cu înscrisuri.
Terțul poprit Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București –A. de T. și Contabilitate Publică a Municipiului București a depus întâmpinare la data de 25.11.2014 (fila 26), prin care a invocat excepția netimbrării, excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale pasive de terț poprit.
Pe fond, s-a învederat că trimiterile creditoarei la O.U.G. nr. 71/2009 nu sunt întemeiate și că sumele de bani datorate nu sunt datorate nici de debitorul A.N.A.F, întrucât nu mai există o creanță datorată de debitor, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 2136/30.09.2013 de către Judecătoria Reșița în dosarul nr._ *, pe care o invocă terțul poprit cu putere de lucru judecat, cu consecința respingerii cererii de validare ca neîntemeiată. Acesta a adăugat că prin această sentință Judecătoria Reșița a admis contestația la executare și a dispus anularea actelor de executare emise în cadrul dosarului de executare nr. 123/2012.
Terțul poprit a precizat că, din punct de vedere juridic, există identitate de părți, obiect și cauză și, atât timp cât debitorul inițial, fosta Direcție a Finanțelor Publice a Județului C.-S. (în prezent D.G.F.P. Timișoara) nu datorează suma de_ lei, cu atât mai puțin nu datorează nici suma pretinsă în noul dosar de executare silită, preluată din același centralizator.
Terțul poprit B. Comercială Română S.A. a depus întâmpinare la data de 02.12.2014 (fila 48), prin care a solicitat constatarea ca îndeplinite a condițiilor impuse de art. 786 C.p.c. și, în consecință, respingerea ca neîntemeiată a cererii de validare.
În motivare, s-a arătat că prin adresa de înființare a popririi s-a solicitat indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate de A.N.A.F., formulându-se răspuns de terțul poprit către executorul judecătoresc prin care a comunicat că nu poate da curs solicitării sale, întrucât debitorul nu deține conturi de disponibilități supuse executării silite prin poprire.
Acesta a făcut trimitere la art. 5 alin. 1, art. 59 alin. 2 și art. 73 alin. 1 din O.U.G. nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, precum și la dispozițiile Ordinului nr. 2336/2011 privind procedura de punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cărora se solicită înființarea popririi conturilor autorităților și instituțiilor publice deschise la nivelul unităților Trezoreriei Statului, arătând că instituțiile publice efectuează operațiuni de încasări și plăți prin unitățile Trezoreriei Statului.
Terțul poprit a învederat că, în mod excepțional, instituțiile publice pot deschide conturi la instituțiile de credit pentru împrumuturi contractate în vederea derulării acestora, conturi escrow pentru colectarea veniturilor sau a altor disponibilități de la instituții finanțatoare externe sau interne, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice (în aceste conturi putând fi depuse venituri bugetare încasate în numerar prin casieria proprie, venituri bugetare virate din conturile deschise la unitățile Trezoreriei Statului), precum și pentru operațiuni de încasări și plăți în valută.
Acesta a făcut referire la dispozițiile art. 1 din H.G. nr. 520/2013, art. 12, art. 14 alin. 3, art. 22 alin. 1 și art. 29 alin. 3 din Legea nr. 500/2002, art. 1 alin. 1 din O.G. nr. 22/2002 și art. 780 alin. 5 C.p.c.
Terțul poprit a solicitat proba cu înscrisurile anexate întâmpinării, solicitând judecarea în lipsă.
Creditoarea a depus răspuns la întâmpinări la data de 16.12.2014 (fila 209), prin care a arătat – cu privire la întâmpinarea Ministerului P. – că acesta are obligația, conform art. 665 alin. 7 C.p.c., să stăruie prin procurori la aducerea la îndeplinire a titlului executoriu în condițiile legii.
Referitor la întâmpinarea debitorului, creditoarea a precizat că este neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a învederat că A.N.A.F. are calitatea de debitor ca urmare a sentinței de validare a popririi pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București. S-a subliniat că în esență argumentele debitorului conduc la concluzia că acesta nu poate fi executat.
În privința întâmpinării terțului poprit B. Comercială Română S.A., creditoarea a arătat că acesta în mod fals a încercat să acrediteze că în realitate a respectat adresa de înființare a popririi, întrucât în realitate B.C.R. a refuzat și refuză să dea curs măsurii popririi în mod nelegal. Aceasta a adăugat că poprirea trebuia pur și simplu instituită, iar sumele insesizabile conform legii nu puteau face obiectul popririi, dar B.C.R. nu a instituit poprire deloc, pe motiv că sumele sunt insesizabile.
Creditoarea a precizat că abuzul terțului poprit este și mai grav, deoarece din chiar actele depuse de acesta rezultă că a comunicat debitorului măsura popririi, fraudând astfel legea care exceptează de la somare debitorul în cazul măsurii popririi, conform art. 782 C.p.c. S-a arătat că debitorul A.N.A.F. a emis o adresă la cererea terțului poprit B.C.R., adresă depusă la dosar chiar de B.C.R., prin care a explicat pe larg că sumele respective de bani sunt insesizabile, deci nu pot fi supuse popririi în niciun fel.
Aceasta a arătat, cu privire la art. 780 lit. a și lit. b C.p.c., că pentru a opera aceste texte de lege, poprirea trebuia instituită și la fiecare plată să se facă dovada și mențiunea afectațiunii speciale în fapt și în drept, iar la sumele pe care legea le exceptează de la executare banca nu ar fi dispus virarea lor către creditor pe baza insesizabilității legale. Cu privire la sumele prevăzute de art. 780 lit. c C.p.c., s-a precizat că aceste sume au o insesizabilitate limitată la trei luni, dar în cauza de față – deși au trecut trei luni – poprirea nu a fost instituită, B.C.R. și A.N.A.F. încălcând legea fără a risca nicio sancțiune legală.
Față de întâmpinarea terților popriți Ministerul Finanțelor Publice și S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, creditoarea a solicitat respingerea ca neîntemeiate a excepțiilor invocate, arătând pe fond că M.F.P. este ordonator principal de credite, virând și repartizând credite bugetare către debitorul A.N.A.F.
Cu privire la întâmpinarea terțului poprit Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București – A. de T. și Contabilitate Publică a Municipiului București, creditoarea a solicitat respingerea ca neîntemeiate a excepțiilor invocate, arătând pe fond că apărările sunt identice cu acelea privind pe cei din urmă terți popriți.
Ca urmare a dispoziției instanței, a fost depus la data de 27.01.2015 dosarul de executare nr. 6/2014.
La termenul de judecată din data de 04.02.2015 instanța s-a pronunțat asupra excepției netimbrării și excepției de nulitate a cererii de chemare în judecată, unind cu fondul celelalte excepții. De asemenea, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de terțul poprit B. Comercială Română S.A.
Analizând lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, prin adresele din data de 05.05.2014 (filele 2350 și urm.) emise în dosarul de executare nr. 6/2014, executorul judecătoresc a înființat poprirea la terții popriți din prezenta cauză, alături de alți terți popriți, pentru indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile datorate de aceștia debitorului până la concurența sumei de 14.365 lei, din care 10.984 lei – debit principal și 3381 lei – cheltuieli de executare.
Acest dosar de executare are la bază titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6981/22.08.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București prin care instanța a validat poprirea înființată de Biroul Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A. în dosarul de executare nr. 817/2012 la terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscală (debitor în prezentul dosar).
Dosarul de executare nr. 817/2012 are la bază titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1843/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 519/02.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care D.G.F.P. C.-S. a fost obligată la plata de drepturi salariale către angajații săi, printre care și creditoarea din prezenta cauză.
Anterior acestui dosar de executare silită, a mai fost demarată o executare silită în baza acestei din urmă sentințe civile de către Biroul Executorului Judecătoresc N. N., ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 123/2012. Creditori în acest dosar de executare au fost creditoarea, alături de ceilalți reclamanți din dosarul nr._, angajați ai D.G.F.P. C.-S., toți reprezentați prin sindicat.
Această executare silită (dosarul de executare nr. 123/2012) a fost anulată prin sentința civilă nr. 2136/30.09.2012 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ * (fila 62), reținându-se că, în condițiile în care nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul de bază suntem în prezența unui drept virtual, astfel că suplimentele salariale la plata cărora D.G.F.P. C.-S. a fost obligată este imposibil să fie calculate, iar hotărârea pronunțată (sentința civilă nr. 1843/28.10.2008) în aceste condiții nu este susceptibilă de executare.
În ce privește adresele de înființare a popririi în dosarul de executare nr. 6/2014 al B.E.J. Casagranda-S. A., ce fac obiectul prezentei cauze, instanța reține că la data de 21.05.2014 (fila 240) A. de T. și Contabilitate Publică a răspuns executorului judecătoresc că la momentul respectiv cuantumul sumelor care pot fi indisponibilizate este zero.
Terțul poprit B. I.-Romena a răspuns executorului judecătoresc la data de 23.05.2014 (fila 244) că debitorul nu figurează ca titular de conturi curente în evidențele băncii.
Terțul poprit B. Comercială Română a răspuns executorului la data de 29.05.2014 (fila 246) că debitoarea nu deține conturi de disponibilități deschise la BCR SA și a menționat că aceasta are deschise la această unitate bancară conturi cu destinație specială.
În drept, față de obiectul cererii și de argumentele invocate, instanța face trimitere la următoarele dispoziții relevante din Codul de procedură civilă:
„Art. 248. (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Art. 430. (1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.
Art. 431. (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.
(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Art. 626. S. este obligat să asigure, prin agenții săi, executarea în mod prompt și efectiv a hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii, iar, în caz de refuz, cei vătămați au dreptul la repararea integrală a prejudiciului suferit.
Art. 665. (7) În partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:
"Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunțat prezenta încheiere de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii. (Urmează semnătura președintelui instanței și a grefierului.)"
Art. 780. (1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 732 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.
(2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728, dacă este cazul.
(3) Poprirea se poate înființa și asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanțe sunt certe și lichide.
(4) Se va putea popri și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției.
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.
Art. 782. (1) Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
(2) În adresa de înființare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i le va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.
Art. 783. (1) Din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit sunt indisponibilizate toate sumele și bunurile poprite. De la indisponibilizare și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor.
(3) Indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, precum și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi.
(4) Prin efectul indisponibilizării, plata sau cesiunea creanței poprite nu va fi opozabilă creditorului popritor. De asemenea, nu pot fi opuse creditorului popritor actele de dispoziție de orice fel făcute ulterior înființării popririi de debitorul poprit asupra bunurilor poprite.
Art. 789. (1) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
(2) În cazul când asupra aceleiași sume datorate de terțul poprit există mai multe popriri, care nu au fost executate de către acesta, validarea lor se va putea judeca printr-o singură hotărâre.
(3) Instanța îi va cita pe creditorul urmăritor și pe cei intervenienți, dacă este cazul, precum și pe debitorul și terțul poprit și, la termenul fixat pentru judecarea cererii de validare, va putea dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului, în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi.
(4) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
(5) Poprirea înființată asupra unei creanțe cu termen sau sub condiție va putea fi validată, dar hotărârea nu va putea fi executată decât după ajungerea creanței la termen sau, după caz, la data îndeplinirii condiției.
(6) Dacă sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atât pentru sumele ajunse la scadență, cât și pentru cele care vor fi scadente în viitor, în acest ultim caz validarea producându-și efectele numai la data când sumele devin scadente. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pentru sumele viitoare, instanța va dispune menținerea popririi până la realizarea integrală a creanței.
(7) Dacă poprirea a fost înființată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau, la data înființării ei, în mâinile terțului poprit, instanța va hotărî vânzarea lor.
(8) Dacă poprirea a fost înființată asupra unor bunuri mobile incorporale datorate debitorului, dar care, la data validării, nu se mai aflau în posesia terțului, acesta va fi obligat, prin hotărârea de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct de către executorul judecătoresc.
(9) Terțul poprit care, cu rea-credință, a refuzat să își îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre de validare, cu o sumă cuprinsă între 2.000 lei și 10.000 lei.
Art. 790. Hotărârea dată cu privire la validarea popririi este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la comunicare.”
De asemenea, conform Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii:
„Art. 1. (1) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
(2) Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate.”
Conform Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice:
„Art. 19. În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții:
a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;
b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
b1) elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile macroeconomice elaborate și comunicate de către Comisia Națională de Prognoză;
b2) participarea la concursul pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil este condiționată de deținerea certificatului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi, precum și de cunoașterea reglementărilor europene în domeniu; modul de dobândire sau retragere a certificatului va fi stabilit prin norme metodologice. Pentru conducătorii compartimentelor financiar-contabile aflați în funcție, cursurile și atestarea se fac gratuit, prin intermediul Școlii de Finanțe Publice și Vamă din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin organizarea de cursuri în fiecare reședință de județ;
b3) dobândirea și menținerea certificatului de atestare reprezintă condiție specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de credite având obligația modificării corespunzătoare a fișelor de post respective;
c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora;
d) emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, activitățile de control intern și audit intern privind modul de gestionare a acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea acestuia;
e) solicită rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice;
f) aprobă clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora;
g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;
i) asigură monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației;
j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare;
k) «abrogat» stabilește conținutul, forma de prezentare și structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;
l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
m) dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;
n) colaborează cu B. Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar;
o) prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu B. Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe;
p) participă, în numele statului, în țară și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu B. Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți;
r) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale.”
În speță, având în vedere art. 248 alin. 1 C.p.c., sus-citat, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor.
Cu privire la autoritatea de lucru judecat invocată sub aspectul efectului său pozitiv de terții popriți Ministerul Finanțelor Publice, S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, și A. de T. și Contabilitate Publică, constatând că aspectele stabilite cu autoritate de lucru judecat de Judecătoria Reșița nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze, instanța stabilește ca fiind neîntemeiate apărările formulate, urmând a le respinge în consecință.
Astfel, instanța constată că în prezentul litigiu nu se discută drepturile salariale stabilite prin sentința civilă nr. 1843/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._, nu acesta fiind titlul executoriu, ci sentința de validare a popririi pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București. Prin urmare, este lipsit de relevanță faptul că Judecătoria Reșița a stabilit irevocabil că drepturile salariale nu pot fi cuantificate, întrucât în prezentul dosar de executare nu se discută obligația de plată a D.G.F.P. în baza sentinței civile a Tribunalului C.-S., ci obligația de plată a A.N.A.F. în baza sentinței civile de validare pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. P., invocată de acest pârât prin întâmpinare, instanța urmează să o admită și să respingă cererea de validare a popririi formulată în contradictoriu cu acesta ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În acest sens, instanța arată că nu au calitate procesuală în cererea de validare a popririi decât debitorul, creditorul și terțul poprit. Faptul că legea prevede că procurorii trebuie să-și dea concursul în realizarea executării silite nu echivalează cu conferirea unei calități procesuale în procedura de validare a poprii.
În ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de terții popriți Ministerul Finanțelor Publice, S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, și A. de T. și Contabilitate Publică, instanța stabilește că acestea sunt neîntemeiate, urmând a le respinge.
Instanța subliniază că noțiunea de calitate pasivă se referă în validarea de poprire la identitatea dintre persoana terțului poprit și destinatarul adresei de înființare a popririi.
Cu alte cuvinte, calitatea procesuală pasivă se dobândește doar prin simplul fapt că părții i-a fost înaintată o adresă de poprire de către executorul judecătoresc, fără a se ține cont de existența raporturilor reale între terț poprit și debitor, de validitatea acelei adrese și de legalitatea în sine a măsurii, aspecte ce urmează a fi analizate pe fondul cauzei sau într-o eventuală contestație la executare.
Pe fond, din redactarea art. 780 și art. 789 C.p.c., sus-citate, rezultă – pentru a fi admisă cererea de validare a popririi – trebuie îndeplinite două condiții cumulative: condiția existenței raporturilor juridice dintre debitor și terțul poprit, prin care cel din urmă datorează debitorului sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile, sau deține astfel de bunuri pentru debitor, și condiția neîndeplinirii de către terțul poprit a obligațiilor stabilite prin lege, respectiv de a proceda la indisponibilizarea banilor sau bunurilor respective.
Astfel, în ce privește terții popriți Ministerul Finanțelor Publice și S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța stabilește că prima condiție nu este îndeplinită, între aceștia și debitor nefiind stabilite raporturi juridice de tip debitor și, respectiv, creditor.
Instanța face trimitere la dispozițiile art. 19 din Legea nr. 500/2002, sus-citat, din care rezultă că operațiunea de centralizare a fondurilor instituțiilor publice, realizată de Ministerul Finanțelor Publice, nu se circumscrie unor raporturi creditor – debitor, ci prin intermediul planificării generale a bugetului de stat. Cu alte cuvinte, această parte doar centralizează operațiunile instituțiilor publice precum debitorul, fără ca acesta din urmă să ruleze în mod direct sume de bani prin conturi deținute la Ministerul Finanțelor Publice.
De asemenea, în baza considerentelor expuse, instanța reține că nici S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitatea de terț poprit în prezenta cauză. Susținerile creditoarei cu privire la eventuala răspundere a Statului R. în baza art. 626 C.p.c., sus-citat, nu pot fi primite; instanța reține că acestea nu pot fi analizate în cadrul soluționării cererii de validare a popririi (unde se analizează doar raporturile dintre debitor și terțul poprit, respectiv îndeplinirea sau nu a calității de terț poprit), iar dacă creditoarea înțelege să angajeze răspunderea patrimonială a statului, atunci are la dispoziție o acțiune în acest sens, în condițiile prevăzute de lege.
Pe cale de consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi formulată în contradictoriu cu aceste părți.
Cu privire la terțul poprit A. de T. și Contabilitate Publică a Municipiului București, instanța reține că nu este îndeplinită cu precădere condiția ca terțul poprit să nu fi îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.
În acest sens, instanța reia, astfel cum s-a reținut mai sus, că această parte a comunicat executorului judecătoresc faptul că nu există disponibil bănesc asupra căruia să se instituie poprirea.
Față de faptul că terțului poprit nu i se poate reține o culpă și având în vedere consecințele ce decurg dintr-o eventuală admitere a validării de poprire (obținerea unui titlu executoriu împotriva terțului poprit; de altfel, un astfel de titlu executoriu este și acela din prezentul dosar de executare), a valida o astfel de poprire și a se executa apoi bunurile terțului poprit în contul datoriei debitorului echivalează cu o garanție solidară a terțului poprit pentru obligația debitorului.
În varianta prevăzută de art. 780 alin. 1 C.p.c., în care bunurile supuse popririi sunt datorate de terț poprit către debitor, a executa terțul poprit pentru datoria debitorului este întocmai legală și justă, întrucât executarea directă de către creditor a terțului poprit are același mecanism al unei acțiuni oblice, prin care creditorul exercită drepturile debitorului în vederea aducerii de bunuri în patrimoniul acestuia din urmă.
Cu toate acestea, în varianta în care bunurile supuse popririi sunt deținute de terț poprit în numele debitorului, mai exact în situația în care se pune poprire pe conturile debitorului la terțul poprit, apare ca injustă soluția obligării terțului poprit la executarea creanței, în lipsa unei datorii efective sau a unor bunuri (inclusiv bani și alte valori, în definiția legii) concrete care să fie poprite. Cu alte cuvinte, a admite o astfel de soluție în condițiile în care terțul poprit nu a nesocotit dispozițiile legale, ar echivala cu dobândirea automată de către terț a unei calități de garant solidar odată cu înființarea unui cont al debitorului la instituția poprită, cu consecința executării bunurilor terțului poprit.
Referitor la terțul poprit Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București, instanța reține că această instituție cuprinde mai multe servicii, printre care și A. de T. și Contabilitate Publică a Municipiului București. În acest context, instanța constată că Direcția G. Regională a Finanțelor Publice a Municipiului București nu are calitatea distinctă de terț poprit în cauză, astfel că va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în raport cu acesta.
Referitor la terțul poprit B. Comercială Română S.A., instanța constată că toate conturile deținute de debitoare la acesta reprezintă fie conturi cu destinație specială în sensul art. 780 alin. 5 lit. a C.p.c., fie conturi din care sunt plătite salariile angajaților debitorului, asupra cărora nu se poate institui poprirea, conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 22/2002.
Cu privire la cel din urmă text, având în vedere că reprezintă o normă specială, privind nu salarii în general, ci sumele destinate acoperirii cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal din instituțiile publice, instanța stabilește că art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 22/2002 derogă de la art. 780 alin. 5 lit. c C.p.c., care stabilește un termen de trei luni de la data înființării popririi în care aceste sume nu pot fi poprite.
Pe cale de consecință, constatând că sumele deținute de B.C.R. pentru debitor nu pot fi poprite și că terțul poprit nu a nesocotit dispozițiile legale privind înființarea popririi, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi în ce privește această parte.
Este regretabilă soluția legislativă de desființare a popririi în toate cazurile în care cererea de validare este respinsă, nelăsând loc de apreciere în sensul respingerii cererii cu consecința menținerii popririi pentru disponibilități viitoare ale debitorului la instituția terț poprit. Cu toate acestea, instanța judecătorească nu poate hotărî în afara legii, urmând a desființa popririle nevalidate.
Privitor la terțul poprit B. I.-Romena, având în vedere că nu s-a dovedit de creditoare existența efectivă a unor conturi ale debitorului deschise la această unitate bancară, instanța stabilește cererea de validare ca fiind neîntemeiată în raport de acest terț poprit.
Față de cele ce preced, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi și va desființa popririle înființate la terții popriți din prezenta cauză în dosarul de executare nr. 6/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc Casagranda-S. A. și va respinge cererea de amendare a terților popriți, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. P., invocată de pârât.
Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de terții popriți Ministerul Finanțelor Publice, S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice și A. de T. și Contabilitate Publică.
Respinge cererea de validare a popririi formulată de creditoarea M. (fostă A.) I. A., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. „E. C.”, cu sediul în București, sector 5, ., . cu pârâtul M. P., cu sediul în București, sector 5, ., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi formulată de creditoarea M. (fostă A.) I. A., cu domiciliul procesual ales la C.. Av. „E. C.”, cu sediul în București, sector 5, ., ., . cu debitoarea AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în București, ., sector 5 și terții popriți M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, A. DE T. ȘI CONTABILITATE PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Splaiul Unirii, nr. 6 - 8, sector 4, S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ., sector 5, DIRECȚIA G. REGIONALA A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 2, . Gerota, nr. 13, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A., cu sediul în București, sector 3, . și B. I. ROMENA, cu sediul în București, sector 2, .. 2-4, . popririle înființate la acești terți în dosarul de executare nr.6/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc „Casagranda - S. A.”.
Respinge cererea de amendare a terților popriți, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cerere de apel care se depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. P. V. H.
Red. CMP/VH/11ex./2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4908/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2188/2015. Judecătoria... → |
|---|
