Contestaţie la executare. Sentința nr. 1867/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1867/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 1867/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREȘTI
....
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1867
Ședința publică de la data de 16 februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. M.-R.
GREFIER: N. A.-M.
Pe rol, judecarea cauzei civile formulată de contestatoarea P. L. PRIN TUTORE M. V., în contradictoriu cu intimatul G. D. F., având ca obiect: contestație la executare-suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns părțile, prin apărători.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatului depune la dosar contract de vânzare-cumpărare și învederează instanței că imobilul a fost înstrăinat.
Instanța, invocă din oficiu și pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București în soluționarea prezentei cauze, raportat la data formulării cererii de executare silită și la sediul biroului executorului judecătoresc.
Apărătorul contestatoarei arată că la data introducerii acțiunii, instanța competentă este cea de la locul situării imobilului, neavând relevanță dacă sediul biroului executorului judecătoresc este în sectorul 5. Pentru aceste considerente solicită respingerea excepției.
Apărătorul intimatului lasă la aprecierea instanței.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale invocate din oficiu.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 05.05.2014, sub dosar nr._, contestatoarea P. L., prin tutore M. V., în contradictoriu cu intimatul G. D. F. a formulat contestație la executare împotriva executării silite inițiate la cererea creditorului în cadrul dosarului de executare nr. 125/2014, al B. AD REM, în baza titlului executoriu reprezentat de Actul de adjudecare emis la data de 14.03.2014, de B. B. C. ȘI M. A.-M. în dosarul de executare nr. 447/A/2012, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună admiterea contestației la executare, anularea executării înseși, suspendarea executării până la soluționarea contestației la executare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat în esență faptul că la data de 30.04.2014, M. V. a fost citată de către B. AD REM pentru a fi prezentă la locul executării pentru a lua în primire obiectele personale ale mamei sale. Aceasta a precizat că mama acesteia suferă de probleme psihice, motiv pentru care a formulat cerere de punere sub interdicția a acesteia.
Întrucât executarea silită care face obiectul dosarului de executare nr. 125/2014 are la bază adjudecarea imobilului în cadrul dosarului de executare nr. 447/A/2012, al B. B. C. ȘI M. A.-M., dosar în care a formulat contestație la executare, în situația în care instanța va admite contestația la executare, va anula și obligația de precare a bunului, aceasta rămânând fără obiect.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 71 și urm. Noul C.proc.civilă, 1205 Noul Cod Civil.
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri din dosarul de executare.
La data de 22.10.2014, contestatoarea a formulat cerere completatoare, prin care a solicitat anularea actelor de executare efectuate de B. B. C. în dosarul de executare nr. 757/2014, precum și întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de executare.
În motivarea cererii completatoare, contestatorul a arătat în esență faptul că, prin încheierea din data de 08.05.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2014, instanța a admis cererea având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 125/2014, al B. AD REM.
La data de 13.05.2014, creditorul s-a prezentat la B. B. C., depunând aceeași cerere de executare silită, fiind format dosarul de executare nr. 757/2014, executarea silită fiind încuviințată de către Judecătoria Sectorului 5 București prin încheierea din data de 16.05.2014, pronunțată în dosarul nr._/302/2014.
A mai arătat contestatoarea că executarea silită este nelegală, suspendarea provizorie a executării silite a obligației de predare a imobilului subzistă și în prezent, în temeiul încheierii de ședință din data de 08.05.2014, fiind inadmisibilă o nouă cerere de încuviințare a executării silite a aceleiași obligații de predare a imobilului adresată aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 București.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. NCPC.
Ca urmare a adresei instanței, au fost înaintate actele din dosarele de executare nr. 757/2014 al B. B. C. și nr. 125/2014 al B. AD REM.
Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 19.01.2015, instanța a dispus introducerea în cauză a doamnei M. V., în calitate de tutore al contestatoarei P. L..
La termenul de judecată din data de 16.02.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București.
Instanța reține că, potrivit art. 248, alin. 1 din Noul C.Proc.Civ., ,, Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, în raport de prev.art. 129, alin. 3 și art. 132, alin. 3 din Noul Cod procedură civilă, instanța reține că potrivit art. 132 Noul C.proc.civilă ,,Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent.
(3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”.
În cazul în care cererea de încuviințare a executării silite a fost înregistrată pe rolul instanței de executare înainte de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 348/17.06.2014, este pe deplin aplicabilă regula potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența este înlăturată, regulă consacrată în art. 25 alin. 2 NCPC. Așadar, numai dacă instanța de executare a fost sesizată cu cererea de încuviințare a executării silite anterior publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial, competența acestei instanțe este legal dobândită, potrivit vechii reglementări, nu doar pentru această cerere a cărei admitere constituie o premisă esențială a executării silite înseși și, ca atare, constituie mai mult decât un simplu incident, ci și pentru orice altă cerere ulterioară, formulată în cadrul și în legătură cu executarea silită (contestația la executare).
Decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014 nu poate avea niciun efect asupra executărilor silite aflate în curs si pentru care s-a depus cererea de încuviințare a executării la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, întrucât ea produce efecte „numai pentru viitor” (art. 147 alin.(4) din Constituție), nu și cu privire la situațiile juridice trecute sau aflate în curs de desfășurare; în cazul executărilor silite în curs, competența organului de executare și, implicit și mediat, competența instanței de executare a fost fixată la data sesizării acesteia din urmă cu cererea de încuviințare a executării silite și – cu singura excepție a cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate – competența instanței de executare prevăzute de art. 650 alin. (1) NCPC, legal dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviințare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanței de executare cu incidente ulterioare de competența sa, precum contestația la executare sau cererea de întoarcere a executării silite.
Potrivit dispozițiilor art. 650, alin.1 și 2 NCPC, în forma în vigoare la data sesizării instanței, ,,Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
(2) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.
Prin urmare, potrivit art.650 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, instanță de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Or, numai în cazul executării silite imobiliare indirecte, legiuitorul dispune, conform art.819 Noul Cod de procedură civilă, că instanța de executare este alta decât cea prevăzută de art.650 alin.1 din același act normativ, respectiv judecătoria în circumscripția căreia se află imobilul executat silit.
Or, instanta retine ca, forma de executare silită desfășurată în dosarul de executare nr. 757/2014 al B. B. C. și nr. 125/2014 al B. AD REM este executarea silită imobiliară directă, având ca obiect predarea silită a unui bun imobil, reglementată de art.895-901 din Noul Cod de procedură civilă, ceea ce înseamnă că, față de cele menționate anterior, instanță de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc, respectiv în cazul de față Judecătoria Sectorului 5 București, neprezentând nicio relevanță locul situării imobilului supus executării..
Instanța reține că atât sediul B. AD REM, cât și sediul B. B. C. se află în sectorul 5 București, aflat în raza de competență teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București.
De altfel, Judecătoria Sectorului 5 a încuviințat executarea silită, prin încheierea din data de 26.03.2014, în dosarul nr._, în dosarul de executare nr. 125/2014 al B. AD REM, și respectiv prin Încheierea din data de 16.05.2014, pronunțată în dosarul nr._/302/2014 în dosarul de executare nr. 757/2014 al B. B. C..
Prin urmare, instanța de executare competentă a soluționa prezenta contestație la executare este Judecătoria Sectorului 5 București în a cărei circumscripție se află atât sediul B. AD REM, cât și sediul B. B. C..
Competența teritorială instituită de art. 650 NCPC. în favoarea instanței de executare este o competență teritorială absolută, care, conform art. 129, alin.1, pct.3 Noul C.pr.civ., nu poate fi înlăturată. Pentru aceste considerente, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a instanței, urmând a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a instanței.
Declină competența de soluționare a cauzei formulată de contestatoarea P. L. PRIN TUTORE M. V., cu domiciliul ales la cab. Av. L. V., cu sediul în Otopeni, .. 9, jud. I., în contradictoriu cu intimatul G. D. F., cu sediul în București, ., nr. 4, ., ., sector 6, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. M.-RoxanaNagy A.-M.
Red./Dact. Jud. M.M.R../ 4 ex./ 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9328/2014. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 27/2014. Judecătoria... → |
|---|
