Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7126/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7126/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 7126/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
Sentința civilă nr. 7126/2015
Ședința din camera de consiliu din data de 07 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - D. C. G.
GREFIER - C. P. U.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta E. E. Muntenia SA și pe pârâtul N. G., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, părțile au lipsit.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, apreciind că probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului, solicitate de reclamantă sunt admisibile și de natură să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art.258 alin.1 rap. la disp. art.255 C.Pr.Civ le încuviințează. Constată încheiate dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 la data de 01.07.2015, sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâtul N. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 8345.16 lei reprezentând debit principal. Reclamanta a solicitat totodată obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 200 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că între părți s-au derulat relații contractuale în baza cărora pârâtului i s-a atribuit codul de client_, furnizându-i-se energie electrică și că pârâtul nu și-a respectat obligația colaterală de plată a serviciilor de care a beneficiat.
Reclamanta a solicitat instanței să aibă în vedere disp. art.7 lit.c din contractul cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr.57/1999, precum și faptul că obligația de plată a consumatorilor pentru energia electrică consumată este expres prevăzută de Lg. energiei electrice (art.54 din Lg. nr.13/2007 și art.59 din Lg. nr.123/2012).
În ceea ce privește suportarea de către consumator a cheltuielilor furnizorului/operatorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea, creditoarea a arătat că aceasta este reglementată de art.200 alin.5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/2004.
Reclamanta a menționat că în dovedirea recunoașterii și însușirii derulării contractului dintre părți stă și faptul că pârâtula efectuat o . plăți. A mai menționat reclamanta că facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform C.Fiscal – art.155 alin.28.
Reclamanta a arătat că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, prin notificări și apeluri telefonice adresate pârâtului, dar demersurile sale nu au avut niciun rezultat. A mai arătat reclamanta că, în speță, creanța este certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate disp. art.150 alin.1 și 2, art.223 alin.3, art.277, art.453, art.628 alin.2, art.662 C.Pr.Civ, art.1025-1032 C.Pr.Civ., art.1270, art.1516 și art.1535 C.Civ., art.969 și urm, art.1073 C.Civ din 1865; art.120 alin.7 din C.Pf.Fiscală (OG nr.92/2003), art.155 alin.28 C.Fiscal, art.156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG nr.1007/2004, decizia ANRE nr.57/1999, Ordinul nr.5/2003, Lg. nr.13/2007, Lg. nr.123/2012.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la judecată pentru a solicita probe în apărare.
Sub aspectul probatoriului instanța a încuviințat reclamantei probele cu înscrisurile depuse în copie la dosar (filele 9-13) și interogatoriul pârâtului.
Din oficiu au fost atașate la dosar informații furnizate de DEPABD privindu-l pe pârât.
Analizând condițiile de admisibilitate ale cererii, raportat la dispozițiile art.1025 C.pr.civ., instanța constată că prezenta cerere este întemeiată pe materia răspunderii civile contractuale, făcând parte din domeniul de aplicare al acestei proceduri speciale și că nu depășește plafonul maxim prevăzut de lege pentru această procedură.
Pe fondul cauzei, instanța reține că între reclamanta S.C. E. E. Muntenia S.A. și pârâtul N. G. s-au desfășurat relații contractuale, în baza cărora reclamanta a furnizat energie electrică la locul de consum situat în București, Calea Rahovei, nr. 216 . 5, pentru care a emis factura fiscală nr. 2 MF/_/19.05.2012(fila 12) în valoare de 8.370 de lei.
Deși factura fiscală nu poartă semnătura pârâtului, instanța reține că raporturile contractuale dintre părți au fost dovedite prin probele administrate în cauză. Astfel, în condițiile în care pârâtul nu s-a prezentat în vederea administrării probei cu interogatoriul, deși legal citat cu această mențiune, instanța socotește această împrejurare drept un început de dovadă în folosul reclamantei, în condițiile art.358 C.pr.civ., care se coroborează cu proba cu înscrisuri depuse la dosarul cauzei, având în vedere întrebările corespunzătoare interogatoriului comunicat de reclamantă spre a fi administrat pârâtului.
Deoarece contractul încheiat între părți este unul de adeziune, conform Deciziei ANRE nr. 57/1999, conținutul său este cel prevăzut de acest act normativ, raporturile dintre părți fiind, de altfel, strict reglementate și prin Legile energiei electrice, respectiv, Legea nr. 123/2012, iar, anterior acesteia, Legea nr. 13/2007. Potrivit dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 123/2012, în conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la prețul și în condițiile prevăzute în contractul.
Potrivit regulillor sarcinii probei în materia răspunderii civile contractuale, instanța reține că, în cazul obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între debitor și creditor, în sensul că mai întâi creditorul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea.
Întrucât reclamanta a făcut dovada existenței unui contract între părți, în sarcina pârâtului s-a născut prezumția de neexecutare a contractului, respectiv prezumția de culpă în neexecutarea contractului, fără ca acesta să fi făcut dovada unui caz fortuit sau de forță majoră care l-a împiedicat să execute la timp obligația de plată a prețului serviciilor prestate de către reclamantă.
Pentru toate aceste considerente instanța va admite cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8345,16 lei cu titlu de servicii prestate conform facturii fiscale nr. 2 MF/_/19.05.2012.
Fiind în culpa procesuală, în temeiul dispozițiilor art.451 alin.1 și a art. 543 C.p.c., pârâtul urmează a fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, suportate de către reclamantă cu prilejul soluționării cererii de chemare în judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind pe reclamanta E. E. Muntenia SA, CUI_, cu sediul in București, sector 1, .. 41-43, Corp A, cu sediul ales în sector 2, București, .. 10A, .. 7 în contradictoriu cu pârâtul N. G., CNP_, domiciliat în sector 5, București, Calea Rahovei nr. 216, .. 7.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 8345,16 lei cu titlu de servicii prestate.
Obligă pârâta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Executorie.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.10.2015.
Președinte,Grefier,
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 7178/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Validare poprire. Sentința nr. 7217/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
