Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3866/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3866/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 3866/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
București, Sector 4, Splaiul Independenței nr. 5
SECȚIA CIVILĂ
Dosarul nr. _
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3866
Ședința din Camera de Consiliu din: 21.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A.-M. P.
Grefier: A.-L. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiectcerere de valoare redusă (art. 1025 C.pr.civ.), cerere formulată de reclamantul S. E. I.în contradictoriu cu pârâtul P. A. F..
La apelul nominal, răspunde reclamantul, prin doamna avocat S. D., cu împuternicire avocațială la dosar, precum și pârâta, personal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Cauza se soluționează în ședința din Camera de Consiliu, potrivit art. 1029 C.pr.civ.
Constatând cauza la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, verificându-și competența în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial, prin raportare la dispozițiile art. 30, 1027, 94, 107 C.pr.civ.
Reclamantul prin avocat solicită instanței să pună în vedere pârâtei să precizeze dacă prin întâmpinarea depusă la dosar a înțeles să formuleze și cerere reconvențională, față de modul de formulare a anumitor paragrafe din conținutul acesteia.
La întrebarea instanței, pârâta, personal, arată că sunt doar apărări formulate în cauză, iar nu și pretenții în legătură cu cererea reclamantului.
Instanța ia act de cele menționate de către pârâtă.
Constatând că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul sub aspectul propunerii de probe.
Reclamantul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantului, precum și a probei testimoniale cu un martor, pentru a demonstra faptul că a fost de acord să plătească suma solicitată de reclamant, martorul fiind chiar persoana care a vorbit în mod direct cu reclamantul.
Având cuvântul, reclamantul solicită decăderea pârâtei din dreptul de a propune proba testimonială, având în vedere că aceasta nu a fost solicitată prin întâmpinare. În ce privește interogatoriul, solicită respingerea ca nefiind concludentă cauzei.
Deliberând asupra probatoriului, în temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., constatând că proba cu înscrisuri este legală, pertinentă (are legătură cu cauza) și concludentă (fiind de natură să conducă la aflarea adevărului în cauză), instanța o încuviințează ca atare. Totodată, contestată pârâta decăzută din dreptul de a solicita administrarea probei testimoniale, față de neindicarea numelui și adresei martorului propus în vederea audierii, având în vedere dispozițiile art. 254 C.pr.civ. De asemenea, având în vedere teza probatorie invocată de către pârâtă, respinge ca nefiind pertinentă și concludentă în cauză proba cu interogatoriul reclamantului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul, reclamantul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, susținând oral situația de fapt prezentată în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
În ce privește culpa producerii accidentului, reclamantul arată că pârâta și-a recunoscut această culpă, iar faptul că s-a depus un alt deviz, nu poate face dovada celor susținute de către pârâtă. Cu cheltuieli de judecată, reprezentate de taxă judiciară de timbru, onorariul executorului judecătoresc și onorariul avocațial.
Având cuvântul, pârâta arată că recunoaște ceea ce s-a întâmplat și niciodată nu și-a negat vina. După producerea accidentului, verificându-și actele, a constatat că polița RCA expirase de câteva zile.
Mai arată că intenția sa a fost să plătească daunele produse, însă a propus reclamantului să meargă la un alt service autorizat Honda, pentru a obține un preț mai redus în ceea ce privește manopera lucrărilor, urmând să fie utilizate tot piese originale. Reclamantul a sugerat un alt service, comunicându-i faptul că va merge acolo pentru a i se întocmi un deviz. Ulterior a fost contactată de reclamant, acesta comunicându-i că va avea nevoie de bani în termen de 5 zile, sens în care a susținut că nu va putea face rost de acei bani într-un termen atât de scurt.
În fine, arată că notificarea la care face referire reclamantul nu a primit-o, întrucât nu locuiește în fapt la adresa la care aceasta a fost trimisă. De asemenea, susține că dorește să plătească dauna constatată de poliție.
În temeiul art. 394 C.pr.civ., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. PROCEDURA
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 13.01.2015, sub numărul de dosar de mai sus, reclamantul a chemat în judecată pârâtul, solicitând în temeiul art. 1025 și următoarele din codul de procedură civilă obligarea pârâtului la plata sumei de 4.085,11 lei reprezentând cheltuieli de reparații asupra autovehiculului proprietatea sa, achitate cu factură fiscală ASKO_ din data de 28.11.2014, conform devizului de reparații anexat cererii, în dosarul de daună nr._ deschis la ASKO INTERNATIONAL SRL, la care se adaugă dobânda legală ce urmează a fi calculată de la 15.12.2014 până la data achitării integrale a debitului principal, cu cheltuieli de judecată, învederând, în esență, că sumele indicate în petitul cererii de chemare în judecată îi sunt datorate de pârâtă ca urmare a producerii evenimentului rutier din data de 07.11.2014, din culpa exclusivă a pârâtei, conform procesului verbal de contravenție . nr._/07.11.2014. De asemenea, la data producerii evenimentului rutier, pârâta nu deținea pentru autoturismul condus, poliță RCA valabilă, astfel că reclamantul a fost nevoit să procedeze la repararea autoturismului din fonduri proprii, în cadrul unui service autorizat, rezultând astfel un cost al reparațiilor în cuantum de 4.085, 11 lei, achitat în integralitate.
În temeiul art. 150 C.pr.civ., în susținerea cererii, reclamantul a atașat copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe înscrisurile pe care și-a întemeiat acțiunea (f. 12 - 30).
B. Apărări
La data de 12.02.2015, pârâta a depus întâmpinare (f. 40), prin care a solicitat admiterea în parte a cererii, cu respingerea cheltuielilor de judecată, arătând în esență faptul că imediat după producerea accidentului a constatat faptul că polița RCA expirase în urmă cu câteva zile, motiv pentru care a propus reclamantului să meargă la un service autorizat Honda pentru a afla cuantumul daunelor constând într-o bară dreapta față înfundată, conform autorizației de reparație . nr._.
A mai precizat pârâta faptul că reclamantul a refuzat devizul unui service Honda și expertiza unui constatator de daune autorizat, pe care i l-a propus, motiv pentru care s-a deplasat personal la service-ul auto KMG LINE AUTO CENTER, unde în baza autorizației de reparație a obținut devizul de reparație pentru suma de 2.073,90 lei.
În concluzie, a solicitat diminuarea plății reparațiilor pagubei produse la suma rezultată din devizul anterior menționat, precum și plata în mai multe tranșe a acestei sume.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
C. Probe
În prezenta cauză, în acord cu dispozițiile art. 1029 C.pr.civ., instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, constatând decăderea pârâtei din dreptul de a administra proba testimonială cu un martor, față de dispozițiile art. 254 C.pr.civ.
II. ÎN FAPT
Analizând înscrisurile din dosar, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 07.11.2014, ora 07.00, pârâta, conducând autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, la intersecția străzilor R. Montană cu Cetatea de B., nu a respectat semnificația indicatorului „cedează trecerea”. Ca urmare a acestei contravenții constatate și sancționate prin procesul-verbal . nr._/07.11.2014, pârâta a avariat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, proprietatea reclamantului, condus de S. C. care circula pe drumul prioritar.
În urma producerii accidentului rutier, atât pârâta, cât și S. C. s-au prezentat în fața organelor de poliție, ocazie cu care s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și a fost eliberată Autorizația de reparații . nr._ cu privire la autovehiculul reclamantului.
Prin procesul-verbal . nr._/07.11.2014 (f. 12) s-a consemnat de către agentul de poliție și s-a asumat sub semnătură, de către pârâta P. A. F., că nu sunt obiecții din partea persoanei sancționate.
La data producerii accidentului, cu privire la autovehiculul condus de către pârâtă, nu exista poliță rca aflată în perioada de valabilitate (conform rezultatului interogării bazei de date – f. 24), reclamantul fiind nevoit să procedeze la repararea autovehiculului din fonduri proprii, în cadrul unui service autorizat, rezultând un cost al reparațiilor în cuantum de 4085,11 lei, achitat în integralitate de către reclamant, conform facturii . nr._ din data de 28.11.2014 (f. 14, 15).
Instanța reține că, anterior sesizării instanței, reclamantul a procedat la notificarea pârâtei prin intermediul executorului judecătoresc, respectiv prin notificarea nr. 216 din data de 15.12.2014 (f. 25).
Cu toate acestea, pârâta nu a achitat reclamantului, până la data pronunțării prezentei soluții, suma de 4.085,11 lei cu privire la care fusese notificată, motiv pentru care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata și a dobânzii legale, calculată de la data de 15.12.2014, până la data achitării integrale a debitului.
III. ÎN D.
A. Reglementări incidente
În soluționarea cauzei, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1025 – 1032 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, în soluționarea cauzei, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 58 (Drepturi ale personalității), 72 (Dreptul la demnitate), 1349 (Răspunderea delictuală), 1357 (Condițiile răspunderii), 1381 (Obiectul reparației), 1385 (Întinderea reparației), 1386 (Formele reparației) din Codul Civil din 2011 (aplicabil în prezenta cauză având în vedere data săvârșirii faptei ilicite), art. 249 (Sarcina probei) din Codul de procedură civilă.
B. Soluția instanței
Raportând textele de lege incidente situației de fapt reținute, observând că reclamantul a respectat dispozițiile art. 249 C.pr.civ., probând afirmațiile sale, instanța constată că cererea de chemare în judecată este întemeiată.
Instanța reține că se solicită angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului P. A. F., pentru fapta proprie.
Potrivit art. 1349 (Răspunderea delictuală) din Codul civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Articolul 1357 (Răspunderea comitenților pentru prepuși) statuează: cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îi repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Așadar, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului P. A. F. trebuie să se verifice:
1.a. Săvârșirea unei fapte ilicite de către pârât – este îndeplinită această condiție potrivit procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit de agentul de poliție, necontestat de către pârâtă, persoana sancționată contravențional, proces-verbal prin care s-a constatat săvârșirea de către pârâtă a unei fapte contravenționale prin care a fost totodată avariat autovehiculul proprietatea reclamantului.
1.b. Producerea unui prejudiciu reclamantului – este îndeplinită și această condiție, astfel cum rezultă din autorizația de reparații emisă de agentul de poliție și de factura și documentele justificative ale plății emise de service-ul auto autorizat, la care reclamantul a apelat în scopul reparării autovehiculului său, în condițiile în care s-a luat act că la data accidentului auto pârâta nu avea încheiată poliță rca valabilă pentru autovehiculul condus la acea dată.
1.c. Legătura de cauzalitate existentă între fapta ilicită și prejudiciu – din coroborarea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, cu autorizația de reparații și cu devizul și factura eliberate de service-ul auto și cu bonul fiscal și chitanța reprezentând documente justificative ale plății sumei de 4.085,11 lei, sumă necesară reparării autovehiculului reclamantului, avariat în urma accidentului auto de la 07.11.2014;
1.d. Existența vinovăției pârâtului – se constată îndeplinită și această condiție din moment ce pârâtul nu a invocat și nu a probat că nu ar fi avut discernământ la momentul la care a săvârșit fapta cauzatoare de prejudiciu în dauna patrimoniului reclamantului, iar potrivit art. 1357 alin. 2 C.civ. autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Odată constatate îndeplinite condițiile mai sus enunțate, în temeiul art. 1349, 1357 C.civ., se va angaja răspunderea civilă delictuală a pârâtului P. A. F. pentru fapta proprie.
În temeiul angajării răspunderii civile delictuale a pârâtului, acest subiect de drept trebuie să repare, potrivit art. 1381, 1385, 1386 C.civ., prejudiciul provocat reclamantului.
Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despăgubirii reprezintă însuși scopul angajării acestui tip de răspundere. Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. 1385 Cod civil, în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.
În consecință, pârâtul este obligat să acopere reclamantului prejudiciul constatat potrivit celor de mai sus, contestarea valorii prejudiciului de către pârât reprezentând simple afirmații, nesusținute de niciun mijloc de probă, în fața înscrisurilor administrate de reclamant, opozabile pârâtului în lipsa unor contestări pertinente și dovedite.
În lumina celor de mai sus, instanța constată temeinicia primului capăt al cererii de chemare în judecată.
Față de soluția ce s-a impus în urma raționamentului mai sus expus, reținând și că pârâtul fusese notificat de către reclamant, anterior sesizării instanței, la adresa de domiciliu (cea cu care pârâta apare în evidența autorității, menționată și în procesul-verbal de constatare și sancționare a faptei, și în întâmpinare), în temeiul art. 1535 din Codul civil (în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu), instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant și a dobânzii legale, calculate potrivit OG nr. 13/2011, de la 15.12.2014, până la data achitării integrale a debitului principal.
Asupra cheltuielilor de judecată
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 și 1031 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, reținând culpa procesuală a pârâtului în promovarea prezentului litigiu, instanța va admite și capătul de cerere având ca obiect cheltuieli de judecată, sens în care pârâtul va fi obligat să ramburseze reclamantului cheltuielile de judecată în cuantum de 1.502 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat și onorariu executor judecătoresc, cheltuieli efectuate de reclamant în legătură cu acest proces, cheltuieli ce probează caracterul real, necesar și rezonabil ce nu impun și nu justifică reducerea lor, conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite cererea de chemare în judecată având ca obiectcerere de valoare redusă (art. 1025 C.pr.civ.), formulată de reclamantulS. E. I., CNP_, domiciliat în București, . nr. 41, ., ., sector 6, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat Pustin, .. 272, ., .,în contradictoriu cu pârâtulP. A. F., CNP_, domiciliată în București, .. 28, sector 5, cu domiciliul procesual ales în București, .. 38B, ..
2. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 4.085,11 lei reprezentând debit principal, la care se adaugă dobânda legală ce urmează a fi calculată de la 15.12.2014, până la data achitării integrale a debitului principal.
3. Obligă pârâtul să ramburseze reclamantului cheltuielile de judecata în sumă de 1.502 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat și onorariu executor judecătoresc.
4. executorie de drept, conform art. 1030 alin. 3C.pr.civ.
5. Cu drept de apel la tribunal, in termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 1032 alin. 1 C.pr.civ., calea de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 5 București, conform art. XIV din Legea nr. 2/2013.
6. Prezenta hotărâre se va comunica părților în copie, în temeiul art. 427 C.pr.civ.
7. Pronunțată în ședința din Camera de Consiliu astăzi, 21.05.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A.-M. P.A.-L. O.
Redactat: A.-M. PUIUData: 31.08.2015Număr de exemplare printate: 2
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3801/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 3798/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
