Contestaţie la executare. Sentința nr. 3828/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3828/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 3828/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3828
Ședința publică din data de 20.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. D. S.
GREFIER: O. M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și pe intimata D. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, prin apărător, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind contestatoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin serviciul registratură, a fost depusă copia dosarului de executare, după care,
Verificându-și competența potrivit art. 131 C., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, in temeiul art. 713 și art. 650 alin. 1 Cod procedură civilă.
Apărătorul intimatului învederează că adresa corectă a acestuia este în București, .. I1 și nu . a fost citat.
Instanța ia act de precizarea apărătorului intimatului și dispune modificarea in sistemul Ecris a adresei intimatului.
Totodată, instanța pune in discuție excepția tardivității invocate prin întâmpinare.
Apărătorul intimatului solicită admiterea excepției tardivității pentru motivele invocate prin întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul intimatului, prin apărător, pentru a propune probe.
Apărătorul intimatului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri, solicitate de către ambele părți, instanța apreciază că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și, având în vedere dispozițiile art. 258 C., o încuviințează.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Apărătorul intimatei solicită respingerea contestației la executare ca rămasă fără obiect, cu cheltuieli de judecată, învederând că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, având în vedere că toate cheltuielile de executare sunt stabilite în conformitate cu Ordinul Ministerului Justiției. Totodată, depune înscrisuri privind plata onorariului avocațial și arată că suma stabilită este modică.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, din data de 05.08.2014, contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București l-a chemat în judecată pe intimatul D. M., a solicitat anularea parțială a adresei de înființare a popririi emisă la data de 22.07.2014, în ceea ce privește suma de 1.270 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită și anularea integrală a Încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 22.07.2014 emise în dosarul execuțional nr. 311/2014.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat, în esență, că solicitarea de achitare a sumei de 1.270 lei este lipsită de temei legal, deoarece promovarea procedurii de executare silită a reprezentat exclusiv voința creditorului D. M., acesta alegând calea procesuală prevăzută de Cod procedură civilă pentru punerea in executare a sentinței civile.
De asemenea, solicitarea de plată a cheltuielilor de executare este netemeinică și nelegală, având in vedere că aceste cheltuieli de executare constituie o sancțiune pecuniară pentru debitorul care nu a înțeles să execute de buna-voie titlul executoriu, motiv pentru care creditorul este nevoit să recurgă la procedura legală de executare silită.
În condițiile in care creditorul nu a înțeles să uzeze de procedura legală voluntară pentru recuperarea sumelor datorate, este evident că suportarea cheltuielilor de executare silită – onorariu executor judecătoresc și taxe – nu se justifică din moment ce acestea din urmă au regimul juridic al unei sancțiuni patrimoniale, sancțiune care intervine doar în condițiile în care poate fi reținută culpa debitoarei.
În ceea ce privește onorariul avocațial, contestatoarea a precizat că nu există motive concrete pentru care remunerația acordată avocatului să depășească remunerația executorului judecătoresc – aceasta în contextul în care procedura de executare este efectuată de acesta din urmă.
S-a arătat, totodată, că organul fiscal nu a fost notificat anterior de către creditor cu privire la plata cheltuielilor de judecată, astfel că nu poate fi vorba de refuzul instituției fiscale de a da curs celor stabilite prin dispozitivul hotărârilor judecătorești.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. Cod procedură civilă, coroborate cu art. 172 și urm. Cod procedură fiscală.
În susținere, contestatoarea a anexat înscrisuri cererii de chemare în judecată.
Intimatul a depus întâmpinare, prin serviciul registratură, la data de 16.12.2014, prin care a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare referitor la capătul de cerere ce are ca obiect anularea integrală a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 22.07.2014, având in vedere că încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 22.07.2014 a fost comunicată prin intermediul agentului procedural și recepționată de către contestatoare în data de 24.07.2014.
În ceea ce privește cuantumul onorariului avocațial, intimatul a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 127 din Statul profesiei de avocat, avocatul are dreptul la onorariul care se stabilește în raport de durata, amploarea și dificultatea cazului. Stabilirea onorariului avocațial mai depinde și de timpul și volumul de munca, experiența și specializarea avocatului.
De asemenea, fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, la solicitarea ambelor părți.
La solicitarea instanței, a fost comunicată copia dosarului de executare nr. 311/2014 al B. AD REM.
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția tardivității față de fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă în vigoare la momentul emiterii încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
Cum contestatoarea a depus la cererea de chemare în judecată la instanță la data de 05.08.2014, iar actul de executare contestat i-a fost comunicat la data de 24.07.2014 (fila 89), rezultă că prezenta contestație la executare a fost formulată cu depășirea termenului de 5 zile, astfel că va admite excepția tardivității contestației la executare privind încheierea din data de 22.07.2014, invocată din oficiu, și, pe cale de consecință, va respinge ca tardivă contestația cu privire la aceasta.
Analizând fondul cauzei, instanța reține că prin cererea creditorului D. M., de punere în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/19.11.2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 2628R/04.11.2013 pronunțată de Tribunalul București, împotriva debitoarei Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București, adresată B. AD REM la data de 30.06.2014, s-a format dosarul de executare nr. 311/2014.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 04.07.2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2014 s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu sus-menționat.
Analizând motivele de nelegalitate invocate privind adresa de înființare a popririi din data de 22.07.2014, instanța constată că parte din motivele vizând adresa de înființare a popririi, față de care contestația la executare s-a formulat în termen, sunt aceleași ca și cele vizând încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, pentru care instanța a admis excepția tardivității, astfel că sunt tardive.
Celălalt motiv, respectiv existența procedurii speciale prevăzute de Codul de procedură fiscală și Ordinul Ministerului Finanțelor Public nr. 1899/2004, vizează întreaga executare silită și este formulat în termen, astfel că va fi analizat de către instanță.
Instanța înlătură apărarea contestatorului potrivit cu care intimatul era obligat să formuleze o cerere de executare benevolă a creanței cuprinse în titlul executoriu, conform art. 117 lit. f) din Codul de procedură fiscală, deoarece acest text legal nu este incident în ceea ce privește creanța cuprinsă în titlul executoriu.
Potrivit art. 1 alin. 1 din codul de procedură fiscală, a cărui denumire marginală este „Sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală”, codul de procedură fiscală reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal. Iar alineatul 2 arată că se aplică și pentru administrarea drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel. Așadar, creanța pe care creditorul intimat o are împotriva debitorului contestator nu este de natură fiscală și nu i se aplică reglementarea legală cuprinsă în Codul de procedură fiscală.
Pentru considerentele expuse anterior, având în vedere că motivul de nulitate ce vizează executarea însăși a fost invocat în termenul legal, instanța va respinge ca neîntemeiat restul contestației la executare.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Cum contestația la executare a fost soluționată, capătul cerere privind suspendarea executării silite apare ca rămas fără obiect, motiv pentru care va fi respins ca atare.
Contestatoarea aflându-se în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța o va obliga să plătească intimatelor 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității capătului de cerere privind încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare și, pe cale de consecință, respinge acest capăt de cerere ca tardiv.
Respinge ca neîntemeiat restul contestației la executare formulate de contestatoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 2 București, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, cu sediul în București, ., sector 2, în contradictoriu cu intimatul D. M., CNP_, cu domiciliul în București, .. 2, ., ..
Respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
Obligă contestatoarea să achite intimatului suma de 620 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. D. S. O. M. P.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3868/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3809/2015.... → |
|---|
