Contestaţie la executare. Sentința nr. 3320/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 3320/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 3320/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ

Sentința civilă nr. 3320/2015

Ședința publică din 04 mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - A. M.

GREFIER - C. P. U.

Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea E. S. Proiect SRL și pe intimata C. N. De Autostrazi Si Drumuri Nationale Din Romania Sa Directia Regionala De Drumuri Si Poduri Bucuresti, având ca obiect contestație la executare.

Dezbaterile privind excepția de nelegalitate a proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011 și a fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2015, încheierea de ședință de la acel termen fiind parte componentă din prezenta hotărâre, când instanța apreciind că mai are nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 04.05.2015, hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 04.02.2015, sub nr._, contestatoarea E. S. Proiect SRL a chemat în judecată pe intimata C.N.A.D.N.R. – Direcția Regională De Drumuri Și Poduri București contestație la executare împotriva somației din data de 15.01.2015, a tuturor formelor de executare îndeplinite în dosaru de executare nr.3419/2014 înregistrat la B. R. G. I. și a proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea somației și a altor acte de executare, precum și încetarea executării. În subsidiar, contestatoarea a solicitat stabilirea obligației de plată pentru tariful minimal de 7 zile pentru ambele autoturisme (pentru autoturismul cu nr._ plata să se efectueze o singură dată), dar cu plata parțială a cheltuielilor de executare.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în raport de disp. art.II din OUG nr.15/2002, modificată și completată prin Lg. nr.424/2002 cu modificările și completările ulterioare, tariful de despăgubire prev. de OG nr.15/2002, de 28 euro și respectiv 96 euro, aplicat prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011, se anulează. A menționat contestatoarea că față de dispozițiile legale indicate anterior se impune exonerarea sa de la plata tarifului de despăgubire, aplicat prin procesele verbale. A mai arătat contestatoarea că tariful de despăgubire este o măsură abuzivă luată de intimată prin aplicarea acestuia raportat la perioada maximală de un an. A precizat contestatoarea că, întrucât s-a aplicat deja o amendă contravențională, tariful de despăgubire trebuie să reprezinte valoarea reală a despăgubirii, intimata neputând face dovada faptului că autoturismul a circulat un an fără a deține rovinietă valabilă, având în vedere că tariful de despăgubire aplicat reprezintă valoarea rovinietei pe un an. Contestatoarea a precizat totodată că a achiziționat în data de 08.08.2011 rovinietă pentru autoturismele menționate în actele sancționatoare. De asemenea, contestatoarea a arătat că arătat că prin procesele verbale . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011 s-a stabilit obligarea sa la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 96 euro aferent aceluiași autovehicul, înmatriculat cu nr._ .

În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. II din Lg. nr.144/2012 și disp. art.711 și urm. C.proc.civ.

În susținerea cererii au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri (filele 3-15).

Prin Serviciul Registratură, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, la data de 02.03.2015, prin care a solicitat respingerea contestației la executare formulate împotriva executării silite efectuate de B. R. G. I. în baza titlului executoriu reprezentat de procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011, generate și semnate electronic conform dispozițiilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise în dosarul execuțional nr. 3419/2014.

Prin întâmpinare s-a arătat faptul că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că în data de 28.06.2011, 10.07.2011 și 04.07.2011 vehiculele cu număr de înmatriculare_ și_, aparținând contestatoarei, au circulat pe drumurile naționale fără să dețină rovinietă valabilă, astfel cum aceasta este definită de prevederile art. 1 alin. 11 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare. Conform dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, fapta săvârșită de către contestatoare a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională.

In ceea ce privește comunicarea procesul verbal de constatare a contravenției, intimata a arătat că aceasta s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, in termenul legal de o luna de la data aplicarii sancțiunii, astfel încât afirmația contestatoarei in sensul ca nu a luat la cunostinta de procesele verbale intocmite impotriva sa echivaleaza cu simple elucubrații, intrucat, asa cum reiese din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, aceasta a fost informata in timp util dar nu si-a valorificat dreptul conferit de lege in termenul procedural. Intimata apreciază că prevalarea de propria turpitudine nu poate constitui motiv de anulare a actelor sanctionatoare atata vreme cat acestea au fost intocmite cu respectarea prevederilor legale si nu prezintă lipsa nici unuia din elementele cerute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 care sa atraga nulitatea acestuia. A mai arătat intimata că a considera cu ușurința ca scopul sancțiunii este realizat, avand in vedere preeminența caracterului represiv al contravenției, fara a da satisfactie unui act sanctionator intocmit legal si temeinic, inseamna a transgresa insasi legea, ceea ce ar face-o ineficienta si ar putea profita in mod arbitrar celui sanctionat, convertindu-se astfel . injusta.

Referitor la solicitarea contestatoarei întemeiată pe disp. Legii nr. 144/2012 de a se anula toate actele de executare realizate pe fundamentul unui act sanctionator temeinic si legal intocmit, intimata a formulat următoarele precizări:

a)art. II din Legea nr. 144/2012 se refera exclusiv la situatiile in care contravenientului caruia i s-a intocmit proces verbal de constatare a contravenției si i s-a aplica tariful de despăgubire, a formulat plângere impotriva acestuia in termenul procedural "tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 aplicate și contestate in instanta pana la data intrării in vigoare a prezentei legi se anuleaza”. Conjuncția "și” condiționează imperativ aplicarea dispozițiilor acestui act normativ, cu consecința executării ori a neexecutarii obligației de a achita tariful de despăgubire continut in cuprinsul procesului verbal. Sancțiunea a fost aplicata, dar nu si contestata pana la data intrării in vigoare a legii de referința (adica Legea nr. 144/2012), iar aceasta nu deroga de la litera sa in sensul de a crea posibilitatea anularii sancțiunii doar daca a fost aplicata, fara sa fi fost si atacata pana la termenul precizat de lege. In economia acesteia nu se regaseste doar formularea “aplicate”, ci se edifica cu certitudine printr-o conjuncție coordonatoare “aplicate și contestate”.

Or, asa cum se reflecta din context, contestatorul a recunoscut el insasi ca nu a atacat pe fond actul sanctionator cu plângere contravenționala, facand astfel inca de la bun inceput, inaplicabile prevederile acestei legi. In concluzie, cauzei îi sunt incidente dispozițiile art. 37 din O.G. nr. 2/2001-privind regimul contravențiilor, sens in care procesul verbal aplicat si neatacat in instanta cu toate precizările din cuprinsul sau, ramane titlu executoriu, inclusiv in ceea ce privește tariful de despăgubire.

b)pe de alta parte, in sensul prevederilor constitutionale precum si a deciziei Curții Constitutionale nr. 385/2013, referitoare la excepția de neconstitutionalitate a art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, intimata a arătat ca, construit pe principiul egalitatii in drepturi acreditat de art. 16 alin. 1 din Constitutia României, “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fără discriminări."", iar, in virtutea alin. 2 din același articol al legii fundamentale, “nimeni nu este mai presus de lege”.

Prin decizia Curții Constitutionale s-a avut in vedere faptul ca potrivit textului de lege criticat, daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție ea nu se mai sanctioneaza, chiar daca a fost savarsita inainte de data intrării in vigoare a noului act normativ. Din acest punct de vedere, sintagma “nu se mai sanctioneaza” trebuie inteleasa in sensul ca, prin . legii care nu mai prevede fapta drept contravenție, sancțiunile contravenționale nu se mai aplica, iar in cazul celor aplicate, dar aflate in curs de executare la data intrării in vigoare a noii legi, sancțiunile nu se mai executa.

Dar, in lumina prevederilor constitutionale raportate la dispozițiile art. 12 alin. 1 din OG nr.2/2001, textul invocat face referire expresa la situația in care legea de referința nu mai califică fapta drept contravenție.

Or, in contextul prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002-privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din Romania, reiese ca “fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila constituie contravenție....”. Intimata a accentuat ideea in virtutea careia a fost intocmit si procesul verbal de constatare a contravenției criticat de contestatoare, fapta de a circula fara a deține rovinieta valabila, asa cum este definita de art 1 alin. 1 indice 1 din O.G. nr. 15/2002.

In concluzie, actul sanctionator cu sancțiunile aferente, a fost incheiat pentru o faptă considerata contravenție si la momentul întocmirii acestuia, precum si la data intrării In vigoare a legii contravenționale mai favorabile.

A menționat intimata că, întrucât procesele verbale în discuție, si implicit tariful de despăgubire conținut de acestea, nu au fost contestate in instanta pana la data intrării in vigoare a Legii nr. 144/2011, in consecința nu sunt incidente cauzei nici dispozițiile amintite, astfel încât procesele verbale ai valoare de titluri executorii in intreg cuprinsul lor, tariful de despăgubiri continut fiind susceptibil de executare.

De asemenea, intimata a precizat faptul ca in speța de fata nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silita a creanțelor rezultata dintr-un proces verbal intocmit anterior datei intrării in vigoare a Lg nr 144/2012, care nu a fost contestat in instanta.

A mai arătat intimata că, decizia nr. 385/2013 a Curții Constitutionale referitoare la prevederile art. 12, alin. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit caruia “daca printr-un act normativ fapta nu mal considerata contravenție, ea nu se mai sanctioneaza chiar daca a fost savarsita înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ”, nu este aplicabila in speța, intrucat Lg. nr 144/2012 nu dezincrimineaza fapta de a circula fara rovinieta valabila, ci exclude doar obligația de plata a tarifului de despăgubire. De asemenea, intimata a arătat că anularea unor inscrisuri intocmite de executorul judecătoresc, nu este justificata atata vreme cat acestea au fost intocmite in spiritul si litera legii. In acest sens, intimata a solicitat instanței să rețină si sa ia in considerare ca executarea silita s-a declanșat în urma incuviintarii admise de o instanta care in prealabil a analizat inscrisurile conținute de dosarul depus pe rol si abia ulterior s-a pronunțat o incheiere cu consecința demararii acestei proceduri coercitive. Mai mult, deoarece procesul verbal a fost comunicat la domiciliul debitorului, astfel cum dispun prevederile art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 14 din aceeași norma juridica, in evidenta opoziție cu afirmațiile eronate ale debitorului.

A menționat intimata că aceasta este rațiunea pentru care, in scopul recuperării creanței sale de drept comun reprezentata prin tariful de despăgubire, neachitate in mod voluntar, am formulat o cerere de executare silita, insotita de titlul executoriu si toate actele necesare realizarii acestei proceduri, adresate Biroului de executor Judecătoresc. Biroul executorului judecătoresc s-a conformat obligațiilor legale care guverneaza procedura executării silite si a dat curs unei solicitări legale pe care a primit-o si care a survenit in lumina art. 622 alin. 2 Noul Cod proc. civ. coroborat cu cele ale art. 663 din același.

Pentru considerentele expuse, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiate, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011, . nr._/19.12.2011 cu valoare de titlu executoriu, a derulării in continuare a procedurii de executare silita, fara suspendare, fara anularea actelor de executare deja indeplinite, in sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire retinut in procesul verbal de constatare a contravenției, precum si a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.

In drept au fost invocate disp. art. 205 Noul Cod proc. civ. precum si cele care se regăsesc in cuprinsul întâmpinării.

La data de 08.04.2015, contestatoarea a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, filele nr. 42-43.

Instanța a dispus emiterea din oficiu a unei adrese către B. R. G. - I., pentru comunicarea unor copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe actele din dosarul de executare nr. 3419/2014, acestea fiind atașate la dosarul cauzei la filele nr. 32-41.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . și nr._/19.12.2011,_/19.12.2011 și_/19.12.2011.

Admite contestația la executare formulată de contestatoarea E. S. Proiect SRL, CUI R., cu sediul în București, ., sector 5, în contradictoriu cu intimata C. N. De Autostrazi Si Drumuri Nationale Din Romania Sa Directia Regionala De Drumuri Si Poduri Bucuresti, J_, CUI_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Dispune anularea actelor de executare întocmite de B. R. G. - I. în dosarul execuțional cu nr. 3419/2014.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.

Executorie.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.05.2015.

Președinte,Grefier,

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 3320/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI