Contestaţie la executare. Sentința nr. 1374/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1374/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 1374/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1374
Ședința publică din data de 18.02.2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. A. T.
GREFIER – C. S.-M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul B. S. C. și pe intimata C.N.A.D.N.R. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2014, sub nr._, contestatorul B. S. C. a chemat în judecată pe intimații C.N.A.D.N.R. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI și B. T. B. O., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea încheierii din data de 16.07.2014, emisă în cadrul dosarului de executare nr. 997/2014 al B. T. B. O., prin care s-au poprit conturile deținute de către contestator la 8 bănci, pentru achitarea sumei de 28 Euro și respectiv a sumei de 592,94 lei ce reprezintă cheltuieli de executare silită. De asemenea, s-a solicitat obligarea B. T. B. O. la plata sumei de 592,94 lei plus dobânda legală, la care se adaugă cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul dosar.
În motivarea acțiunii s-a arătat că B. T. B. O. a încălcat obligațiile prevăzute de art. 627 C.proc.civ., întrucât a înființat poprirea la 8 bănci mai înainte de a i se fi comunicat contestatorului titlul executoriu, cu necesitatea plății de bunăvoie a sumei datorate și cu indicarea consecințelor neplății, inclusiv obligația de a suporta cheltuielile de executare, cu arătarea cuantumului acestora.
Prin înființarea popririi asupra a 8 bănci, deși era suficient a se bloca doar un singur cont pentru plata sumelor ce făceau obiectul titlului executoriu, sume care erau modice și împreună totalizau 717,76 lei, contestatorul a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 629 C.proc.civ., care stipulează că veniturile și bunurile debitorului sunt urmăribile numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor, în acest fel contestatorul fiind în imposibilitatea de a-și asigura mijloacele de existență pentru familia sa și chiar de a achita sumele datorate.
De asemenea, contestatorul a arătat că cele 8 popriri sunt nelegale față de nerespectarea prevederilor art. 728 alin. 1 lit. b) C.proc.civ., conform cărora poprirea se face în cotă de ½ din suma virată de angajator cu titlu de salariu.
S-a susținut de către contestator și faptul că suma datorată cu titlu de cheltuieli de executare este nelegală atât timp cât executorul judecătoresc nu și-a îndeplinit rolul activ de a înștiința contestatorul mai înainte de a înființa popririle.
În ce privește suma solicitată cu titlu de cheltuieli de executare, contestatorul a apreciat că aceasta este exagerat de mare, onorariul solicitat pentru consultanța dosarului fiind nefiind justificat față de împrejurarea că dosarul de executare a fost întocmit chiar de executor și pentru studiul său nu este necesar un efort intelectual deosebit.
La data de 22.07.2014, contestatorul a virat în contul executorului judecătoresc suma totală de 717,76 lei.
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. C.proc.civ.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri în copie: adresă de înștiințare privind măsura popririi din data de 16.07.2014 emisă de B. T. B. O. în dosarul de executare nr. 997/2014, proces-verbal . nr._/17.06.2011, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 16.07.2014, emisă de B. T. B. O. în dosarul de executare nr. 997/2014, adrese de înființare a popririi din data de 16.07.2014 emise de B. T. B. O. în dosarul de executare nr. 997/2014 către BCR SA, Raiffeisen Bank, Bancpost SA, Credit Europe Bank SA, Banca Românească SA, Banca Transilvania SA, Piraeus Bank România SA și Alpha Bank, Încheiere din Camera de Consiliu din data de 28.05.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în cadrul dosarului nr._/302/2014, foaie de vărsământ ./_ din data de 22.07.2014 și dovadă comunicare –fila nr. 14.
Prin Serviciul Registratură, la data de 17.09.2014, contestatorul a depus la dosarul cauzei cerere completatoare prin care a solicita obligarea intimaților, în solidar, la plata sumei totale de 717,26 lei, compusă din 124,32 lei și 592,94 lei, plus dobânda legală până la data plății efective. De asemenea, s-a solicitat obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru de 62 lei și taxă de mediere de 200 lei.
În motivare, s-a adăugat faptul că prin Legea nr. 144/2012 a fost modificat art. 8 din OG nr. 15/2002, în sensul că nu se mai percepe tariful de utilizare și de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, în cuantum de 28 Euro, pentru fapta de a circula fără rovinietă valabilă.
Intimații nu au depus întâmpinare.
Instanța a dispus emiterea din oficiu a unei adrese către B. T. B. O., pentru a comunica copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe actele dosarului de executare nr. 997/2014, acestea fiind atașate la dosarul cauzei la filele nr. 44-118.
S-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție sera R11 nr._/17.06.2011, intimata a aplicat contestatorului o amendă în valoare de 250 de lei, de asemenea, fiind stabilită în sarcina acestuia obligația de plată a tarifului de despăgubire în cuantum de 28 de Euro (115,38 de lei la cursul oficial al BNR). Procesul-verbal a fost comunicat contestatorului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la data de 04.07.2011.
În urma cererii de executare silită, adresate de intimată B. T. B. O., s-a constituit dosarul execuțional nr. 997/2014, ulterior Judecătoria Sectorului 5 București încuviințând executarea silită a contestatorului, prin încheierea pronunțată la data de 28.05.2014.
Prin încheierea din data de 16.07.2014, executorul judecătoresc a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare și anume 592,94 de lei (din care 248 de lei reprezintă onorariu consultanță întocmire dosar de executare silită, 15,34 lei, onorariu executor judecătoresc, 20 de lei taxă judiciară de timbru, 211 lei, cheltuieli necesare desfășurării executării silite, 49,6 lei, cheltuieli de transport, 49 de lei, taxe poștale).
La aceeași dată (16.07.2014), în dosarul execuțional susmenționat, au fost realizate o . de executare în vederea recuperării debitului urmărit (contravaloarea tarifului de despăgubire) și a cheltuielilor de executare aferente. În acest sens, au fost emise adrese de înființare a popririi asupra conturilor bancare deținute de contestator la 8 instituții bancare. Contestatorul a fost înștiințat despre luarea măsurilor.
La data de 22.07.2014, creanța urmărită (inclusiv cheltuielile de executare) a fost stinsă prin plată de către debitor, motiv pentru care executarea silită a încetat.
În ceea ce privește criticile privitoare la nelegalitatea executării înseși, instanța consideră că acestea sunt nejustificate. Astfel, față de prevederile art. 16 alin 2 din Constitutie, instanța reține că modificarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002 prin Legea nr. 144/2012 produce efecte exclusiv pentru viitor neputând retroactiva în privința procesului-verbal de contravenție care a stat la baza declanșării executării silite. Deciziile nr. 228/2007 și 101/2013 ale Curții Constituționale, la care contestatorul a făcut referire, sunt irelevante în cauză. Astfel, se observă că, prin abrogarea art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/2002, nu s-a dezincriminat contravenția care a dus la încheierea procesului-verbal, caz în care, într-adevăr, susținerile contestatorului și referirile la jurisprudența Curții Constituționale, ar fi fost pertinente. Modificarea legislativă a vizat strict aplicarea tarifului de despăgubire (și nu a sancțiunii contravenționale), în privința căruia art. 12 din O.G. nr.2/2001 care vizează strict contravenția în sine și sancțiunea aplicată acesteia (în cazul de față amenda) este lipsit de concludență.
Neîntemeiate sunt și susținerile legate de afirmata necomunicare a procesului-verbal de contravenție. Astfel, la fila 49 de la dosarul cauzei se regăsește dovada conformării de primire a actului constatator.
Cât despre modalitatea concretă în care s-a desfășurat executarea, instanța reține că poprirea se înființează fără somație, astfel cum rezultă din prevederile art. 782 alin 1 prima teză din Codul de procedură civilă. Prin urmare, executorului nu-i revenea obligația de notificare a debitorului anterior emiterii adreselor de poprire. De asemenea, instanța reține că executorul a respectat și dispozițiile tezei a II-a a art. 782 alin 1 din Codul de procedură civilă, în sensul că după luarea măsurii a înștiințat contestatorul.
Instanța mai reține și că, în vederea acoperirii creanței urmărite, art. 629 Cod de procedură civilă nu interzice concursul de popriri atâta vreme cât debitul nu este încă stins. Această împrejurare a avut loc și în speță, unde executorul, după stingerea creanței urmărite, în mod prompt a procedat la emiterea adreselor de ridicare a popririlor.
Trebuie adăugat că în speță poprirea nu a fost înființată și la angajatorul contestatorului, pentru a fi în discuție incidența art. 728 alin 1 litera b din codul de procedură civilă la care a făcut, de asemenea, referire contestatorul.
Contestatorul a afirmat că si cheltuielile de executare sunt disproporționate.
Preliminar, instanța reține că potrivit art. 622 alin. 1 Cod procedură civilă ,,obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie,,. Prin urmare, debitorul trebuie sa-și aducă la îndeplinire obligația de bună voie, în caz contrar urmând a suporta cheltuielile de executare efectuate după înregistrarea cererii de executare silită și până la stingerea obligației și chiar dacă aceasta are loc prin plată voluntară.
Analizând cuantumul cheltuielilor de executare, instanța reține următoarele:
În temeiul art. 55 din OMJ nr.210/2001, onorariul executorului judecătoresc se stabilește în conformitate cu dispozițiile Legii nr.188/2001 privind executorii judecătorești. Potrivit art. 39 din cuprinsul acestei din urmă legi, ” în cazul executarii silite a creantelor avand ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt urmatoarele: pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite(….).”
În aceste condiții, față de valoarea creanței urmărite, suma de 15,34 de lei, care include și TVA, reprezintă un onorariu care respectă limita maximă prevăzută de lege.
Între limitele minime și cele maxime care cenzurează stabilirea onorariului executorului judecătoresc, instanța stabilește că acesta din urmă este cel mai în măsură să cuantifice munca depusă, efortul intelectual, complexitatea dosarului și răspunderea sa față de executarea silită însăși.
Cât despre cheltuielile aferente timbrajului (cererea de încuviințare a executării silite se timbra potrivit art. 10 litera a din O.U. nr.80/2013 cu 20 de lei), transportului, poștei, precum și altora asemenea necesare desfășurării executării silite (spre exemplu, contravaloarea consumabilelor sau alte costuri de logistică ale executorului judecătoresc) față de numărul de acte de executare efectiv îndeplinite, instanța consideră că acestea au fost imputate cu respectarea legii. Nu același lucru poate fi considerat despre suma de 248 de lei imputată cu titlu de onorariu de consultanță întocmire dosar executare silită. În acest sens, instanța constată că activitatea intelectuală a executorului judecătoresc este remunerată, exclusiv, prin intermediul onorariului stabilit în limitele prevăzute de lege (art. 39 din Legea nr. 188/2000). Astfel, apare ca nelegală perceperea pentru aceeași activitate prestată a două sume, consecința fiind aceea a eludării normelor imperative privitoare la limitele maxime ale onorariului aferent executorului judecătoresc.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 711 și 625 Cod de procedură civilă, va admit, în parte, acțiunea formulată de contestatorul B. S. C., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, astfel cum a fost completată,. Va anula executarea silită în privința sumei de 248 de lei (cheltuieli de executare cu titlu de onorariu consultanță întocmire dosar de executare silită).
Anularea executării silite înseși în privința creanței de 248 de lei reprezintă temei legitim pentru a admite și întoarcerea executării acesteia, prin raportare la prevederile art. 722 alin 1 și 723 alin 1 din Codul de procedură civilă. Astfel, va obliga intimata să plătească contestatorului suma de 248 de lei la care se adaugă, potrivit art. 1645 alin 2 din Codul civil, dobânda legală penalizatoare calculată asupra acesteia începând cu data de 22.07.2014 (data plății) și până la data plății efective.
În temeiul art. 451-453 Cod de procedură civilă, ținând cont de culpa procesuală a părților, va obliga intimata să plătească contestatorului suma de 370,03 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (contravaloare timbraj, cheltuieli poștale și onorariu avocațial) proporționale cu pretențiile admise. Cât despre contravaloarea onorariului de mediere, instanța constată că, potrivit art. 2 alin 1 ind 4 din Legea nr. 192/2006, efectuarea procedurii de informare privind medierea este gratuită. Prin urmare, suma a fost achitată de către contestator mediatorului fără să fi fost datorată potrivit legii. Lipsa necesității acestei cheltuieli împiedică includerea acesteia în sfera cheltuielilor judecată.
Referitor la acțiunea formulată în contradictoriu cu B. T. B. O., față de soluția pronunțată la termenul de judecată din data de 11.02.2015 cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, va dispune respingerea acesteia, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată împotriva intimatului B. T. B. O., cu sediul în București, . nr. 14, ., sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de contestatorul B. S. C., CNP_, cu domiciliul procesual ales la av. B. C., în ., ., jud. Ilfov, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, J_, CUI_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, astfel cum a fost completată, în parte.
Anulează executarea silită în privința sumei de 248 de lei (cheltuieli de executare cu titlu de onorariu consultanță întocmire dosar de executare silită).
Întoarce executarea silită a creanței de mai sus, sens în care obligă intimata să plătească contestatorului suma de 248 de lei la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată asupra acesteia începând cu data de 22.07.2014 și până la data plății efective.
Obligă intimata să plătească contestatorului suma de 370,03 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (contravaloare timbraj, cheltuieli poștale și onorariu avocațial) proporționale cu pretențiile admise.
Respinge restul pretențiilor contestatorului formulate în contradictoriu cu intimata CNADNR, ca neîntemeiate.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1376/2015. Judecătoria SECTORUL... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1401/2015. Judecătoria... → |
|---|
