Pretenţii. Sentința nr. 4253/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4253/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 4253/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4253
Ședința publică din data de 03 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-M. M.-L.
GREFIER: G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. I. M. și pe pârâta P. V. C., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 29.05.2015 și la data de 03.06.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 București sub nr._ , în data de 03.09.2014, reclamantul C. I. M. a chemat-o în judecată pe pârâta P. V. C., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 13.028,35 lei compusă din suma de 2.250 euro și suma de 3.100 lei, în baza Deciziei nr. 15/08.01.2014 emisă de Baroul București în conformitate cu prevederile art. 1488 Cod civil; în conformitate cu art. 1489 Cod civil, plata sumei de 455,99 lei reprezentând dobânda legală de 6% pe an calculată pe 7 luni de zile întârziere, calculată de la 01.02.2014, ca dată aproximativă de la care se va dovedi că s-a împlinit termenul de 15 zile de la comunicarea deciziei Baroului București nr. 15/08.01.2014 și până la data achitării efective a sumei; în conformitate cu art. 1428 Cod civil, obligarea acesteia la predarea actelor înmânate cu ocazia încheierii contractului de asistență juridică cu aceasta în calitate de avocat; în conformitate cu art. 1391 alin. (1) cod civil la plata de daune morale în cuantum de 30.000 lei, echivalent aproximativ a 7.000 euro, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în urma evenimentului tragic din data de 20.07.2012, în care tatăl său, C. M., a decedat în urma lovirilor suferite în timpul unui accident rutier, a fost nevoit să angajeze un avocat pentru ca acesta să-i reprezinte interesele în justiție, în scopul tragerii la răspundere penală a celui care l-a accidentat mortal pe tatăl său, circulând la volanul unui autoturism pe drumurile publice fără a avea carnet de conducere și fugind și de la locul accidentului. Reclamantul a precizat că a cunoscut-o pe doamna avocat P. V. C. printr-o persoană care i-a recomandat-o ca fiind un avocat corect și bun profesionist.
În acest scop, a luat contact cu doamna avocat P. V. C., mergând la dânsa la cabinetul avocațial situat la adresa de domiciliu din ., .. 1, ., sector 5, București, împreună cu mama sa, C. C.. După ce s-au înțeles cu privire la activitățile ce trebuiau efectuate de dânsa și asupra onorariului stabilit, i-au plătit succesiv în trei rate sumele de bani de 2.250 euro prin transfer bancar din Italia, acolo unde se afla mama sa pentru tratament medical al bolii de care suferă - ciroză hepatică, la data de 11.04.2013 (1000 euro), 20.05.2013 (800 euro), 20.05.2013 (450 euro) și suma de 3.100 lei plătită personal de reclamant.
Reclamantul a mai menționat că doamna avocat P. V. C. a încheiat un contract de asistență și reprezentare juridică, dar nu i-a comunicat un exemplar în copie de pe acesta, așa cum era firesc și legal. Totodată, doamna avocat a asigurat-o pe mama reclamantului, d-na C. C., de faptul că această sumă de bani îi este necesară, suficientă și este valabilă până în fază de efectuare reclamație la C.E.D.O.
Reclamantul a susținut că a înțeles ulterior faptul că modalitatea d-nei avocat de a solicita sume de bani ca și onorariu avocațial în contul unor presupuse activități ale sale ce se vor efectua în viitor în fază de recurs sau în alte căi de atac extraordinare sau chiar la C.E.D.O. au fost făcute doar pentru a obține sume de bani cât mai mari, practica avocațială nefiind în sensul de a se încheia un singur contract de asistență juridică pentru mai multe faze procesuale ale judecării unei cauze, din moment ce, la data semnării contractului, nu se poate ști concret dacă se vor mai exercita de clienți în viitor acele căi de atac.
În cadrul procesului ce a făcut obiectul dosarului penal nr._, ce a avut ca obiect plângere împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată (art. 2781 Cod procedură penală) pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal) a numitului P. M. C. - autorul accidentului de circulație în care tatăl reclamantului și-a pierdut viața, Judecătoria Sectorului 2 București, prin sentința nr. 397 din 08.05.2013, a dispus admiterea plângerii formulate de petenții C. C., C. A. și C. I. M. în contradictoriu cu intimatul P. M. C. împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală date de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București în Dosarul nr. 9749/P/2012 cu privire la fapta prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal, s-a dispus desființarea în parte a rechizitoriului din 12.10.2012 și a rezoluției nr. 4245/II-2/2012 cu privire la soluția de scoatere de sub urmărire penală și s-a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale față de intimatul P. M. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal, iar în temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Ulterior, față de această soluție, doamna avocat P. V. C. a declarat în numele acestora - C. lonuț M., C. C. - mama sa și C. A. - sora sa, recurs în dosarul nr._ (3347/2013).
Curtea de Apel București Secția I Penală, prin Decizia penală definitivă nr. 2243 din 06.12.2013, a dispus în baza art. 3854 rap. la art. 369 Cod procedură penală că ia act de retragerea recursului formulat de recurentul C. lonuț M. împotriva sentinței penale nr. 397 din data de 08.05.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București Secția Penală, în baza art. 38515 lit. a) C. proc. pen. a dispus respingerea ca inadmisibile a recursurilor declarate de recurenții C. C. și C. A. împotriva aceleiași sentințe penale și în baza art. 192 alin. (2) Cod procedură penală a obligat pe fiecare recurent la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat, întrucât recursul a fost declarat în mod greșit de către doamna avocat P. V. C..
Reclamantul a mai arătat că, întrucât nu a fost informat corect și pertinent de către doamna avocat P. V. C. cu privire la exercitarea căii de atac a recursului împotriva unei soluții care le era favorabilă și în considerarea faptului că nu le-a reprezentat interesele, neprezentându-se la termenele de judecată așa cum au stabilit prin contractul de asistență juridică, a hotărât că trebuie să sesizeze organele competente cu privire la aceste fapte.
În acest sens, reclamantul a formulat o cerere adresată Baroului București prin care a arătat faptul că a încheiat cu doamna avocat P. V. C. un contract de asistență juridică și reprezentare în Dosarul penal nr. 9749/P/2012 aflat la P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, având ca obiect uciderea din culpă a tatălui său C. M., nu a beneficiat de o copie a contractului de asistență juridică, nu s-a prezentat la niciun termen de judecată în instanță, nu a solicitat o expertiză medico-legală în cauza penală și nu a ținut legătura cu acesta și familia acestuia ca și clienți, solicitând obligarea doamnei avocat P. V. C. la restituirea sumei de 2.250 euro și 3.100 lei reprezentând onorariu de avocat.
Cu privire la sesizarea adresată Baroului București, reclamantul a arătat că în conformitate cu prevederile art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și art. 132 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, prin Decizia nr. 15 din 08.01.2014 s-a dispus admiterea sesizării înregistrată de petentul C. lonuț M. împotriva doamnei avocat P. V. C., pe care o obligat-o la restituirea sumei de 2.250 euro și 3.100 lei reprezentând onorariu de avocat.
De asemenea, a mai arătat că în urma deciziei Baroului București s-a prezentat personal la domiciliul doamnei avocat P. V. C. pentru a-i solicita restituirea actelor și a onorariului solicitat de aceasta, însă pârâta a refuzat, motivat de faptul că îi va preda actele și banii după ce își va retrage plângerea de la Baroul București, solicitare care excede cadrului legal, aceasta neîndeplinindu-și această obligație nici până în prezent.
Reclamantul a precizat că doamna avocat P. V. C. nu a formulat contestație la Baroul București împotriva deciziei nr. 15 din 08.01.2014 în termen de 15 zile, iar după împlinirea acestui termen nu a înțeles să-i predea actele originale și copiile actelor înmânate de reclamant și de mama sa, precum și sumele de bani menționate în Decizia Baroului București.
Totodată, doamna avocat P. V. C. a avut o atitudine total ostilă si neconformă cu deontologia profesională stabilită prin Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat precum și de art. 6 din Statutul Profesiei de Avocat, conform cărora avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale clienților, relațiile dintre avocat și clienții săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate și confidențialitate, iar drepturile și obligațiile avocatului sunt prevăzute de lege, statut, codul deontologic și de contractul de asistență juridică legal încheiat. Pârâta a refuzat cu rea-credință și deosebit de vehement în repetate rânduri să-i restituie banii încasați astfel nejustificat cât și de a preda reclamantului actele înmânate acesteia în legătură cu cauza ce a făcut obiectul Dosarului nr._ al Judecătoriei Sector 2 București și al Curții de Apel București.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1488 Cod civil, art. 1489 Cod civil, art. 1523 alin. (2) lit. c) Cod civil, art. 1391 alin. (1) Cod civil.
În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a atașat în copie următoarele înscrisuri: Decizia nr. 15 din 08.01.2014 emisă de Baroul București; sentința nr. 397 din 08.05.2013 pronunțată în Dosarul penal nr._ ; extras de pe site-ul portal.just.ro; declarația olografă a numitului U. V.; chitanțe, dovezi plată.
Prin încheierea din 27.10.2014, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant și a dispus scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 2304,21 lei.
Deși legal citată, pârâta nu s-a prezentat la judecată și nici nu a formulat întâmpinare.
La solicitarea instanței, P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București a înaintat copie de pe dosarul nr._ al Judecătoriei sector 2 București - fond și recurs, conținând 4 volume.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu audierea martorului U. V., apreciind că acestea sunt de natură să ducă la soluționarea procesului. Instanța a încuviințat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei, dar deși legal citată cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, pârâta nu s-a prezentat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 9749/P/2012 din data de 12.10.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 București s-au dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 și a infracțiunii prevăzute de art. 89 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 și scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Rechizitoriul a fost emis ca urmare a accidentului de circulație din data de 20.07.2012, soldat cu decesul numitului C. M..
La data de 04.12.2012, numiții C. I. M., C. C. și C. A., în calitate de succesori ai defunctului C. M., au formulat plângere împotriva soluției de scoatere de sub urmărire, aceasta fiind înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria sector 2 București la data de 04.12.2012 sub nr. 4245/II-2/2012. Plângerea a fost respinsă prin rezoluția din 19.12.2012, emisă în dosarul nr. 4245/II-2/2012, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 București.
La data de 14.01.2013, numiții C. I. M., C. C. și C. A. au formulat plângere împotriva rezoluției prim-procurorului, aceasta fiind înregistrată la Judecătoria sector 2 București sub nr._ .
Împotriva aceleiași rezoluții a formulat plângere la data de 17.01.2013 și doamna avocat P. V. C., în reprezentarea numiților C. I. M., C. C. și C. A., această a doua plângere fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 2 București sub nr._ .
În dosarul nr._, doamna avocat P. V. C. nu s-a prezentat la termenele de judecată din 12.02.2013, 12.03.2013 și 03.04.2013, adică la niciun termen de judecată. La termenul din 03.04.2013, dosarul nr._ a fost reunit la dosarul nr._ .
O a treia plângere împotriva aceleiași rezoluții a fost formulată de doamna avocat P. V. C. la data de 15.01.2013, în reprezentarea numiților C. I. M., C. C. și C. A., această a doua plângere fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 2 București sub nr._ .
În dosarul nr._, doamna avocat P. V. C. nu s-a prezentat la termenele de judecată din 07.02.2013 și 06.03.2013, adică la niciun termen de judecată. La termenul din 06.03.2013, dosarul nr._ a fost reunit la dosarul nr._ .
În dosarul nr._, doamna avocat P. V. C. nu s-a prezentat la termenele de judecată din 06.02.2013, 06.03.2013, 12.03.2013 și 03.04.2013, adică la niciun termen de judecată.
Prin sentința nr. 397 din 08.05.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria sector 2 București a admis plângerea formulată de petenții C. C., C. A. și C. I. M. împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală date de P. de pe lângă Judecătoria sector 2 București în dosarul nr. 9749/P/2012 cu privire la fapta prevăzută de art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal, a desființat în parte rechizitoriul din 12.10.2012 și rezoluția nr. 4245/II-2/2012 cu privire la soluția de scoatere de sub urmărire penală și a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale față de intimatul P. M. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 178 alin. (1) și (2) Cod penal.
Împotriva acestei sentințe, deși definitivă și favorabilă petenților, doamna avocat P. V. C., în reprezentarea numiților C. I. M., C. C. și C. A., a formulat recurs. Doamna avocat nu s-a prezentat la cele două termene de judecată din fața instanței de recurs. Prin decizia penală nr. 2243/R din 06.12.2013, Curtea de Apel București Secția I Penală a luat act de retragerea recursului formulat de recurentul C. I. M. împotriva sentinței penale nr. 397 din 08.05.2013, pronunțate de Judecătoria sector 2 București, a respins ca inadmisibile recursurile declarate de recurentele C. C. și C. A. și a obligat pe fiecare recurent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Instanța constată, conform dovezilor de plată depuse de reclamant la dosar și conform deciziei nr. 15 din 08.01.2014 a Decanului Baroului București, că pentru reprezentarea în dosarul nr._, reclamantul a achitat pârâtei P. V. C. suma de 2250 euro și suma de 3100 lei, în total_,35 lei. Cu toate acestea, instanța reține că pârâta nu și-a executat obligațiile specifice pe care le avea față de reclamant în calitatea sa de avocat, respectiv aceasta nu s-a prezentat la niciun termen de judecată în dosarul nr._, nu a înmânat reclamantului un exemplar de pe contractul de asistență juridică, nu a restituit reclamantului documentele predate de acesta în original și nu a mai dorit să comunice cu clientul său, ulterior încasării onorariului de avocat. De asemenea, pârâta a declarat recurs împotriva unei sentințe penale definitive și favorabile reclamantului.
În drept, instanța reține că această conduită nu este conformă cu prevederile art. 110 și 111 din Statutul profesiei de avocat, forma în vigoare la data evenimentelor supuse analizei, care stabilesc că avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului și că avocatul este dator să își sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conștiincios, corect și cu diligență. De asemenea, obligațiile avocatului care decurg din contractul de asistență juridică, astfel cum acestea sunt reglementate de Statutul menționat, nu fost executate, în acest sens instanța reținând încălcarea prevederilor art. 133 alin. (2) și (4), conform cărora avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională, prin folosirea cunoștințelor juridice adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului. Avocatul trebuie să asiste și să reprezinte clientul cu competență profesională, prin folosirea cunoștințelor juridice adecvate, a abilităților practice specifice și prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
În urma neexecutării obligațiilor asumate de pârâtă, clientul acesteia, în speță reclamantul C. I. M., și-a manifestat intenția de renunțare unilaterală la serviciile pârâtei, dovadă în acest sens fiind faptul că încă din data de 01.11.2013 reclamantul s-a adresat Baroului București cu o plângere împotriva doamnei avocat și cu o solicitare de restituire a onorariului achitat acesteia. De asemenea, anterior formulării plângerii respective, reclamantul s-a prezentat la sediul doamnei avocat, unde i-a solicitat acesteia restituirea onorariului achitat, conform declarației martorului audiat în cauză. Deși renunțarea clientului la serviciile avocatului constituie un caz de încetare a contractului de asistență juridică ce nu îl exonerează pe client de plata onorariului, instanța reține, totuși, că în temeiul art. 145 din Statutul profesiei de avocat, forma în vigoare la data evenimentelor supuse analizei, avocatul este obligat să restituie onorariul avansat de client dacă a încetat contractul de asistență juridică, iar până la momentul încetării nu au fost realizate activitățile pentru care onorariul a fost plătit. Or, în speță, obligațiile asumate de doamna avocat nu au fost îndeplinite, așa cum s-a reținut mai sus, prin urmare, în temeiul textului menționat din Statut, pârâta are obligația de a restitui sumele de bani pe care reclamantul i le-a achitat.
Acesta este motivul pentru care instanța o va obliga pe pârâtă să achite reclamantului suma de_,35 lei cu titlu de restituire onorariu avocațial.
Instanța reține că obligația de restituire a acestei sume este exigibilă încă de la data la care reclamantul și-a manifestat intenția de a renunța la serviciile pârâtei, adică încă din anul 2013, iar în temeiul prevederilor art. 1535 Cod civil, reclamantul are dreptul la daune moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare ca urmare a întârzierii pârâtei în restituirea sumei respective. Prin urmare, având în vedere și data de la care dobânda a fost solicitată de reclamant, instanța o va obliga pe pârâtă să achite reclamantului și dobânda legală penalizatoare calculată de la data de 01.02.2014 până la achitarea debitului principal.
Ca urmare a încetării raporturilor dintre părți, nu există niciun temei legal sau contractual pentru ca pârâta să rămână în posesia unor înscrisuri originale care aparțin reclamantului și care i-au fost înmânate de acesta doamnei avocat în vederea reprezentării intereselor sale. Fiind legal citată cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, pârâta a absentat nejustificat, aspect pe care instanța îl califică, în temeiul art. 358 C. proc. civ., drept o recunoaștere a afirmației reclamantului conform căreia acesta din urmă i-a predat pârâtei o . documente în original. Instanța reține incidența în speță a prevederilor art. 233 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat, forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, prin care s-a formulat expres solicitarea de restituire a documentelor în original, prevederi conform cărora, la cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredințate persoanei de la care le-a primit.
În baza acestui text din Statut, instanța o va obliga pe pârâtă să predea reclamantului: originalul cărții de muncă a defunctului C. M., originalul permisului de conducere al defunctului C. M., originalul buletinului de analize medicale eliberat de Spitalul Floreasca pe numele defunctului C. M. și originalul rechizitoriului emis de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București în dosarul penal nr. 9749/P/2012.
În ceea ce privește celelalte documente indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată, nu s-a afirmat despre acestea că ar fi fost predate pârâtei în original sau că fotocopiile predate ar fi constituit singurul exemplar deținut de reclamant, iar instanța observă că obligația de restituire documente este valabilă, conform textului mai sus citat, doar pentru actele originale, nu și pentru cele depuse în copie. Instanța apreciază că nereglementarea obligației avocatului de restituire a fotocopiilor de pe înscrisuri predate de client nu este pur întâmplătoare, ci rațiunea care a fost avută în vedere a fost aceea că în baza contractului de asistență juridică, avocatul are dreptul de a intra în posesia documentelor care îl privesc pe client și de a păstra documentele respective în dosarul constituit la biroul avocatului pentru cauza ce îl privește pe clientul respectiv, obligația de restituire a documentelor subzistând doar pentru înscrisurile depuse de client în original. Or, contractul de asistență juridică a fost în speță în vigoare o anumită perioadă de timp, până când reclamantul a renunțat la serviciile avocatului, prin urmare în mod legal a intrat pârâta în posesia documentelor predate de reclamant, fiind obligată să restituie doar acele documente menționate expres de lege, respectiv înscrisurile depuse în original. Prin urmare, instanța va respinge restul solicitărilor de predare documente formulate de reclamant, ca neîntemeiate.
Cu privire la daunele morale solicitate de reclamant, instanța a reținut deja că pârâta a comis o faptă ilicită, nerespectarea obligațiilor ce îi incumbă acesteia în temeiul Statutului profesiei de avocat constituind în sine o faptă prohibită de lege. La evaluarea existenței sau inexistenței unui prejudiciu produs reclamantului prin fapta respectivă, instanța apreciază că trebuie să se acorde atenție contextului în care fapta a survenit. Astfel, tatăl reclamantului decedase recent în urma unui accident de circulație, iar organul de urmărire penală dispusese cu privire la persoana apreciată de reclamant vinovată de producerea acelui accident o soluție de scoatere de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Prin urmare, este vorba despre un context în care, în mod evident, reclamantul prezenta un anumit grad de vulnerabilitate emoțională, acesta confruntându-se cu decesul unei persoane apropiate, urmat de senzația firească de frustrare provocată de faptul că față de persoana pe care o considera vinovată de deces nu se dispuseseră măsurile pe care în mod rezonabil le aștepta.
Raporturile contractuale ale reclamantului cu pârâta au survenit chiar în acest context, iar reclamantul, în mod evident, ca orice alt client care apelează la serviciile unui profesionist, s-a întemeiat pe capacitatea pârâtei de a-l sprijini în soluționarea situației sale litigioase. Cu toate acestea, prin comportamentul său de neexecutare a obligațiilor pe care le avea în calitate de avocat, pârâta nu a făcut decât să amplifice senzația de frustrare și angoasă resimțită de reclamant ca urmare a neelucidării circumstanțelor în care tatăl său a decedat.
Prin urmare, se poate afirma, fără niciun dubiu, că fapta pârâtei a fost de natură să îi producă reclamantului un prejudiciu moral, constând în amplificarea stării de instabilitate emoțională în care reclamantul se afla deja ca urmare a decesului unei persoane apropiate și a convingerii personale că organul de urmărire penală nu a adoptat o soluție temeinică.
Cu privire la suma solicitată de reclamant, instanța o apreciază într-un cuantum mult prea ridicat, în condițiile în care reclamantul nu a dovedit incidența unei stări de durere sau frustrare mai mari decât cea inerentă înșelării așteptărilor pe care clientul le are de la profesionistul la care apelează. Ținând cont, totuși, așa cum s-a reținut mai sus, de contextul în care a survenit fapta pârâtei, respectiv ulterior unui eveniment tragic petrecut în familia reclamantului, instanța reține că acordarea sumei de 10.000 lei reclamantului cu titlu de daune morale este de natură să suplinească inconvenientele create prin lipsa de sprijin de specialitate, rezonabil așteptată de reclamant, de la persoana căreia i-a achitat un onorariu în vederea salvgardării drepturilor sale.
Pentru aceste motive, instanța o va obliga pe pârâtă să achite reclamantului suma de 10.000 lei (zece mii lei) cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., instanța o va obliga pe pârâtă să achite reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul achitat de reclamant avocatului care l-a asistat în prezentul litigiu, conform chitanței nr. 346 din 19.11.2014 depuse în original la dosar.
De asemenea, în temeiul art. 502 din OUG nr. 51/2008, instanța îl va obliga pe reclamant să achite către stat suma de 2304,21 lei cu titlu de contravaloare a ajutorului public judiciar de care a beneficiat prin încheierea din 27.10.2014, pronunțată de Judecătoria sector 5 București în dosarul nr._, deoarece prin prezenta sentință reclamantul a dobândit un drept de creanță în valoare totală de_,35 lei (_,35 lei +_ lei + 1000 lei), adică de 10,4 ori mai mult decât contravaloarea ajutorului public. Instanța observă că prevederile art. 502 din OUG nr. 51/2008 nu fac distincție între sumele acordate prin hotărârea judecătorească în funcție de obiectul dreptului de creanță, respectiv dacă acesta este reprezentat de debit principal sau de cheltuieli de judecată, prin urmare prevederile respective sunt incidente în speță. În plus, chiar dacă în noțiunea de „drepturi de creanță” utilizată de art. 502 din OUG nr. 51/2008 nu ar fi incluse cheltuielile de judecată, trebuie să se țină cont de faptul că, pe lângă suma de_,35 lei, menționată mai sus, reclamantului i-a fost acordată și dobânda legală penalizatoare, ceea ce conduce, pentru aceleași considerente, la incidența prevederilor indicate din OUG nr. 51/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. I. M., CNP_, domiciliat în București, .. 72, sector 5, în contradictoriu cu pârâta P. V. C., CNP_, domiciliată în București, ., ., sector 4.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantului suma de_,35 lei cu titlu de restituire onorariu avocațial, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată de la data de 01.02.2014 până la achitarea acestei sume.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantului suma de 10.000 lei (zece mii lei) cu titlu de daune morale.
Obligă pe pârâtă să predea reclamantului: originalul cărții de muncă a defunctului C. M., originalul permisului de conducere al defunctului C. M., originalul buletinului de analize medicale eliberat de Spitalul Floreasca pe numele defunctului C. M. și originalul rechizitoriului emis de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București în dosarul penal nr. 9749/P/2012.
Respinge restul solicitărilor de predare documente formulate de reclamant, ca neîntemeiate.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 502 din OUG nr. 51/2008, obligă pe reclamant să achite către stat suma de 2304,21 lei cu titlu de contravaloare a ajutorului public judiciar de care a beneficiat prin încheierea din 27.10.2014, pronunțată de Judecătoria sector 5 București în dosarul nr._ .
Cu apel care se depune la Judecătoria sector 5 București în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A.-M. M.-L. G. D.
| ← Aplicare amendă civilă. Sentința nr. 4225/2015. Judecătoria... | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 4269/2015. Judecătoria... → |
|---|
