Obligaţie de a face. Sentința nr. 8097/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 8097/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 8097/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 8097

Ședința publică de la data de 09 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – A.-M. M.-L.

GREFIER – G. D.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta B. Comercială Română SA și pe pârâtul S. D. S., având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză, în temeiul art. 998 C. proc. civ., rap. la art. 94 pct. 1 lit. h) și art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

Instanța invocă din oficiu excepția inadmisibilității, asupra căreia rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.08.2015 sub nr._, reclamanta B. Comercială Română S.A. l-a chemat în judecată pe pârâtul S. D. S., solicitând instanței, pe calea prevăzută de art. 2198 din Noul Cod Civil, respectiv pe calea ordonanței președințiale, să dispună autorizarea de a deschide caseta de valori nr. 46 din cadrul unității bancare BCR Sucursala I. București, casetă de valori închiriată pârâtului în baza contractului de închiriere nr. 107/24.12.2007, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de 24.12.2012 a încheiat cu pârâtul, în calitate de beneficiar, contractul de închiriere nr. 107 pentru caseta de valori nr. 46 din cadrul BCR SA Sucursala I., pentru o perioadă de 12 luni, cu prelungire automată, în condițiile art. 2.1, 2.2. din contract. La data de 05.03.2015, contractul de închiriere a încetat, nemaifiind îndeplinite condițiile contractuale pentru prelungirea acestuia, respectiv pârâtul nu a solicitat prelungirea anterior expirării valabilității și nici nu a asigurat disponibilul necesar pentru achitarea în avans a contravalorii chiriei.

Reclamanta a precizat că pârâtul a fost notificat cu privire la expirarea contractului și cu privire la deschiderea forțată a casetei de valori, însă până în prezent, acesta nu s-a prezentat la bancă pentru prelungirea contractului sau pentru achitarea sumelor datorate ori pentru ridicarea bunurilor aflate în păstrare și pentru a preda cheia și legitimația tip puse la dispoziția sa.

În drept, reclamanta s-a întemeiat pe prevederile art. 2198 din Noul Cod civil.

În susținerea cererii sale, reclamanta a depus în copie certificată pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: contractul de închiriere casetă valori nr. 107/24.12.2007 (fil. 26-29), ghid de semnături BCR (fil. 8-16), relații ONRC privind datele de identificare ale reclamantei (fil. 17-19), act constitutiv al BCR S.A. (fil. 20-23), act de identitate S. D.-S. (fila 30), notificare din data de 05.03.2015 (fila 25).

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit ordinului de plată nr._ (fila 1).

La data de 05.11.2015, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamantă ca rămasă fără obiect, având în vedere că la data de 30.09.2015 s-a încheiat un proces-verbal prin care de comun acord cu reclamanta s-a convenit închiderea contractului de închiriere a casetei de valori nr. 46, ridicarea valorilor existente și predarea celor două chei.

În susținerea întâmpinării, pârâtul a depus la dosar în copie certificată pentru conformitate cu originalul proces-verbal de ridicare valori nr. 1 din 30.09.2015 (fila 43).

Analizând excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 24.12.2007, între reclamanta B. Comercială Română SA și pârâtul S. D. S., în calitate de client, s-a încheiat contractul nr. 107 de punere la dispoziție casetă de valori, pe o durata de 12 luni, cu posibilitate de prelungire, prin care reclamanta s-a obligat să pună la dispoziția pârâtului caseta de valori nr. 46, în scopul păstrării de bunuri fără valoare declarată, potrivit art. 1.1 și art. 2 din convenția părților (fila 26).

Potrivit dispozițiilor contractuale prevăzute de art. 4.1 lit. a), reclamanta s-a obligat să pună la dispoziția clientului caseta de valori, cheile și legitimația tip, iar potrivit art. 4.2 lit. g), la încetarea contractului, pârâtul s-a obligat să elibereze caseta și să predea reclamantei cheile și legitimația tip (fila 27).

Cu respectarea dispozițiilor art. 5.3 din convenția părților, reclamanta l-a notificat pe pârât cu privire la încetarea contractului nr. 107 la data de 05.03.2015 și, în consecință, pentru a se prezenta la unitatea reclamantei pentru a ridica bunurile depozitate în caseta de valori pusă la dispoziția sa și pentru a preda cheia utilizată pentru accesarea acesteia, aspecte dovedite prin înscrisurile de la filele 24-25 și confirmate de către pârât prin întâmpinare.

Conform procesului-verbal de ridicare valori nr. 1 privind contractul de închiriere casetă de valori nr. 107/24.12.2007, la data de 30.09.2015, de comun acord părțile au procedat la ridicarea valorilor depuse în caseta de valori nr. 46 și eliberarea casetei, respectiv la predarea cheilor (2 exemplare) și a legitimației de acces (fila 43).

Cu titlu preliminar,

Instanța constată că temeiul juridic al acțiunii reclamantei este reprezentat de dispozițiile art. 2198 C.civ., ce reglementează deschiderea forțată a casetei de valori pe calea procedurii ordonanței președințiale.

Din punct de vedere al dreptului material incident în speță, acest text legal nu este aplicabil prezentei cauze, având în vedere, pe de o parte, data încheierii contractului nr. 107 invocat de reclamantă în susținerea pretențiilor sale, respectiv data de 24.12.2007, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, care prevăd că legea în vigoare la data încheierii contractului este cea aplicabilă în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

Cu toate acestea, din punct de vedere al dreptului procesual aplicabil, invocarea de către reclamantă a dispozițiilor menționate relevă intenția sa neechivocă de judecare a prezentei cauze pe calea specială a ordonanței președințiale.

Astfel, în temeiul art. 997 alin. (1) C. proc. civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Așadar, admisibilitatea procedurii speciale a ordonanței președințiale presupune, pe lângă condițiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme ce intră în conținutul acțiunii civile, prevăzute de art. 32 C.proc.civ, și îndeplinirea cumulativă a unor condiții speciale, și anume: existența aparenței de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se dispune și neprejudecarea fondului.

Caracterul urgent al măsurii solicitate de reclamantă, relevat prin sintagma ,,cazuri grabnice” trebuie stabilit prin raportare la scopul urmărit de măsura respectivă, adică: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Or, raportat la ansamblul circumstanțelor cauzei și la materialul probatoriu administrat, instanța apreciază că măsura solicitată nu urmărește niciunul dintre scopurile ce caracterizează urgența acesteia în sensul art. 997 alin. (1) C.proc.civ mai sus enunțat, având în vedere intervalul de timp existent între momentul în care reclamanta a notificat pârâtului încetarea contractului nr. 107/24.12.2007, 06 martie 2015, și momentul introducerii prezentei cereri, 18 august 2015, respectiv un interval de peste 5 luni, ceea ce evidențiază lipsa unei reacții prompte din partea reclamantei și, pe cale de consecință, inexistența urgenței. Mai mult, trebuie reținut că urgența trebuie să existe atât la data introducerii cererii de ordonanță președințială, cât și la momentul soluționării cererii respective. Or, nu se poate reține caracterul urgent al măsurii solicitate de către reclamantă în condițiile în care, conform procesului-verbal nr. 1/30.09.2015 (fila 43), acesteia i-au fost restituite cheile și legitimația înmânate pârâtului pentru caseta de valori nr. 46.

Prin urmare, nu se poate afirma că în speță este incident „cazul grabnic” care justifică ordonarea unei măsuri provizorii de către instanța de judecată, impunându-se admiterea excepției inadmisibilității invocată de instanță din oficiu și respingerea în consecință a cererii reclamantei de autorizare deschidere forțată casetă de valori.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității, invocată de instanță din oficiu.

Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta B. Comercială Română SA, J_, CUI_, cu sediul în București, .. 5, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul S. D. S., CNP_, cu domiciliul în București, ., sector 5, ca inadmisibilă.

Cu apel care se depune la Judecătoria sector 5 București în 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A.-M. M.-L. G. D.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 8097/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI