Ordin de protecţie. Sentința nr. 9445/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9445/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 21-12-2015 în dosarul nr. 9445/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA a II-a CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9445
Ședința din camera de consiliu din data de 21.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. L. I.
GREFIER – PANȚUCU M. I.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a fost reprezentat de procuror C. P..
Pe rol se află soluționarea cauzei civile – minori și familie privind pe reclamanta C. R. C. și pe pârâtul M. L., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal efectuat în ședința din camera de consiliu au răspuns reclamanta personal și asistată de avocat din oficiu C. R. în temeiul delegației nr. 2998, aflată la fila 22 din dosar și pârâtul prin avocat din oficiu D. M. cu delegația nr. 2999, aflată la fila 23 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în temeiul art. 131 C. proc. civ. pune în discuția părților aspectul relativ la verificarea și stabilirea competenței.
Reclamanta și pârâtul prin avocat, având pe rând cuvântul, arată că Judecătoria Sectorului 5 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța, procedând la verificarea și stabilirea competenței, față de dispozițiile art. 25 alin. 1 Lg. 217/2003, constată competența generală, materială și teritorială a instanței sesizate, să soluționeze prezenta cauză.
Având în vedere poziția reclamantei, cu privire la natura relației dintre părți, exprimată la termenul anterior, instanța invocă din oficiu și acordă cuvântul în dezbatere asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, în raport de dispozițiile art. 5 Lg. 217/2003.
Reclamanta, prin avocat, arată că, deși art. 5 din Lg. 217/2003 impune o anumită calitate reclamantului, dată fiind situația și starea de tensiune în care se află reclamanta, precum și dovezile depuse la dosar relativ la atitudinea pârâtului cu privire la aceasta, apreciază că cererea este admisibilă.
Pârâtul prin avocat, solicită admiterea excepției, precizând că, într-adevăr orice persoană care este vătămată poate depune plângere la instituțiile publice, însă în ceea ce privește situația reclamantei se impune asistență juridică de specialitate pentru apărarea drepturilor pe care le are; pe fond, situația este delicată, dificilă, existând la dosar documente din care rezultă că aceasta, cu toate că din plângerea depusă la instituțiile abilitate reiese că, în concret, nu dorește să formuleze plângere penală. Față de cele mai sus expuse apreciază cererea ca inadmisibilă, solicitând astfel respingerea ei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției inadmisibilității cererii, având în vedere că între părți nu există o relație de soț-soție, aceștia nu au conviețuit, astfel încât în sensul art. 5 din Lg. 217/2003, nu au calitatea de membri de familie.
Instanța în temeiul art. 394 C. proc. civ. reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată.
Avocații din oficiu solicită a se dispune asupra onorariilor acestora conform Protocolului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 la data de 06.11.2015, reclamanta C. R.-C. a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului M. L..
În motivarea cererii, a arătat că pârâtul o amenință, atât pe ea, cât și pe prietena ei, prin mesaje și fapte, respectiv a aruncat cu vopsea și zgâriat mașina prietenei, precum și ușa de acces a locuinței sale.
În dovedirea cererii, reclamanta a atașat în copie, extras convorbiri și fotografii.
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului cu prioritate pe excepția inadmisibilității cererii, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, una sau mai multe măsuri cu caracter provizoriu, respectiv obligații sau interdicții.
Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prevede că există violență în familie atunci când un membru de familie exercită împotriva altui membru al aceleiași familii, orice acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv dacă amenință cu asemenea acte, constrânge, sau privează în mod arbitrar de libertate.
În sensul Legea nr. 217/2003, prin membru de familie se înțelege:
a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;
b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;
c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, precum și din poziția procesuală a reclamantei exprimată la termenul din 14.12.2015, instanța reține că între părți nu există relații de familie în sensul art. 5 din Legea nr. 217/2003, cei doi având o relație pasageră, de aproximativ două luni, finalizată anterior promovării prezentei cereri, care nu a implicat dezvoltarea unor raporturi asemănătoare celor dintre soți și conviețuirea, astfel încât va admite excepția inadmisibilității și va respinge cererea de emitere a ordinului de protecție.
Împrejurarea că cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamantă nu poate fi primită nu o împiedică pe acesta să uzeze de alte căi legale pentru a înlătura actele de violență exercitate împotriva sa, în măsura în care acestea există și sunt dovedite.
În baza art. 82 din Legea nr. 51/1995 și art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. m) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., în vigoare începând cu data de 06.06.2015, instanța va stabili suma de 260 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului din oficiu C. R., care a acordat asistență juridică reclamantei și 260 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului din oficiu D. M., care a acordat asistență juridică pârâtului, onorarii ce se vor achita din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamanta C. R. C., CNP_, cu domiciliul ales în Popești Leordeni, .. 64C, ., ., jud. Ilfov, împotriva pârâtului M. L., CNP_, domiciliat în București, .. 121, ., ., ca inadmisibilă.
Stabilește suma de 260 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului din oficiu C. R., care a acordat asistență juridică reclamantei și 260 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului din oficiu D. M., care a acordat asistență juridică pârâtului, onorarii ce se vor achita din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Sector 5 București, în termen de 3 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 21.12.2015, ora 13,00.
PREȘEDINTE, GREFIER,
REd. DLI/PMI
4 ex./22.12.2015
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1307/2015.... | Nulitate/anulare act. Sentința nr. 8753/2015. Judecătoria... → |
|---|
