Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 5601/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5601/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 06-08-2015 în dosarul nr. 5601/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5601
Ședința publică din data de 06.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. S. L.
GREFIER: F. Ț.
Pe rol se află soluționarea cauzei minori și familie formulată de reclamanta T. A.-M. A. în contradictoriu cu pârâtul F. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns părțile, personal și asistate de apărători cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar a anchetei sociale efectuate la domiciliul reclamantei, după care:
Instanța constată ca a fost conexat la prezenta cauză dosarul nr._/302/2015.
Pârâtul, prin apărător, depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri, respectiv o cerere precizatoare prin care indică domiciliul său actual unde solicită a se efectua ancheta socială solicitând și încuviințarea unui program de vizită.
Instanța ia act de modificarea domiciliului pârâtului, respectiv de faptul că acesta își are domiciliul în fapt la adresa din ., Oraș M., jud. Ilfov, adresă la care solicită și comunicarea tuturor actelor de procedură.
La interpelarea instanței, reclamanta arată că minorele se află în Slobozia încă de pe data de 02.04.201, acolo locuind cu bunicii materni.
Pârâtul susține că sunt adevărate cele menționate de către reclamantă, cu privire la locul unde se află minorele și data de la care se află în Slobozia.
Instanța, față de susținerile părților, și având în vedere și dispozițiile art. 114 alin. 1 C.pr.civ., invocă din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, pe care o supune dezbaterii contradictorii a părților prezente.
Reclamanta, prin apărător, solicită respingerea excepției necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
Pârâtul, prin apărător, solicită respingerea excepției necompeteneței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, arătând că ar fi util soluționării cauzei ca aceasta să se judece la Judecătoria Sectorului 5 București, cu atât mai mult cu cât toate actele de procedură au fost efectuate aici.
Reclamanta, prin apărător solicită instanței a se consemna faptul că solicită respingerea excepției, că pentru acest termen de judecată s-au deplasat de la Slobozia, fiind citate părțile cu mențiunea personal la interogatoriu precum și martorii dar și faptul că pe citațiile emise în cele două dosare părțile au fost citate în săli diferite.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția invocată din oficiu a necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, la data de 25.05.2015, sub nr._, reclamanta T. A.-M. A., în contradictoriu cu pârâtul F. M., a solicitat instanței pe calea ordonanței președințiale, să dispună exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă asupra minorelor F. A. M., născută la data de 02.08.2014, F. Ș. A. și F. M. G., ambele născute la data de 27.07.2012, până la soluționarea definitivă a cauzei cu același obiect, pe calea dreptului comun, stabilirea locuinței minorelor la domiciliul mamei, respectiv în Slobozia, ., .,., jud. Ialomița, stabilirea unei pensii de întreținere în interesul minorelor, în cuantum de 25% din veniturile pârâtului, de la data promovării acțiunii și până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului de fond, precum și stabilirea unui program de vizitare a minorelor de către pârât.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj a părților au rezultat cele trei minore, însă din pricina neînțelegerilor și a conflictelor apărute pe parcursul relației, reclamanta a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal, împreună cu fiicele sale.
De asemenea, reclamanta mai arată că ea a fost cea care s-a ocupat în permanență de creșterea și educarea minorelor, fiind o mamă devotată, atent preocupată de dezvoltarea și bunăstarea acestora. Totodată, arată că dispune de resursele financiare necesare pentru a le asigura acestora un trai fără griji.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 996-1001 C.pr.civ., art. 263, art. 389, art. 400, art. 402 și urm. C.civ.
În dovedirea cererii sale, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat, precum și proba cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 lei (f.1,15).
În data de 30.06.2015, pârâtul F. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii pe calea ordonanței președințiale, arătând că o astfel de cerere este inadmisibilă prin raportare la dispozițiile art. 919 C.pr.civ., în sensul că instanța nu poate dispune o măsură vremelnică atât timp cât reclamanta nu a formulat pe fond o cerere privind încredințarea minorelor. A arătat că a formulat cerere de conexare a dosarului nr._/302/2015 la prezenta cauză, cererea sa având ca obiect stabilirea provizorie a domicliului minorelor până la soluționarea definitivă a cererii principale.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâtul a aratat că în data de 02.04.2015, pârâta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu cele trei minore, fără să fi avut loc un conflict între părți. După acest moment, pârâtul susține că a încercat să viziteze minorele, însă reclamanta nu i-a permis accesul, și, deși nu a provocat niciun scandal, reclamanta a formulat sesizare penală împotriva sa.
În ceea ce privește susținerea reclamantei, respectiv că beneficiază de toate mijloacele necesare creșterii și educării minorelor, pârâtul susține că pârâta nu realizează nici un venit, iar spațiul locativ pus la dispoziție de către aceasta minorelor nu este suficient..
În susținerea întâmpinării, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a atașat, precum și proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială.
În data de 14.07.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției inadmisibilității cererii pe calea ordonanței președințiale, invocată de către pârât. În ceea ce privește fondul cauzei, a solicitat respingerea apărărilor pârâtului, ca neîntemeiate.
La termenul din data de 06.08.2015, instanța a admis excepția conexității invocată de către pârâtă, dispunând conexarea dosarului nr._/302/2015 la dosarul nr._ .
La termenul din data de 06.08.2015, instanța a rămas în pronunțare pe excepția invocată din oficiu a necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București.
Analizând ansamblul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, prin prisma excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 114 alin.1 Cod proc.civ. dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Conform art. 998 C. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Conform art. 106 cod civil din Titlul III intitulat „Ocrotirea persaonei fizice” ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că autoritatea părintească, stabilirea locuinței minorului precum și stabilirea programului de legături personale cu minorul reprezintă măsuri de ocrotire a minorului astfel încât competența în soluționarea cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești aparține instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința minorul în cauză. În acest sens se reține că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 alin.1 care reprezintă o dispoziție specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, dispoziție derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 din noul C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competență teritorială generală, conform căreia „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel [alin. (1)].”
În ceea ce privește stabilirea pensiei de întreținere instanța reține că această cerere reprezintă un petit accesoriu față de cererile de exercitare a autorității părintești și de stabilire a locuinței minorelor.
În conformitate cu dispozițiile art. 126 alin.1 din Codul de procedură civilă, părțile pot deroga de la normele de competență teritorială doar în pricinile privitoare la bunuri, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 117 și 118 Cod procedură civilă. Or, din interpretarea „per a contrario” a dispozițiilor art. 126 alin.1 C.pr.civ., (care prevăd posibilitatea părților de a alege instanța competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinată cu dispozițiile art. 129 alin.2 pct. 3 C.pr.civ. (potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică, dacă părțile nu o pot înlătura), se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt referitoare la bunuri (cum este și cazul cererilor privind exercitarea autorității părintești), competența teritorială este exclusivă.
Potrivit susținerilor părților și concluziilor referatului de anchetă psihosocială întocmit în cauză, reclamanta T. A. M. A. împreună cu minorele F. A. M., F. Ș. A. și F. M. G., locuiesc în localitatea Slobozia, jud.Ialomița.
Prin urmare, avându-se în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materia cererilor având ca obiect exercitarea autorității părintești, instanța apreciază ca întemeiată excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București iar față de dispozițiile art.129 alin.2 pct.3 C.pr.civ raportat la art. 114 alin.1 C pr.civ. și art. 998 C.pr.civ, urmează a o admite ca atare și a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ privind pe reclamanta T. A.-M. A., CNP_, cu domiciliul în Slobozia, ., ., . și pe pârâtul F. M., CNP_, cu domiciliul în M., ., jud. Ilfov, și a dosarului nr._/302/2015 privind pe reclamantul F. M. și pe pârâta T. A. M. A., în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. S. LuchianFlorina Ț.
ROMÂNIA JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI |
București, Splaiul Independenței nr. 5, sector 4
Tel. 319.51.80, 319.51.81, 319.51.83 Fax._
http://www.portal.just.ro, e-mail:_
Operator de date cu caracter personal înreg. sub nr. 2891
Dosar nr._
C Ă T R E
JUDECĂTORIA SLOBOZIA
Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr.5601 din data de 06.08.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București, pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială, privind pe reclamanta T. A.-M. A. în contradictoriu cu pârâtul F. M., în favoarea Judecătoriei Slobozia, sens în care vă înaintăm alăturat dosarul prezent, cusut și numerotat, format dintr-un volum, conținând un număr de ……... file.
Vă mulțumim!
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. S. L. F. Ț.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 7462/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 4674/2015.... → |
|---|
