Pretenţii. Sentința nr. 4394/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4394/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 4394/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIIVLĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4394/2015
Ședința publică de la 08 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - A. M. F.
Grefier - A. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiect pretenții privind pe reclamanta . de Certificare SRL și pe pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la sfârșitul ședinței de judecată (înaintea dosarelor cu oră fixată), au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, fiind primul termen de judecată, în acord cu dispozițiile art.131 alin.1 C.pr.civ., procedează la verificarea, din oficiu, a competenței sale și constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, conform dispozițiilor art.94 pct. 1 lit. j C.pr.civ. și art.107, cu observarea faptului că pârâta nu a înțeles să invoce excepția relativă a necompetenței teritoriale.
În continuare, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1 N.C.proc.civ. raportat la art. 255 N.C.proc.civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă, apreciind că aceasta este admisibilă, legală, putând duce la soluționarea cauzei. În ceea ce privește proba cu interogatoriul pârâtei, probă solicită de asemenea de către reclamantă, instanța o respinge, ca nefiind utilă soluționării cauzei în raport de înscrisurile depuse la dosar și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de fata, instanța retine următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 02.02.2015, sub nr._, reclamanta . de Certificare SRL a solicitat instanței in contradictoriu cu pârâta ., obligarea acesteia la plata sumei de 7998,06 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale restante, a sumei de_,50 lei reprezentând contravaloare penalități de întârziere calculate, în conformitate cu prevederile contractului de prestări servicii de recertificare nr. 663C-M R2, încheiat la data de 26.04.2012, art. 16.5, până la data prezentei; a penalităților de întârziere calculate in continuare de la data formulării prezentei până la data achitării integrale si efective a debitului principal și a cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, ca între părți a fost încheiat contractul de prestări servicii de recertificare 663C-M R2 din data de 26.04.2012, pârâta având obligația de a plăti contravaloarea serviciilor de management în termen de 5 zile de la data emiterii facturii.
Reclamanta precizează că în baza contractului menționat, a fost emisa factura fiscala nr. 2012/S3/2188 la data de 11.09.2012, scadentă la data de 16.09.2012, in valoare de 7998,06 lei, neachitată de pârâta.
Reclamanta a precizat ca s-a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabila, însă fără rezultat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, reclamanta a precizat ca penalitățile au fost calculate in conformitate cu prevederile contractului de prestări servicii de certificare nr. 663 C-M R2, încheiat la data de 26.04.2012, art. 16.5.
In drept, reclamanta a invocat disp. art. 194 si urm. C.pr.civ., art. 1270, 1488, 1516 si urm. c.civil.
In susținere, reclamanta a depus la dosar înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, f. 7-27 și a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Cererea de chemare in judecată a fost legal timbrată, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 504,90 lei (pentru primul capăt de cerere) și 620,87 lei (pentru capătul al doilea al cererii) fiind atașată la dosar, f. 38.
Pârâta nu a răspuns pretențiilor solicitate de către reclamantă prin formularea întâmpinării.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat si administrat pentru reclamant proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei, respingând proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând cererea formulată în raport de materialul probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Instanța reține că între părțile cauzei de față s-au derulat raporturi juridice de natură contractuală, în temeiul contractului de recertificare nr. 663C-M R2, încheiat la data de 26.04.2012, aflat la filele 18-25. Obiectul acestui contract îl reprezintă recertificarea sistemului de management al calității și certificarea sistemului de management de mediu al clientului de către reclamanta R. S., pentru activitățile menționate în anexa 1. Contractul este valabil începând cu data semnării sale și până la termenele de expirare ale certificatelor acordate (art. 10.1). În ceea ce privește valoarea serviciilor prestate, părțile au stipulat în cuprinsul art. 15.2 că, tarifele, conform fazei de certificare, se regăsesc în anexa 2, parte integrantă a contractului. Pârâta s-a obligat să efectueze plata fazelor în avans de efectuarea acestora, iar în cazul în care întârzie plata cu peste 5 zile de la emiterea facturii, va datora penalități de 0,15/ fiecare zi de întârziere (art. 16).
În baza contractului mai sus amintit, reclamanta a emis factura fiscală nr. 2012/S3/2188 (fila 17), necontestată de către pârâtă, astfel cum rezultă implicit din cuprinsul adresei nr. 206/17.11.2014 (fila 16) prin care debitoarea comunică reclamantei o pretinsă imposibilitate de plată motivată pe . unicului finanțator.
Potrivit art. 1.270 C.civ. contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Din punct de vedere probatoriu, instanța reține că în materie contractuală sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existența convenției, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul fie prin actul juridic al plății sau un alt mod de stingere a obligațiilor reglementat de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract ori o cauză justificativă de neexecutare.
În temeiul acestei reguli de drept, cu observarea prevederilor convenției încheiate între părți și a atitudinii procesuale a pârâtei care nu a formulat întâmpinare, nu a fost reprezentată în fața instanța și care a invocat doar o imposibilitate de plată a debitului (fila 16), instanța va reține caracterul întemeiat al pretențiilor formulate de reclamantă.
Prin urmare, pârâta urmează a fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 7.998,06 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 2012/S3/2188 din data de 11.09.2012 (debit principal).
De asemenea, față de dispozițiile art. 1531, cod civil care reglementează dreptul creditorului la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, instanța va admite și solicitarea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere. Fiind vorba de o obligație bănească, creditoarea are dreptul la daune moratorii/penalități de întârziere de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. Astfel, față de aceste prevederi legale și de înțelegerea părților inserată în cuprinsul art. 16.5, instanța va obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10.317,50 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de 01.02.2015 și a penalităților de întârziere calculate în continuare, în cuantum procentual de 0,15% pe zi, începând cu data de 02.02.2015 și până la stingerea integrală a debitului principal.
Analizând cererea accesorie a reclamantei, prin care solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cereri, instanța reține că aceasta este întemeiată. În adevăr, dispozițiile conținute de art. 453 alin. (1) C.. prevăd partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Obligația de plată a cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina pârâtei este în cuantum de 1.125,77 lei reprezentând taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr._/1/12.02.2015 (f. 38).
Pentru aceste considerente instanța va admite cererea, cu cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulata de reclamanta . de Certificare SRL, J_, CUI RO_, cu sediul procesual ales la U.&Asociatii, din București, ., ., Cladirea Preciziei Business Center și pe pârâta . cu sediul în București, sector 6, .-61, etaj 1, J40/_/2004, C. RO16604224.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 7.998,06 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. 2012/S3/2188 din data de 11.09.2012.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 10.317,50 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal, calculate până la data de 01.02.2015 și a penalităților de întârziere calculate în continuare, în cuantum procentual de 0,15% pe zi, începând cu data de 02.02.2015 și până la stingerea integrală a debitului principal.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.125,77 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la data comunicării, cale de atac care se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. FleșerAlina A.
Red. AMF/Tehnored. AA
4 ex/10.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4353/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 4430/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
