Validare poprire. Sentința nr. 6402/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6402/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 6402/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6402
Ședința publică din data de 17 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S.
GREFIER: G. D.
Pe rol judecarea cauzei privind pe creditorul C. E., pe debitoarea D. G. A F. PUBLICE C. S. și pe terții popriți A. N. DE ADMINISTRARE FISCALA și M. F. PUBLICE, având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 10.09.2015 și la data de 17.09.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecat înregistrată la data de 28.12.2012, pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, sub numărul_, creditorul C. E. a solicitat ca în contradictoriu cu debitoarea D. G. a F. Publice C. S. și terții popriți A. N. de Administrare Fiscala și M. F. Publice, să se dispună validarea popririi pană la concurența sumelor de 27.858 lei, reprezentând drepturi bănești conform titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 1843/28.10.2008 pronunțată de Tribunalul C. S., în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia nr.519/02.09.2009 pronunțată în același dosar de către Curtea de Apel Timișoara și 6.030 lei cheltuieli de executare, evidențiate în procesul verbal de cheltuieli întocmit în conformitate cu prevederile art.3717 C.pr. civ.
În motivarea cererii introductive de instanță, creditorul a arătat că prin adresele de înființare a popririi, au fost legal poprite, în baza sentinței civile nr. 1843/28.10.2008, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul C. S., veniturile prezente și viitoare ale debitorului – urmărit, DGFP C. S., până la concurența sumei de 33.888 lei. Creditorul mai arată că în condițiile în care ambele instituții publice, fiind ordonatori principali de credite, deși aveau obligația de plată atât a salariilor cât și a drepturilor bănești datorate salariaților, pentru angajații lor, respectiv angajații DGFP C. S., au refuzat nejustificat executarea popririi legal instituite dar și executarea titlului executoriu.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 452 - 461 C.p.c.
La dosarul cauzei au fost depuse, prin serviciul registratură, fotocopiile dosarului de executare nr.692/2012, al B. Casagranda - S. A..
Terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, terțul poprit a învederat, în esență, că nu datorează sume de bani către DGFP Timișoara și că cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
La data de 07.08.2013, prin serviciul registratură, terțul poprit Ministerul Finanțelor Publice, atât în nume propriu cât și în calitate de reprezentatant al debitoarei Durecția Generală a Finanțelor Publice a județului C.-S., a formulat întâmpinare debitoarea, prin care a invocat excepțiile de netimbrare, a prescripției dreptului de a cere executarea silită prin poprire, a prematurității și a lipsei de interes a cererii de validare poprire, precum și excepția lipsei calității procesule pasive de terț poprit și a debitoarei, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de validare a popririi și desființarea popririi.
În motivarea excepției netimbrării, debitoarea a apreciat că în cauză nu sunt incidente disp. art. 15 alin 1 lit. a din Legea nr. 146/1997, precum nu sunt aplicabile nici prevederile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 62/2011, republicată, fiind incidente dispozițiile art. 3 lit. s din Legea nr. 146/1997; pentru aceste considerente au solicitat să se dispună anularea cererii de validare ca netimbrată.
În motivarea excepției prescripției dreptului de a cere executarea silită prin poprire, debitoarea a arătat că dreptul creditorului de a cere executarea silită prin poprire a început la data de 28.10.2008, data pronunțării Sentinței civile nr. 1843/28.10.2008 – titlul executoriu invocat și s-a împlinit la data de 28.10.2011, cu mult înainte de data înregistrării cererii de validare pe rolul instanței; pentru aceste considerente a solicitat să se dispună respingerea cererii de validare a popririi ca prescrisă.
În motivarea excepției prematurității formulării cererii, debitoarea a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 452 alin 1 C.p.c, întrucât suma menționată cu titlu de debit în adresa de înființare a popririi nu este dispusă prin titlul executoriu, ci este stabilită extrajudiciar, neîncuviințată de nicio instanță de judecată, pe baza unui calcul propriu efectuat la nivelul DGFP-Timișoara, pentru determinarea suplimentului postului în cuantum de 25% din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
Așadar, creanța pretinsa nu este certă și prin urmare nu poate fi supusă unei urmăriri silite prin poprire; pentru aceste considerente au solicitat să se dispună respingerea acțiunii ca fiind prematur introdusă.
În motivarea excepției lipsei de interes, debitoarea a solicitat a se avea în vedere că suma pentru care se solicită validarea popririi a fost stabilită în mod arbitrar, printr-un calcul ce nu a fost dispus conform celor reținute prin Sentința Civilă nr. 1843/28.10.2008, în sarcina niciuneia dintre părțile implicate.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive de terț poprit a Ministerului Finanțelor Publice, debitoarea a arătat că potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, există bugete separate pe fiecare ordonator de credite in parte. Mai mult decât atât, din informațiile comunicate de Direcția Trezorerie și contabilitate Publică din cadrul ministerului, a rezultat că DGFP Timișoara nu are conturi de credite bugetare și de cheltuieli deschise la centrala MFP, acestea fiind deschise la Trezoreria Municipiului Reșița. Prin urmare, rămâne în sarcina creditorului ca, raportat la prevederile art. 1169 C.civ, să facă dovada susținerilor, în sensul că MFP ar avea calitatea de terț poprit, potrivit cererilor cu care a învestit atât executorul judecătoresc pentru înființarea popririi, cât și instanța pentru validarea popririi, având în vedere că această calitate nu se regăsește atribuită ministerului, nici prin HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea MFP, nici prin Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice și nici prin OUG nr. 146/2002.
Pe fond, s-a solicitat anularea sumelor înscrise la adresa de validare poprire cu titlu de cheltuieli de executare, dat fiind caracterul de accesorialitate față de cererea de plată a pretinsului debit, care nu se regăsește în titlul executoriu invocat, ci este o sumă abstractă, stabilită fără temei legal. Atât timp cât titlul executoriu nu cuprinde o creanță cuantificată sau cuantificabilă nu pot fi calculate nici cheltuieli de executare silită care, potrivit Ordinului ministrului justiției nr. 2550/2006, cu modificările și completările ulterioare, se raportează la valoarea creanței, pe cale de consecință suma solicitată cu titlu de cheltuieli de executare nu se justifică. Totodată, s-a mai arătat și faptul că obligația instituită în titlul executoriu invocat nu este susceptibilă de a fi executată silit, motivat de faptul că nu există o obligație de plată a unei sume de bani, astfel cum se prevede în art. 3711 C.p.c.
La data de 10.06.2010, sub nr._/bis, Ministerul Finanțelor Publice a răspuns DGFP Timișoara cu privire la faptul că solicitarea adresată, de plată a suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizate nu poate fi soluționată în sensul solicitat de Sindicatul Direcției Financiare Reșița, motivat de faptul că hotărârile judecătorești nu cuprind dispoziția instanței de a se plăti cele două suplimente în cuantum de câte 25% fiecare, situație în care se regăsesc și membrii Sindicatului Direcției Financiare Reșița, printre care se numără și creditoarea din prezenta cauză. Au fost anexate în acest sens Nota Ministerului Finanțelor Publice nr._/29.07.2009. Ulterior, prin adresa nr._/12.03.2012, MFP a răspuns Sindicatului Direcției Financiare Timișoara la solicitarea de a negocia stabilirea procentului suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, pentru acordarea a 25% pentru perioada 22.03.2004 – 28.10.2008, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, în sensul că instanța de judecată nu a stabilit o astfel de obligație de negociere, iar pe de altă arte, faptul că în ceea ce privește cuantumul celor două stimulente, instanța nu a cuantificat drepturile pretinse ca fiind 25%, așa cum se solicită.
În concluzie, debitoarea a arătat că nu a dat dovadă de rea – credință, ci, dimpotrivă au asigurat permanent, cu bună-credință și cu respectarea prevederilor legale în vigoare, comunicarea în mod transparent și nepărtinitor a tuturor informațiilor și argumentelor legale, de natură să răspundă solicitărilor repetate ce le-au fost adresate.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115 C.p.c, precum și toate prevederile legale invocate în cuprinsul întâmpinării.
Creditoarea a depus răspuns la întâmpinările formulate în cauză.
Prin încheiere din data de 26.09.2013 s-a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/302/2012.
Prin încheierea de la termenul din data de 03.09.2015 instanța a admis cererea de repunere pe rol formulată de creditor și a respins ca neîntemeiată excepția netimbrării cererii de validare și excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei și a terțului poprit M. Finanțelor publice. Totodată a calificat excepțiile lipsei de interes, prematurității și prescripției dreptului de a solicita executarea silită ca reprezentând apărări de fond.
S-a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul C.-S. – Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._, definitivă și irevocabilă la data de 02.04.2009 prin respingerea recursului, învestită cu formulă executorie, instanța a admis acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. și a obligat-o pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. la plata către reclamanți a drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 22.03._08, corespunzător perioadei lucrate de fiecare funcționar public.
Urmare acestei sentințe, s-a cuantificat valoarea drepturilor acordate prin titlul executoriu cu privire la creditorul C. E. la suma de 27.858 lei .
Creditorul a formulat cerere de executare silită a sentinței menționate, cerere pe care a depus-o la B.E.J. Casagranda – S. A., fiind înregistrată sub nr. 692/2012, prin care a solicitat ca executarea silită să se realizeze prin poprire asupra sumelor de bani datorate debitoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. de către Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Judecătoria Sectorului 5 București, la solicitarea B.E.J. Casagranda – S. A., a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 1843 din 28.10.2008.
În baza acestei încheieri de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc a dispus, la data de 21.09.2012, înființarea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare și altor bunuri mobile incorporale datorate de Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală debitorului Direcția Generală a Finanțelor Publice C. S., până la concurența sumei de 33.888 lei (f. 26).
Instanța urmează a analiza în continuare îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 460 Cod procedură civilă pentru pronunțarea hotărârii de validare a popririi. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 460 alin. 1 Cod procedură civilă („Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”), prima cerință necesară pentru admisibilitatea unei cereri de validare, este aceea a îndeplinirii de către persoana vizată, în speță Ministerul Finanțelor Publice și ANAF, a calității de terț poprit, respectiv acea de persoană care, în condițiile existenței unui raport juridic obligațional, generator al unei creanțe exigibile sau care va deveni exigibilă ulterior, are calitatea de debitor al debitorului urmărit silit, conform dispozițiilor art. 452 alin. 1 Cod procedură civilă.
Din această perspectivă, instanța constată că, prin Sentința civilă nr. 5236/2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2012, s-a dispus anularea adresei de înființare a popririi și a actelor de executare subsecvente emise de B.E.J. Casagranda – S. A. în dosarul de executare silită nr. 692/2012, în ceea ce-l privește pe terțul poprit Ministerul Finanțelor Publice, în considerentele sentinței nr. 5236/2013 reținându-se că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de terț poprit. Sentința menționată a devenit irevocabilă prin Decizia civilă nr. 997 R din 30.03.2015 pronunțată de Tribunalul București. Prin statuarea, în mod irevocabil, asupra faptului că Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de terț poprit în dosarul de executare silită nr. 692/2012 al B.E.J. Casagranda – S. A., instanța apreciază că în favoarea Sentinței civile nr. 5236/2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2012, operează o prezumție de adevăr, astfel că nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res judicata pro veritate habetur).
În lipsa îndeplinirii în persoana Ministerului Finanțelor Publice a calității de debitor al debitorului urmărit silit (Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S.), instanța apreciază că nu se mai impune analizarea și a celorlalte condiții impuse prin dispozițiile art. 460 Cod procedură civilă, precum și a celorlalte apărări formulate de Ministerul Finanțelor Publice, atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant al debitoarei, întrucât lipsa condiției reținute este suficientă pentru ca cererea de validare a popririi formulată de creditor să fie apreciată ca neîntemeiată.
Prin urmare, pentru motivele de fapt și de drept prezentate, având în vedere și faptul că desființarea popririi a fost deja dispusă prin Sentința civilă nr. 5236/2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2012, instanța urmează a dispune doar respingerea cererii de validare a popririi formulată de creditor, ca neîntemeiată.
În privința cererii de validare a popririi formulate în contradictoriu cu terțul poprit ANAF, instanța constată că, prin Decizia civilă nr. 2942R/2014 pronunțată de Tribunalul Bucuresti, a fost respins recursul formulat de terțul poprit ANAF împotriva Sentinței civile nr. 5751 din 18.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/302/2012, menținându-se astfel soluția acestei sentințe. Prin această sentință se dispusese respingerea contestației la executare formulată de terțul poprit ANAF în contradictoriu cu creditorul C. E., prin care se solicitase anularea adresei de înființare a popririi, precum si anularea executării silite si a formelor de executare întreprinse de către B. „Casagranda S. A." in dosarul de executare nr. 692/2012.
În această situație, instanța apreciază că, prin decizia menționată, s-a statuat, în mod irevocabil, calitatea pe care o are ANAF de debitor al debitoarei DGFP și legalitatea actelor de executare silită.
În ceea ce privește intervenția prescripției executării silite invocată de debitoare, instanța reține că, prin dispozițiile O.U.G. nr. 71/2009, s-a prevăzut o procedură specială, derogatorie de la normele procedurale execuționale de drept comun, prin care executarea silită a creanțelor având ca obiect drepturi de natură salarială se realizează în mod eșalonat, instituindu-se, astfel, termene suspensive legale de executare, care își produc efectul nu numai asupra exigibilității creanței, ci și asupra cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită, prelungindu-l în mod corelativ, potrivit dispozițiilor art. 4051 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă („Cursul prescripției se suspendă: … b) pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent;”).
În legătură cu prematuritatea și lipsa de interes a formulării cererii de validare a popririi înființate de B.E.J. Casagranda – S. A., în dosarul de executare nr. 692/2012, instanța reține că aceste apărări sunt neîntemeiate.
Astfel, instanța reține că dreptul creditorului de a cere validarea popririi este actual și, de asemenea, există un interes evident al creditorului în acest sens, din moment ce a fost emisă la 21.09.2012 adresa de înființare a popririi pentru terțul poprit ANAF de către executorul judecătoresc cu privire la debitul în cauză.
Cu privire la susținerea conform căreia debitoarea nu are deschise conturi la centrala Ministerului Finanțelor Publice, ci la Trezoreria Municipiului Reșița, instanța apreciază că faptul că debitoarea are conturi deschise la trezoreria statului nu poate conduce la reținerea calității de terț poprit a trezoreriei, din moment ce în raport de dispozițiile art. 2 din OUG nr. 146/2002, rezultă că prin trezoreria statului se derulează operațiuni de încasări și plăți privind fonduri publice care privesc și veniturile și cheltuielile bugetului de stat. Prin urmare, trezoreria statului reprezintă o „bancă” a statului prin care se realizează efectiv fluxul de încasări și plăți între instituțiile publice, în acest caz între ANAF și DGFP, însă sumele propriu-zise aparțin instituțiilor respective, iar nu trezoreriei statului.
În consecință, în condițiile în care, primind adresa de înființare a popririi emisă de executor la data de 21.09.2012 pentru recuperarea sumei datorate de debitoarea DGFP creditorului, terțul poprit ANAF a refuzat să efectueze toate demersurile necesare și să realizeze plata sumei pe care o datorează la rândul lui debitoarei DGFP, instanța apreciază că, în baza art. 460 Cod procedură civilă, se impune validarea popririi înființate împotriva terțului poprit ANAF prin adresa de înființare a popririi din 21.09.2012, emisă de B.E.J. Casagranda – S. A. în dosarul de executare nr. 692/2012 și, pe cale de consecință, obligarea ANAF la plata către creditorul C. E. a sumei de 33.888 lei.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate de creditor, cum creditorul nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli în cauza, cerere sa va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulata de creditorul C. E., cu domiciliul procesual ales la sector 5, București, ., ., . cu debitoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice C. S., cu sediul în Mun. Resita, .. 2, Județul C.-S. și cu terții popriți Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în sector 5, București, . și Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în sector 5, București, ..
Validează poprirea înființată în dosarul de executare 692/2012 al B. CASAGRANDA S. A., asupra sumelor datorate debitoarei Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Timișoara de către terțul poprit Agenția Națională de Administrare Fiscala, până la concurența sumei de 27.858 lei drepturi bănești conform titlului executoriu sentința civilă 1843/28 10 2008 pronunțată de Tribunalul C. S. și 6.030 lei cheltuieli de executare.
Respinge cererea de validare cu privire la terțul poprit Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiata.
Respinge cererea de cheltuieli de judecata ca neîntemeiată.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. S. G. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6449/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6408/2015. Judecătoria... → |
|---|
