Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1913/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1913/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 1913/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1913
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 10.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. A.
GREFIER: G. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA S.A. și pe pârâta S.C. B. M. TUNING S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu, se prezintă pârâta, prin curator, avocat Connolly I. C., lipsind reclamanta.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, iar reclamanta nu depus dovada achitării onorariului provizoriu pentru curator.
La interpelare instanței, pârâta, prin curator, învederează instanței că a fost achitat onorariul provizoriu pentru curator stabilit în sarcina reclamantei.
Instanța acordă cuvântul asupra competenței instanței privind soluționarea cauzei deduse judecății.
Pârâta, prin curator, menționează că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să soluționeze cauza.
Instanța verificând din oficiu competența conform art.131 alin.1 din C.pr.civ. constată că este competență, din punct de vedere general, material și teritorial conform art.94, pct.1, lit. j, art.107, alin.1, art.1027 din C.pr.civ. coroborat. cu HG. nr.337/1993.
Conform art.238 din C.pr.civ. estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.
În temeiul art.255 C.pr.civ. și art.258 C.pr.civ., încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind-o admisibilă, utilă, concludentă, pertinentă pentru justa soluționare a cauzei.
Pârâta, prin avocat, solicită amânarea judecării cauzei în vederea luării legăturii cu administratorul societății.
Instanța învederează că s-au făcut toate demersurile necesare în vederea citarii societății debitoare.
Nemaifiind probe de administrat și constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului.
Pârâta, prin curator, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.12.2014 sub nr._, reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA S.A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. M. TUNING S.R.L. la plata sumei de 857.78 lei, precum și la plata penalităților de întârziere în valoare de 9,29 lei și a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între aceasta și pârâtă s-au derulat raporturi contractuale în urma cărora i s-a atribuit codul de client_. În baza relațiilor contractuale, reclamanta a livrat către debitoae gaze naturale, iar corelativ, s-a născut și obligația de plată a acesteia, în baza căreia au fost emise facturi care nu au fost achitate integral de către pârâtă.
Reclamanta a menționat că între_părți a fost încheiat un contract de adeziune, având în vedere că prin Ordinul A.N.R.E. nr.77/2009, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 632/2009 privind aprobarea contractelor- cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate contractele-cadru pentru consumatorii de gaze naturale, din acest ordin rezultând faptul că furnizarea reglementată a gazelor naturale se face numai conform contractului comercial încheiat în bază contractelor-cadru aprobate de A.N.R.E., iar prin faptul că au fost publicate în formă inițiala în Monitorul Oficial al României, nimeni nu poate invoca necunoașterea acestora și neinsusirea clauzelor prevăzute.
În continuare reclamanta a invocat prevederile art. 9, lit. a din condițiile standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici, aprobate prin Ordinul A.N.R.E. nr. 77/2009, consumatorul având obligația să achite integral și la termen factura emisă de furnizor, reprezentând contravaloarea seriviciului pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, precum și după caz, a majorărilor de întârziere aferente, invocând și dispozițiile art. 4 alin. 2 și art. 10 alin.1 lit. a din
Reclamanta a menționat că obligația de plată a consumatorilor pentru gazele naturale consumate este expres prevăzută de legea gazelor naturale, prevalându-se de art. 41 din vechea lege a gazelor nr. 351/2004 și art. 145 alin. 1 din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale
În continuare, reclamanta a precizat faptul că expedierea facturilor de gaze naturale se realizeză cu operatorul național din domeniul serviciilor poștale și care se afla în proprietatea statului român, acesta fiind furnizor unic al acestui serviciu universal în orice punct de pe teritoriul României, iar în cazul în care se considera necesar se poate completa dosarul cu dovada depunerii facturilor la ghișeele acestei instituții (prin borderouri de trimitere), având în vedere că societatea creditoare respecta întreaga legislație în domeniu și astfel ca debitorului i s-a comunicat obligația de plată și implicit a recunoscut-o. Facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează conform Codului fiscal, iar art. 155 alin. 28 precizează că semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura.
De asemenea, reclamanta a arătat că respectivul contract încheiat între părți are ca obiect furnizarea de gaze naturale și clauzele acestuia conțin mențiuni cu privire la durata contractului, modul de facturare, mod de calcul majorări de întârziere, iar clauzele acestuia au fost acceptate de pârâtă odată cu semnarea contractului. Astfel, obligația pârâtei de a plăti contravaloarea gazelor naturale furnizate de reclamantă s-a născut odată cu semnarea contractului, și nu odată cu emiterea facturii lunare.
Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata pretențiilor solicitate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru serviciile prestate și neachitate la termen, reclamanta a arătat că s-au calculat majorări de întârziere în valoare de 9.29 RON, conform contractului, respectiv art. 4 alin. 2 din contractul-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici și art. 10 alin. 1 lit. a din condițiile standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici, majorări egale cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, conform reglementarilor legale în vigoare, iar nivelul majorărilor de întârziere aplicat pentru debitele restante, egal cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, este expres stabilit și prevăzut prin reglementari legale, respectiv OG 92/2003, cu modificările și completările legislative intervenite, astfel că până la data de 01.03.2014 a fost de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, iar începând cu data de 01.03.2014 este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere.
De asemenea, reclamanta a menționat că suma de 867.07 RON reprezintă datoria certa, lichidă și exigibila a debitoarei față de aceasta.
În continuare reclamanta a invocat prevederile art. 1.516 alin. 1 C.civ., și art. 1.535 alin. 1 C.civ., menționând că debitoarea nu are dreptul să facă dovadă că prejudiciul suferit de aceasta ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Reclamanta a precizat că a încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului intervenit cu clientul său, prin notificări și apeluri telefonice adresate debitorului, însă demersurile nu au avut rezultatul așteptat.
În concluzie, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 867.07 lei către aceasta, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 150 alin. 1 și alin. 2, art. 223 alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628 alin. 2, art. 662, art. 1.025-1.032 Noul C.pr.civ., art. 1.270, art. 1.516, art.1.535 Noul C.civ., art. 969 și următoarele, art. 1.073Vechiul C.civ., art. 120 alin. 7 Codul de Procedura Fiscală, art. 155 alin. 28 Codul Fiscal,
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
Cerere legal timbrată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între parțile litigante se derulează raporturi comerciale din care a izvorât obligația reclamantei de a presta paratei servicii de livrare gaze naturale, iar parata are obligația corelativa de a achita contravaloarea serviciului prestat la tariful convențional stabilit, pe baza facturilor emise de reclamanta, in sumă totală de 867,07 lei.
Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, respectiv facturile fiscale, depuse la filele 19-21, și tinand cont de regula potrivit căreia în materia răspunderii civile contractuale, debitorului ii incumba sarcina dovedirii îndeplinirii integrale a obligației de plata (iar parata, în speta, nu a facut nici o proba in acest sens, instanta mai retine ca, deși a beneficiat de serviciile prestate de reclamanta, nu a achitat, la scadenta contravaloarea acestora, conform facturilor emise de aceasta.
Factura este un act sub semnatura privata ce face proba contractului pe care il constata si independent de orice semnatura, dovedeste fata de emitent incheierea si conditiile de existenta ale operatiunii comerciale pe care o mentioneaza.
F. de emitent, factura e asimilata prin continut unei marturisiri judiciare, iar fata de destinatar este considerata mijloc de proba, daca e acceptata si in speta se constata îndeplinirea acestei condiții, fată de facturile fiscale emise fată de serviciile prestate, debitorul nu a făcut nici o opoziție cu privire la suma de plata înscrisă în factura.
Văzând dispozitiile art.662 Cod Pr.Civ. creanța este certă, existenta ei neindoielnica rezultand din factura depusa la dosar.
Este o creanță lichidă rezultând din situația că s-au pus la dispoziția paratei, pe bază de factură, serviciul de furnizare gaze folosit și acceptat conform termenilor contractuali.
Este o creanță exigibilă, adică ajunsă la termen, deoarece facturile urmau a fi achitate în integralitate in cel mult 30 zile de la emitere, însa parata nu a făcut dovada platii.
F. de considerentele expuse anterior si de dispozitiile art.1270 Noul Cod Civ., potrivit cu care obligatiile contractuale legal asumate au putere de lege intre partile contractante, instanta apreciaza ca, in speta, reclamanta a facut dovada existentei unei creante certe, lichide si exigibile pe care o are impotriva paratei, in cuantumul solicitat in capatul principal de cerere, prin urmare, in temeiul art.1030, alin.2 NCPC, instanța va admite cererea si va obliga pârâta la plata sumei de 857,78 lei de lei, reprezentand debit.
Potrivit art. 4, alin. 2 din contractul-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici și art. 10 alin.1 lit. a din condițiile standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici, pentru neplata facturii la scadenta paratul datorează penalitati egale cu nivelul majorării de întârziere datorat pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, conform reglementarilor legale în vigoare, astfel că va obligă pârâta să plătească reclamantei și penalităti de întârziere calculate de la data scadenței obligației de plată până la data plății integrale a debitului.
In temeiul art. 453, alin.1 Cod pr.civ., retinând culpa acesteia va obliga parata la plata sumei de 150 lei reprezentand cheltuieli de judecata (50 lei -taxa timbru si 100 onorariu curator).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite acțiunea formulată de reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA S.A., cu sediul în București, .-6, corp A, sector 4,J_, CUI_ cu sediul procesual ales în București, .. 10A, clădirea C3, . în contradictoriu cu pârâta S.C. B. M. TUNING S.R.L., cu ultimul sediul cunoscut în București, ., nr. 4, sector 6, prin curator Connolly I. C., cu sediul în București, ., ..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 857,78 lei, reprezentând debit și penalităti de întârziere calculate de la data scadenței obligației de plată până la data plății integrale a debitului.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea se depune la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti.
Pronunțată in ședința publica azi, 10.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. AndreiGeorgiana Ș.
Red. AG/ Tehn. ȘG
5 ex /04.05.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1731/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Pretenţii. Sentința nr. 1889/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
