Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9196/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9196/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 9196/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.9196
Ședința din Camera de Consiliu din data de 11.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind pe reclamanta . în contradictoriu cu pârâta ... obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu, nu se prezintă părțile.
Procedura este legal îndeplinită, cauza soluționându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prezenta cauză are ca obiect cerere de valoare redusă, aflându-se la primul termen de judecată, după care,
Instanța, verificând din oficiu competența, conform art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial conform art. 1028 Cod procedură civilă, art. 94 lit. k Cod procedură civilă și art.107 Cod procedură civilă.
Conform art.238 din Noul cod de procedură civilă, instanța estimează durata cercetării procesului la 3 luni, în raport de obiectul cauzei .
Asupra probelor, în temeiul art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind această probă ca fiind admisibilă, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 16.07.2015, sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu .. . instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 5.516,70 lei, reprezentând debit principal și a sumei de 989,02 lei, reprezentând penalități de întârziere. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți s-a încheiat la data de 01.02.2012 contractul de împrumut de folosința (comodat) nr. 12. Prin acest contract, pârâta s-a obligat să achiziționeze produse într-o anumită cantitate minimă dintre cele importate de către reclamantă și de a le achita în termen de 7 zile de la facturare.
A susținut că pârâta figurează în contabilitatea reclamantei cu un debit neachitat în suma de 5.516,70 lei, suma la care se adaugă penalitățile de întârziere de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere, conform art. 7.4 din Contract, cuantumul acestora fiind de 989,02 lei.
A învederat că a comunicat debitoarei la data de 06.05.2015, notificarea nr. 202/05.05.2015 prin B.E.J. A. M., însă nu a primit niciun răspuns de la debitoare.
În susținerea cereri, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie următoarele: contract de comodat nr. 12/01.02.2012; facturi fiscale emise în intervalul 28.11._15; situație client cu detaliile privind facturile si scadentele acestora; notificarea nr. 202/05.05.2015 comunicata pârâtei la 06.05.2015 prin B. A. M., împreuna cu dovada de comunicare a acesteia, extras online din baza de date - Recom online a Registrului Comerțului (f.9 - 30).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei, conform ordinului de plată nr.468/16.07.2015. (f.9).
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamantă, în calitate de comodant și pârâtă, în calitate de comodatar, a fost încheiat contract de împrumut de folosință nr. 12/01.02.2012, a unor bunuri mobile.
Prin acest contract, pârâta s-a obligat, potrivit art. 3.1. lit. l, să cumpere de la reclamantă o cantitate minimă de produse, urmând a efectua plata contravalorii acestor mărfuri în maxim 7 zile de la data facturării. În cuprinsul aceluiași articol, părțile au prevăzut că recepția cantitativă și calitativă a mărfii este confirmată de comodatar odată cu semnarea și ștampilarea facturii.
În acest sens, reclamanta a emis următoarele facturi fiscale: nr. 3912/28.11.2014, nr. 4084/11.12.2014, nr. 4115/15.12.2014, nr. 4283/30.12.2014, nr. 144/15.01.2015, nr. 282/28.01.2015, nr. 291/29.01.2015, nr. 564/23.02.2015, nr. 601/26.02.2015, nr. 816/18.03.2015, nr. 849/23.03.2015, în valoare totală de 5.584,34 lei (filele 16-26). Instanța constată că toate facturile fiscale au fost acceptate la plată de pârâtă, prin semnare și ștampilare, iar restul rămas de achitat este de 5.516,70 lei (fila 15).
În cuprinsul acestora, părțile au convenit că, în cazul în care sunt depășite termenele de plată convenite, se aplică penalități în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere (art. 7.4 contract).
Potrivit art. 1026 Cod procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
Instanța reține că, în derularea raporturilor juridice comerciale, reclamanta a emis facturile fiscale evidențiate anterior, ce au fost acceptate la plată de pârâtă, prin semnare și ștampilare.
În drept, potrivit art.1270 Cod civil, convențiile legale încheiate au putere de lege între părțile contractante, acestea dobândind drepturi și obligații pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună - credință, conform art. 1170 Cod civil, în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora.
Având în vedere regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia și, întrucât acesta nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege, instanța reține că, pârâta, deși a beneficiat de livrarea mărfurilor de către reclamantă, până în prezent nu a achitat contravaloarea acestora.
Conform art. 1350 cod civil (în vigoare la data nașterii obligației), contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale. Instanța reține că facturile emise sunt acceptate la plată de către pârâtă. În materia răspunderii civile contractuale, atunci când, fără justificare, o parte nu își îndeplinește obligațiile pe care le-a contractat, aceasta este
răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Astfel, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada executării obligației de plată a prețului și nici nu a invocat vreo cauză exoneratoare de răspundere, constatându-se culpa acesteia în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia și, în consecință, o va obliga la plata sumei de 5.516,70 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate, către reclamantă.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, privitor la plata penalităților de întârziere în cuantum de 989,02 lei, calculate până la data de 23.05.2015, conform tabelului depus la fila 15, instanța reține că acestea au fost stabilite de comun acord de către părți ca fiind de 0,2% pe zi de întârziere.
În conformitate cu prevederile art. 1530 Cod civil, creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației. Potrivit art. 1535 Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de către părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Având în vedere că pârâta nu a făcut dovada achitării facturilor emise de către reclamantă, aceasta din urmă este îndreptățită și la plata penalităților, conform art. 1523 alin. 2 lit. d Cod civil, pârâta fiind pusă de drept în întârziere, de la data scadenței fiecărei facturi.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 5.516,70 lei, reprezentând contravaloare produse și penalități de întârziere aferente debitului neachitat în cuantum 989,02 lei, calculate până la data de 23.05.2015.
În temeiul art. 1032 raportat la art. 453 Cod procedură civilă, fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în București, ..20-24, sector 6, J_, CUI RO_, în contradictoriu cu pârâta .. . în București, ., ., etaj 9, apartament 38, sector 6, J_, CUI_.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 5.516,70 lei, reprezentând contravaloare produse și penalități de întârziere aferente debitului neachitat în cuantum 989,02 lei, calculate până la data de 23.05.2015.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. S.I.G./Tehnored./4 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8934/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
