Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4712/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4712/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 4712/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4712
Ședința camerei de consiliu din data de 16-06-2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind pe reclamanta E. E. MUNTENIA SA și pe pârâta C. & D. PAN COMPANY SRL, având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cauza soluționându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că din verificările efectuate s-a constatat că nu mai există alte dosare purtându-se între aceleași părți și având același obiect și cauză.
Instanța verificându-și competența în temeiul art. 131 raportat la art. 94 pct. 1 lit. j, art. 107 al. 1 și art. 1028 C., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța în temeiul art. 238 C. apreciază termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei la 3 luni.
Instanța constată că se solicită judecarea cauzei fără dezbatere orală.
Instanța, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C. încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind o probă admisibilă și conducând la soluționarea cauzei.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANTA,
Deliberând asupra prezentei cereri, instanta reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 06.04.2015, sub nr._, reclamanta E. E. Muntenia SA în contradictoriu cu pârâta C.&D. PAN COMPANY SRL, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 6799,95 lei, valoarea obligației de plată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între E. E. MUNTENIA SA si parată s-au derutat raporturi contractuale, acestuia fiindu-i atribuit codul de client_, în baza cărora reclamanta a livrat energie electrica către parat, iar corelativ s-a născut obligația de plata a acestuia pentru serviciile de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către creditoare.
Astfel, începerea derulării relațiilor contractuale s-a realizat la data în care debitorul a început sa consume energie electrica, însușindu-si totodată toate obligațiile care deriva din beneficiul acestui serviciu si din contractul de furnizare a energiei electrice.
In conformitate cu contractul semnat, care subliniem ca este standard si aplicabil la nivel național, reglementat prin act normativ (Decizia președintelui A.N.R.E. nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 21 decembrie 1999 si Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor- cadru de furnizare a energiei electrice), E. E. MUNTENIA SA avea obligația sa furnizeze energie electrica, iar pârâta avea obligația sa achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către societatea furnizoare, în termenul de scadenta de 10 zile de la data emiterii facturilor, data emiterii facturilor si termenul de scadenta fiind înscrise pe factura (art. 15 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice).
În acest sens, potrivit art. 12, lit. a) din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice la marii consumatori finali, industriali si similari, la tarife reglementate, aprobat prin Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999, consumatorul are obligația sa achite integral si la termen facturile emise de furnizor.
În dovedirea recunoașterii și însușirii derulării contractului dintre părți, stă și faptul că acesta a efectuat o . plăți către creditoare, astfel cum rezultă și din situația financiară a debitorului, anexată.
Pentru aceleași considerente, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii si obligarea pârâtei la plata pretențiilor solicitate, precum si la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, ar fi nelegală interpretarea potrivit căreia neacceptarea la plata a facturii echivalează cu nedovedirea acțiunii, în condițiile în care contractul încheiat între părți si atașat prezentei, reprezintă „legea părților” (art. 1.270 Noul Cod Civil, respectiv art. 969 Vechiul Cod Civil), iar obligația de plata s-a născut - așa cum a arătat și Curtea de Apel Iași în speța anterior menționata - ca efect al încheierii contractului si nu ca efect al emiterii ori acceptării facturii.
Prin urmare, E. E. MUNTENIA SA si-a onorat obligația de a furniza debitorului energie electrică, fără ca acesta din urma sa-si fi îndeplinit întocmai obligația corelativa de achitare a facturilor, în contextul în care nu a tăgăduit existenta raportului juridic obligațional invocat de creditoare ca izvor al pretențiilor si nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale, după cum nu a formulat niciodată vreo obiecțiune cu privire la obligația de plata a debitului restant.
Potrivit art, 1.516, alin. 1 Noul Cod Civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exacta și la timp a obligației,iar conform art. 1.535, alin. 1 Noul Cod Civil, în cazul în care o suma de bani nu este plătită la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta până în momentul plații, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsa, în cel prevăzut de lege, fară a trebui sa dovedească vreun prejudiciu. în acest caz, debitorul nu are dreptul sa facă dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plații ar fi mai mic.
Prin urmare, reclamanta a solicitat să se facă aplicarea art. 1.030 Cod Procedura Civila si sa emită prin care sa oblige pârâta la plata sumei de 6.999,95 lei către E. E. MUNTENIA SA.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 150, alin.1 si 2, art. 223, alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628, alin. 2, art. 662, art. 1.025-1.032; Noul Cod Civil: art. 1.270, art. 1.516, art.1.535; Vechiul Codul Civil: art. 969 si următoarele, art. 1.073, Codul de Procedura Fiscala (OG 92/2003): art. 120, alin. 7;, Codul Fiscal: art. 155, alin. 28; art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004; Decizia A.N.R.E. nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Vechea legea energiei electrice nr. 13/2007 publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din_ ; Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, publicata în Monitorul Oficial.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie următoarele înscrisuri:delegație avocațială, dovada ONRC, facturile fiscale nr.2FM_/26.03.2012, nr.2 MF_/14.05.2012, nr.2MF_/13.06.2012, nr.2MF_/27.06.2012, situația centralizată a soldului, contractul nr._/04.04.2011, contractul nr._, somație nr.35/15.11.2013 cu confirmare de primire.
La data de 22.04.2015, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar precizările solicitate de instanță prin rezoluția din data de 07.04.2015.
Pârâta, legal citată, nu a depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu privire la procedura aplicabilă, dispozițiile art. 1025 C.pr.civ. privind cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Făcând aplicarea textului mai sus menționat, din prisma alin. 2 și 3 ale aceluiași articol, instanța constată că cererea, astfel cum este formulată de către reclamantă, este admisibilă, putând fi judecată potrivit procedurii speciale referitoare la cererile de valoare redusă.
La data de 04.04.2011 și la data 02.03.2012 între creditoare, în calitate de furnizor vânzător și pârâtă, în calitate de consumator s-au încheiat contractele de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali și similiari la tarife reglementate nr._ și nr._. ( filele 20-24 ).
Contractele au ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum și reglementarea raporturilor dintre furnizor și consumator privind furnizarea, condițiile de consum, facturarea și plata energiei electrice.
În temeiul acestor contracte, reclamanta a emis facturile fiscale nr.2FM_/26.03.2012, nr.2 MF_/14.05.2012, nr.2MF_/13.06.2012, nr.2MF_/27.06.2012, atașate la dosar, aferente perioadei ianuarie 2012-iunie 2012, având o valoare totală de 6.799,95 lei și reprezentând contravaloarea serviciilor de energie electrică prestate de către reclamantă și penalități pentru plata cu întârziere a facturilor restante.
Potrivit art. 11 lit. a) din contracte, consumatorul are obligația de a achita integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate. De asemenea, potrivit art. 14 din contracte, factura va fi achitată în termen de 10 zile de la emitere, neplata de către consumator în termen de 30 de zile de la scadență atrăgând penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. Penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței și nu pot depăși valoarea facturii.
Prin urmare, deși pârâta și-a asumat prin contract obligația de a achita facturile fiscale de la data scadenței acestora, aceasta nu a plătit contravaloarea serviciilor prestate de reclamantă în termenul prevăzut în cuprinsul acestora. Pentru a reține acest aspect, instanța are în vedere faptul că, deși reclamanta a dovedit existența creanței sale, pârâta nu a probat îndeplinirea obligației ce-i revenea conform contractului, respectiv de a plăti prețul serviciilor prestate.
În conformitate cu dispozițiile art. 1270 C.civ., convențiile legale încheiate au putere de lege între părțile contractante, acestea dobândind drepturi și obligații pe care trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credință, conform art. 1170 C.civ., în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora.
Având în vedere regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia, și întrucât pârâta nu a făcut dovada liberării de obligație prin plată sau alt mod prevăzut de lege cu privire la plată conform facturii fiscale mai sus menționate instanța reține că, pârâta, deși a beneficiat de serviciile prestate de reclamantă, până în prezent nu a achitat contravaloarea acestora.
Astfel, având în vedere că pârâta nu a făcut dovada executării obligațiilor asumate și nici nu a invocat vreo cauză exoneratoare de răspundere, constatându-se culpa acesteia în neexecutarea obligațiilor contractuale, instanța apreciază că se impune angajarea răspunderii contractuale a acesteia pentru plata sumei de 6.799,95 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată și neachitată .
Instanța ia act că reclamanta nu a solicitat plata dobânzii legale sau contractuale.
În consecință, în baza art. 1270 C.cv. instanța va admite cererea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 6.799,95 lei reprezentând contravaloare servicii furnizare și neachitate.
În temeiul art. 1031 raportat la art. 453 C.pr.civ., fiind în culpă procesuală, pârâta urmează a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru ( fila 64).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta E. E. MUNTENIA SA, cu sediul î ales în București, ..10A, clădirea C3, etaj 7, sector 2, J40/_/2008, CUI_ în contradictoriu cu pârâta C. &D. PAN COMPANY SRL, cu sediul în București, ..128-134, ., parter, apartament 10, sector 6.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a următoarelor sume: 6.799,95 lei reprezentând contravaloare servicii furnizare și neachitate.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.06.2015.
P., GREFIER,
Red.TEA/Thred.MM
4 ex./03.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4728/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4709/2015.... → |
|---|
