Contestaţie la executare. Sentința nr. 7337/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7337/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 7337/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7337
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE C. C. Ș.
GREFIER E. S.
Pe rol soluționarea cauzei comerciale având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea R. G. M., în contradictoriu cu intimata M. FINANȚELOR PUBLICE – AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că pentru termenul de astăzi contestatoarea a fost citată cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 714,35 lei, aferentă contestației la executare și 50 lei aferentă capătului de cerere având ca obiect suspendare executare silită, însă nu s-a conformat acestei obligații. Totodată, se învederează că, prin compartimentul registratură, la dat de 18.09.2015 intimata a depus în copie actele de executare, precum și întâmpinare în câte două exemplare, câte un exemplar fiind comunicat și contestatoarei.
Instanța, pentru a da posibilitate părților să se prezinte, dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, constatând că nu a fost achitată de către contestatoare taxa judiciară de timbru în cuantum de 714,35 lei, rămâne în pronunțare pe anularea cererii ca netimbrată.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 1.08.2015, contestatoarea R. G. – M. în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice Sector 6, a formulat contestație la executare împotriva executării silite prin emiterea titlului executoriu nr._ din 20.07.2015 si a somației nr. 40/_ /_ prin care a solicitat admiterea contestației cu consecința anularii executării silite, precum si a tuturor actelor de executare efectuate în cadrul dosarului de executare nr._/40/_ /_, precum și suspendarea executării silite pornite de DGFPMB-AFP 6, care formează obiectul dosarului de executare sus-menționat, până la soluționarea prezentei contestații la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin somația emisa în dosarul de executare nr._/40/_ /_ s-a început executarea silita în temeiul titlului executoriu nr._ emis de Administrația Finanțelor Publice sector 6, fiind somată ca în termen de 15 zile de la primire sa achit suma de 12.187,00 lei cuprinsa în titlul executoriu anterior menționat, suma ce este compusa din:- impozit pe veniturile din activități independente de 2603,00 lei, diferențe de impozit anual de regularizat în cuantum de 4061,00 lei, contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate de persoana care realizează venituri din activități independente, în cuantum de 5.523,00 lei
Contestatoarea a arătat că aceasta somație si titlul executoriu aferent sunt emise în mod abuziv si fără a se tine cont de situația fiscala reala având în vedere armatoarele motive:
AFP a emis titlul executoriu menționat mai sus, în care au fost incluse si sumele provenind din accesorii la contribuția de asigurări sociale de sănătate: sume cuprinse într-un alt titlu executoriu nr._/31.12,2013 emis de AFP Sector 6, titlu împotriva căruia s-a făcut contestație la Administrația Financiara înregistrata sub numărul_/08.04.2014 care a fost soluționată prin răspunsul atașat prezentei si prin care s-a admis în parte, fiind redusa suma accesoriilor.
În speța nu este îndeplinita astfel condiția caracterului lichid al creanței, fiind unanim admis ca “pentru a putea trece la o executare silita este necesar să se știe cât datorează si nu numai ca se datorează ceva. Nu poate fi considerata lichida si, deci, nu poate fi pusa în executare o creanța care este contestata sub raportul cuantumului ei. ”
Mai mult, cuantumul creanței stabilite prin titlurile executorii este vădit eronat, în condițiile în care, intimata deține o evidenta haotica, dincolo de faptul ca a înțeles sa calculeze si execute silit sume care sunt deja anulate în urma unei contestații de Direcția Generala a Finanțelor Publice si sume care încă nu sunt exigibile .Totodată, nu este îndeplinita nici condiția caracterului exigibil al creanței fiscale, inexistenta creanței determinând implicit imposibilitatea scadentei.
Contestatoarea a mai arătat că decizia nr._ din 18.02.2014 pentru suma reprezentând diferențe de impozit anual de regularizat, în cuantum de 4061,00 lei i-a fost comunicata abia în data de 08.07.2015, fiind în termenul de 60 de zile de la comunicarea deciziei, astfel încât pentru aceasta sumă nu e îndeplinita condiția caracterului exigibil al creanței.
De asemenea, potrivit disp. art. 141 alin. 1 si 11 din OG nr. 92/2003 privind C.pr. físcală, executarea silita a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prevederilor din Cod, de către organul de executare competent, în a cărui raza teritoriala își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris, care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar, potrivit legii, în titlul executoriu emis de organul de executare prevăzut la alin. 1 se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadenta, reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat, precum si accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. De asemenea, alin. 2 al aceluiași articol prevede ca titlul de creanța devine titlu executoriu la data la care creanța fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
Așadar, pentru a se determina curgerea termenului si, pe cale de consecința, ajungerea titlului de creanța la scadenta, este necesar ca actul administrativ-fiscal sa fie comunicat debitorului, ceea ce nu este cazul în speța dedusa judecații, dat fiind faptul ca nu i-au fost comunicate nici unele titlurile de creanța si nici titlurile executorii.
Totodată, în ceea ce privește conținutul titlurilor executorii, sunt incidente disp. art. 141 alin. 4 Cod procedură fiscală, potrivit cărora titlul executoriu emis potrivit alin. 1 de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. 2, următoarele: codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal al acestuia, precum si orice alte date de identificare, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.
În speța, însă, nu rezulta din conținutul titlurilor executorii din ce sume sunt compuse, ce decizii de impunere vizează si pentru ce perioada au fost calculate.
D. urmare, în cauza, titlurile executorii sunt lovite de nulitate, tocmai pentru ca nu îndeplinesc în mod corespunzător cerințele referitoare la natura si cuantumul creanței, creanțele pe care le cuprind nefiind suficient individualizate prin indicarea deciziilor de impunere care stabilesc debitele si nici nu au fost emise legai după comunicarea titlurilor de creanța constând în deciziile de impunere, aceleași argumente fiind valabile si în ceea ce privește creanțele accesorii.
Cu privire la sumele stabilite ca fiind contribuții de asigurări sociale contestatoarea a arătat că acestea nu sunt datorate în condițiile în care nu sunt percepute în temeiul unui raport contractual încheiat între părți, aceasta nu a încheiat nici un contract cu Casa de asigurări de sănătate, contract prin care să-și exprime acordul că dorește să fie asigurată. Ba mai mult aceste sume nu au fost calculate în mod corect în baza veniturilor efectiv realizate. D. urmare, în cauza, titlurile executorii sunt lovite de nulitate, tocmai pentru ca nu îndeplinesc în mod corespunzător cerințele referitoare la natura si cuantumul creanței, creanțele pe care le cuprind nefiind suficient individualizate prin indicarea deciziilor de impunere care stabilesc si nici nu au fost emise legal duna comunicarea titlurilor de creanța în deciziile de impunere, aceleași argumente fiind valabile si în ceea ce privește creanțele accesorii.
Mai mult nu a beneficiat de nici un serviciu medical la vreun spital sau policlinica asigurata în sistemul de stat, nu a decontat nici nimic de la sistemul de asigurări de stat, întotdeauna a folosit sistemul privat de sănătate atât din țară cât si din străinătate pentru servii medicale beneficiind de o asigurare private de sănătate.
În alta ordine de idei legat de deciziile pentru accesorii, potrivit art. 41 din Ordinul nr. 617/2007 pentru aprobarea și Normelor Metodologice pentru stabilirea documentației justificative pentru dobândirea calității de asigurat: „(2) Pentru neachitarea la termenul de scadență de către angajatorii și asigurătorii care au obligația plății contribuției, aceștia datorează după acest termen majorări de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creanțelor fiscale”.
Așadar, era obligată să emită la timp decizia de impunere pentru fiecare an, cu indicarea sumei de plată și a scadenței, pe care să o comunice, pentru a putea ști cât este de plată și când se poate efectua plata.
Este de principiu că regula în materie fiscală o constituie stabilirea obligațiilor fiscale printr-o decizie de impunere, iar excepția o constituie stabilirea obligațiilor fiscale prin declarația fiscală, atunci când legea stabilește contribuabilului de a calcula cuantumul obligației fiscal.
Esențială este emiterea la timp pentru anul în care trebuie plătită contribuția a deciziei de impunere, precum și comunicarea efectivă și în timp util a acesteia către contribuabil, pentru a se putea ști de plătitor care este data limită până la care trebuie să plătească (scadența) și după care încep să curgă dobânzile și penalitățile de întârziere.
În lipsa emiterii unei decizii de impunere care să stabilească în concret suma ce trebuie plătită cu titlu de CASS de fiecare contribuabil și data scadenței, precum și în lipsa comunicării efective către contribuabil, este evident că acesta nu arc cum ști cât trebuie să plătească și până la ce dată, astfel încât să i se calculeze ulterior și pretinde să plătească dobânzi și penalități de întârziere.
Din moment ce suma nu a fost determinată în concret și la timp printr-o decizie de impunere, care să prevadă și termenul de plată, nu se putea cunoaște ce sumă trebuie plătită cu titlu de CASS și până la ce dată. Nefiind imputabilă această situație mie contribuabilului, nu mi se poate pretinde să plătească dobânzi/majorări și penalități de întârziere.
Pârâta nu a respectat nici această regulă, rămânând în pasivitate în raport de obligațiile pentru anii anteriori anului 2013, când a emis, după cum s-a arătat, deciziile de impunere, în care a calculat și inclus în mod nelegal dobânzi și penalități de întârziere.
De asemenea, contestatoarea a făcut trimitere la art. 31 din Constituția României (CR), care spune că „autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal“. în plus, art. 7 alin. (1) din Codul de procedură fiscală spune că „organul fiscal înștiințează contribuabilul asupra drepturilor și obligațiilor ce îi revin în desfășurarea procedurii potrivit legii fiscale“.
Contestatoarea a mai arătat că CAS București și Fiscul au impus retroactiv debite și accesorii, deși niciodată nu au venit cu o notificare, așa cum cere legea. De asemenea Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății nu prevede ca urmărirea silita sa poată fi executata dacă nu exista un titlu de creanța. Cu alte cuvinte, daca nu exista contract de asigurare, nu exista nici creanța si, pe cale de consecința, instituția de asigurare nu are cum sa pretindă executarea unui cetățean pentru o așa-zisa datorie. “Este real ca în cazul neachitării sumelor FNUASS si a majorărilor de întârziere, Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, prin fisc, procedează la masuri de executare silită. Totuși, masurile de executare silita se fac în baza unui titlu de creanța care devine executor.
Cu privire la temeinicia cererii de suspendare a executării silite până la soluționarea a contestației la executare, petenta a arătat că măsura suspendării executării silite este justificata de situația de fapt, de prevenirea unui prejudiciu patrimonial însemnat si care nu ar putea fi reparat complet si în timp rezonabil.
Mai mult, continuarea executării împotriva unei persoane ce nu datorează suma cuprinsa în titlul executoriu este nelegala si poate avea grave prejudicii asupra patrimoniului contestatoarei.
Pe cale de consecință, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare, astfel cum a fost formulata.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 172 si urm. din OG. 92/2003.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus în copie următoarele înscrisuri: somație nr._ din 20.07.2015, titlu executoriu, decizie de impunere anuală pe anul 2013, contestație înregistrată sub nr._/08.04.2014, decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii, decizia nr.232/28.04.2015.
La data de 18.09.2015, prin compartimentul registratură, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii contestatoarei ca neîntemeiată.
Cu privire la legalitatea și temeinicia actelor de executare emise de Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice, intimata a învederat că organul fiscal de executare silita a respectat întocmai procedura stabilita prin actul normativ de baza în aceasta materie - O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, îndeplinind condițiile de fond si de forma cerute de lege pentru validitatea lor.
Somația nr._/20.07.2015 si titlul executoriu nr._/20.07.2015, au fost comunicate contestatoarei cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire conform confirmări de primire.
Somația trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de art.145 alin.(2) din OG 92/2003 - Cod procedură fiscală, precum și cele prevăzute de art.43 alin.(2) din același act normativ, iar titlul executoriu trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de art.141 alin.(4) din OG i 92/2003 - Cod procedură fiscală, precum și cele prevăzute de art.43 alin.(2), (3) si (4) din același act normativ.
Față de cele prezentate se poate observa că titlul executoriu și somația contestate, sunt legal întocmite, drept pentru care a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.
În ceea ce privește, debitul stabilit în titlul executoriu contestat intimata a precizat următoarele:
Obligațiile fiscale stabilite în somația nr._/20.07.2015 si titlul executoriu nr._/20.07.2015, în suma de 12.187 lei, ce fac obiectul prezentei contestații reprezintă impozit pe venituri din activități independente, diferențe de impozit anual de regularizat și contribuții sociale de asigurări de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente.
În ceea ce privește sumele din cuprinsul actelor de executare contestate reprezentând impozit pe venituri din activități independente,diferențe de impozit anual de regularizat, a învederat faptul ca titlurile de creanța cuprinzând sumele respective au fost comunicate contestatoarei conform prevederilor OG nr.92/2003.
De asemenea, în data de 08.09.2015 s-a procedat la scăderea sumei de 747 lei reprezentând accesorii evidențiate în decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii nr._/31.12.2013, scăderea efectuându-se în baza deciziei nr.323/28.04.2015 emisa de DGRFPB- Serviciul Soluționare Contestații nr. 293/18.02.2014 .
Referitor la afirmația contestatoarei privind faptul ca Decizia de impunere anuala pentru veniturile realizate din Romania de persoanele fizice nr._/18.02.2014 i-a fost comunicata de abia în data de 08.07.2015, intimata a arătat faptul ca decizia susmenționata a fost comunicata contestatoarei conform confirmării de primire anexata în data de 17.02,2015 si nu în data de 08.07.2015 cum în mod eronat menționează aceasta.
În ceea ce privește debitele principale reprezentând contribuții sociale de asigurări de sănătate, a precizat ca acestea au fost stabilite de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate București si transmise spre executare prin sistemul informatic.
A precizat că potrivit prevederilor Protocolului nr. 806/608/934/06.06.2012, Cap. II pct. 9, încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin organele competente ale acesteia si Casa Naționala de Pensii Publice, prin organele competente ale acesteia care efectuează predarea răspund de valabilitatea, realitatea, actualitatea datelor si documentelor si informațiilor care fac obiectul predării către administrații.
Până la semnarea protocolului cadru de predare primire a documentelor și informațiilor privind contribuțiile sociale de sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv - Direcția economică, evidență contribuabili - C. Asigurări sociale persoane, este instituția care este în măsură a comunica informațiile si eventualele decizii de impunere, prin care au fost stabilite contribuțiile de asigurări de sănătate .
Astfel, conform datelor transmise prin Sistemul Unic si integrat (SIUI) de Casa Națională de Asigurări de Sănătate si Casa de Pensii către ANAF-DGTI, conform Protocolului - Cadru de predare-primire a documentelor si informațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice București a demarat formele de executare silită în sarcina contestatoarei pentru stingerea datoriei publice prin emiterea actelor contestate în prezenta cauză, conform competențelor legale ce-i revin.
Aceste titluri de creanța au devenit titluri executorii conform dispozițiilor art141 alin.2 din OG 92/2003 - Cod pr. fiscala - "titlul de creanță devine titlu executoriu fa data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege"
Având în vedere că sumele cuprinse în titlurile executorii nu au fost achitate, Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice a emis acte de executare silita pentru recuperarea debitului, conform obligațiilor legale care-i revin în aceasta împrejurare.
În ceea ce privește criticile aduse titlurilor de creanță fiscală ce au stat la baza demarării procedurii execuționale, intimata a solicitat cenzurarea acestora întrucât nu pot fi puse în discuție, pe cale contestației la executare silită, aspecte ce țin de fondul titlului de creanță fiscală, pentru care legea prevede calea specială de atac,respectiv contestația administrativă prevederile art.205-207 C.Pr.Fisc.- urmată de acțiunea în contencios administrativ.
Referitor la capătul de cerere privind suspendarea executării silite până la soluționarea definitiva a contestației la executare,in conformitate cu art.148 alin.2lit,a) Cod procedura fiscala si art.718 Cod procedura civila, intimata a solicitat să se constate ca reclamanta nu arată motivele pe care întemeiază cererea de suspendare motiv pentru care a solicitat respingerea acesteia ca nemotivata.
În situația în care se va considera ca cererea de suspendare este întemeiată, intimata a solicitat să se facă aplicarea dispozițiilor art. 718 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila în sensul de a i se pune în vedere contestatoarei achitarea unei cauțiuni.
În concluzie pentru motivele prezentate, intimata a solicitat respingerea contestației la executare formulată ca neîntemeiată, cu menținerea actelor de executare emise de Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice ca fiind temeinice și legale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 si urm. Noul Cod Procedura Civila, O.G. nr. 92/2003 privind codul de procedura fiscala, cu modificările si completările ulterioare,
La termenul de judecată din data de 30.09.2015 instanța a constatat că cererea nu este legal timbrată.
Sub acest aspect, instanța reține că la primirea cererii de chemare în judecată prin rezoluția din 25.08.2015 instanța a stabilit în sarcina contestatoarei obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 714,35 lei până la termenul de judecată din 30.09.2015, sub sancțiunea anulării cererii, fiind legal citată cu această mențiune potrivit procesului verbal de înmânare a actului de procedură de la fila 59, cu respectarea dispozițiilor art. 159 din codul de procedură civilă.
Contestatoarea nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru până la termenul de judecată acordat in cauza pentru soluționarea cererii.
Ca atare, instanța, față de imprejurarea că până la termenul de judecată din 30.09.2015 reclamanta nu a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei de timbru în condițiile prevăzute de lege, având în vedere prevederile art. 197 din codul de procedură civilă coroborate cu dispozițiile 33 alin. 1 raportat la art. 36 alin. 2 din OUG nr. 80/2013 și art. 35 alin. 5 din OMJ nr. 760/1999 ce prevăd că neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii, instanța va anula cererea ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Anulează cererea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea R. G. – M., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., etaj 7, apartament 47, sector 6 în contradictoriu cu intimatul M. FINANȚELOR PUBLICE – AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 6, cu sediul în București, ..7, sector 1, ca netimbrată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 30.09.2015.
P. GREFIER
Red.CȘ/tehn.MM
4 ex./
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4610/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7442/2015. Judecătoria... → |
|---|
