Cereri privind executarea silită. Sentința nr. 510/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 510/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 510/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 510
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 23.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. S.
GREFIER: A.-R. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect alte cereri privind executarea silită-aplicare penalități, privind pe reclamantul T. D. în contradictoriu cu pârâta T. A. G..
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat reclamantul, personal și pârâta, prin avocat, M. C., în baza împuternicirii avocațiale ._/2014, aflată la fila 60 a dosarului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele: la data de 09.01.2015, reclamantul a depus chitanța .-10-Nr:_ (50) din data de 23.12.2014 în cuantum de 20 de lei, după care
Pârâta, prin avocat, precizează că nu mai insistă cu privire la excepția netimbrării.
Instanța ia act de precizarea formulată de pârâtă, prin avocat, cu privire la renunțarea la invocarea excepției netimbrării cererii.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității cererii modificate.
Pârâta, prin avocat, arată că, având în vedere cadrul procesual restrictiv, art. 905 Cod procedură civilă nu permite judecata capătului de cerere privind obligarea pârâtei să îndeplinească obligația de novare, ci se referă strict la aplicarea amenzii civile.
Reclamantul arată că nu are un astfel de petit. Afirmă că probabil este vorba de o folosirea greșită a unui cuvânt. Arată că din punctul său de vedere nu există o problemă să fie folosită o astfel de sintagmă. Apreciază că este suficientă aplicarea de penalități. La interpelarea instanței, arată că a solicitat obligarea pârâtei să facă noi demersuri de novare, sub sancțiunea aplicării de penalități, având în vedere că există cele 3 luni. Afirmă că la acest moment, este vorba de niște penalități formale. Există cele 3 luni în care pârâta poate să facă acele demersuri, urmând ca după cele 3 luni, să se observe suma. Afirmă că dorește obligarea pârâtei să facă noi demersuri pentru că altfel nu s-ar putea aplica penalități. Apreciază că penalitățile sunt o constrângere indirectă a debitorului de a-și respecta obligația. La interpelarea instanței, precizează că nu dorește modificarea acțiunii modificate, respectiv dorește obligația de a face și aplicarea de penalități, în cazul în care pârâta nu execută obligația de a face. Afirmă că nu înțelege exact despre ce excepție este vorba. Apreciază că cererea este admisibilă întrucât este datoria debitoarei, conform titlului executoriu și conform sentinței pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București, în cadrul acestei noi executări, să facă demersuri, lucru pe care nu l-a făcut, motiv pentru care el a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând penalități pentru faptul că debitoarea nu a făcut aceste demersuri. La interpelarea instanței, precizează că dorește și obligația de a face, respectiv pârâta să facă noi demersuri și în cazul în care nu face aceste demersuri în termen de 3 luni, să fie obligată la plata penalităților. Arată că la acest moment se fixează niște penalități formale. În cadrul art. 905 Cod procedură civilă, sunt prevăzute 3 luni în care debitoarea își poate îndeplini obligația, iar după aceste 3 luni, el formulează o nouă acțiune, dacă debitoarea nu și-a îndeplinit obligația, în care suma rămâne definitivă. Apreciază că acțiunea este admisibilă.
Pârâta, prin avocat, arată că a invocat inadmisibilitatea capătului de cerere privind obligarea sa de a face demersuri de novare.
Instanța pune în vedere reclamantei, prin avocat, faptul că excepția a fost pusă în discuție cu privire la cererea de chemare în judecată modificată.
Reclamantul arată că a fost redactată contestația la executare. Depune, în copie, sentința civilă nr. 8223/05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._ .
Pârâta, prin avocat, depune, în copie sentința civilă nr. 9195/27.056.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr._/301/2013. Afirmă că la acest moment există două soluții contrare.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității cererii modificate.
După reținerea cauzei în pronunțare, dar înainte de terminarea ședinței de judecată, se prezintă reclamantul care depune la dosar, în copie, încheierea din data de 31.10.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._ .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 București la data de 13.08.2014, sub nr._, reclamantul T. D., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta T. A. G. ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata unei penalizări, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 7120/30.10.2008, respectiv: obligația pârâtei de a proceda la novarea convenției de credit încheiată pentru achiziționarea apartamentului nr. 77 situat în București, ., . 8, ., și, pe cale de consecință, eliminarea sa din cadrul convenției anterior menționată.
În fapt, reclamantul a arătat că, prin sentința civilă nr. 7120/30.10.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în dosarul nr._, a fost consfințită tranzacția sa cu pârâta referitor la partajarea bunurilor comune. Conform acestei tranzacții pârâta și-a asumat obligația în efectuarea demersurilor necesare pentru novarea contractului de credit încheiat pentru achiziționarea apartamentului nr. 77 situat in București, ., ., ..
Întrucât pârâta nu a finalizat nici până în prezent novarea contractului de credit, a apelat la executare silită prin B. C. L.. Executarea silită a ajuns în stadiul care presupune cererea sa în obligație de a face, conform procesului verbal de constatare încheiat.
Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, obligarea pârâtei la plata unei penalități, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligațiilor prevăzute în titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 7120/30.10.2008 și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 905 Cod de procedură civilă.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri, pe care le-a anexat cererii (f. 5 - 11).
La data de 14 noiembrie 2014, pârâta T. A. G., a formulat, note de ședință, prin care a solicitat: suspendarea prezentului dosar până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București; admiterea excepției litispendenței; admiterea excepției autorității de lucru judecat; pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește suspendarea prezentului dosar până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului București, pârâta a arătat că soluția pronunțată în acel dosar poate influența soluția ce poate fi pronunțată în această cauză.
În ceea ce privește excepția litispendenței a arătat că, potrivit art. 138 C. pr. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, în fața mai multor instanțe competente, or pe rolul Tribunalului București există deja dosarul numărul_ care are același obiect privind aplicarea amendă civilă pentru neîndeplinirea aceleiași obligații de novare care s-a născut din Sentința civilă nr. 7120/2008.
Dosarul numărul_ a fost soluționat în primă instanță de către Judecătoria sectorul 3 și în prezent se află în etapa apelului, pe rolul Tribunalului București, fără a avea însă fixat încă un termen de judecată.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, pârâta a arătat că Judecătoria Sectorului 3 București a fost învestită anterior de către reclamant cu soluționarea dosarului numărul_, ce are ca obiect aplicare amendă civilă în temeiul art. 905 C. pr. civ., pentru neîndeplinirea obligației de novare a creditului care s-a născut din sentința civilă nr. 7120/2008, această instanță pronunțându-se deja în sensul că, „Respinge cererea ca neîntemeiată”.
De asemenea, dosarul numărul_ a fost inițiat pe fondul existenței dosarului de executare silită nr. 383/2013 înregistrat de reclamant pe rolul Biroului executor Judecătoresc G. Imul E., care a urmărit punerea în executare silită a obligației de novare prevăzută de Sentința civilă nr. 7120/2008.
În prezent nu doar cererea de aplicare amendă civilă născută din executarea silită din dosarul de executare 383/2013 a fost respinsă ca neîntemeiată, ci însăși executarea silită pornită prin dosarul numărul 383/2013 a fost anulată potrivit dosarului de instanță_/301/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Sector 3 București.
Dosarul de executare silită nr. 53/2014 înregistrat pe rolul Biroului Executor Judecătoresc C. L. A. care a dat naștere prezentului litigiu privește aceeași obligație de novare credit, prin urmare și cererea de aplicare amendă civilă a fost solicitată pentru neîndeplinirea aceleiași obligații de novare.
În această situație, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 430 și urm. C. pr. civ. și se impune admiterea excepției autorității de lucru judecat.
Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că obligația de a nova creditul pe care și-a asumat-o cu ocazia desfacerii căsătoriei sale cu reclamantul este o obligație de diligență, nu de rezultat.
A efectuat demersurile necesare în vederea novării creditului, dar acestea nu au putut fi finalizate printr-un acord cu banca în sensul eliberării creditorului de obligațiile din contractul de credit, datorită situației sale economice și datorită neîndeplinirii condițiilor de bonitate solicitate de bancă, cauze neimputabile ei.
Totodată, prin sentința civilă nr. 7120/30.10.2008 instanța a stabilit că ambele părți se obligă să facă demersuri pentru novarea acestui credit, deci inclusiv reclamantul.
Pe de altă parte pârâta a mai arătat faptul că, toate obligațiile privind plata ratelor bancare și a sultei către apelant sunt achitate la zi. Suplimentar a mai arătat faptul că, apelantul nu și-a mai plătit pensia de întreținere față de copii, pensie stabilită prin aceeași hotărâre judecătorească (diminuată ulterior), de peste 1 an și jumătate și nu a contribuit în vreun alt fel la întreținerea minorelor, ea suportând integral aceste cheltuieli. Or, cum se poate pretinde efectuarea unei obligații sau amendarea pentru neîndeplinire, când cel care cere, nu numai că nu sprijină acest lucru, dar mai mult împovărează situația financiară.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 138, 430, 905, 413 alin. 1 pct. 1,
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 14 noiembrie 2014, reclamantul T. D., a formulat cerere modificatoare învederând că modificările au fost determinate pe rând de: motivarea încheierii din 7 mar 2014, din dosarul_, primită la sfârșitul lunii iulie 2014; soluția dată în dosarul_ .
Reclamantul a învederat că prezenta acțiune succede executării silite demarate prin B. C. L. în dosarul de executare 53/2014, executare care este valabilă, aspect decis prin respingerea contestației la executare în dosarul nr._, iar pârâta, la sfârșitul lunii iulie 2014, a aflat exact că e datoare cu demersuri demonstrabile în cadrul oricărei executări silite.
S-a menționat că în dosarul de executare 53/2014 nu a văzut vreun "demers de diligență" al pârâtei și, ca urmare, reclamantul a învederat că solicită să modifice solicitarea de penalizare în baza rezultatului într-o solicitare de penalizare în baza lipsei demersurilor în cadrul oricărei executări silite având ca obiect novarea contractului de credit.
Lipsa rezultatului scontat este explicat prin gradul de îndatorare de moment al reclamatei raportat la valoarea de moment a sultei compensatorii. Or, în fiecare lună de plată corectă a sultei lunare, valoarea totală a creditului generat de aceasta sultă scade cu 292 euro lunar. În anul de zile dintre cele 2 acțiuni, totalul sultei a scăzut cu 3.500 euro; pe de altă parte, și gradul de îndatorare a pârâtei este modificabil, fie prin plata anumitor credite, fie prin deschiderea unor credite noi sau orice consideră pârâta că dorește să facă cu propriile venituri. Când a divorțat, cunoscând exact veniturile și îndatorarea pârâtei, știe sigur că ar fi putut efectua novarea. Apoi, au fost alegerile ei exclusive.
În aceste condiții, și conform ultimului răspuns al VOLKSBANK dat în dosarul de executare 53/2014 al B. C. L., pârâta a fost chemată să efectueze aceleași demersuri, banca urmând să aprobe sau nu novarea, în funcție de situația financiară de moment a pârâtei.
Așadar, reclamantul a arătat că dorește sa modifice cererea sa de penalizare după rezultatul novării, în cerere de penalizare după lipsa demersurilor din cadrul prezentei executări.
În acest sens, în baza art.905 Cod Proc Civ, a solicitat respingerea excepției de litispendență, și să se dispună obligarea pârâtei să efectueze noi demersuri de novare a contractului de credit ipotecar, sub sancțiunea aplicării de penalități între 100 si l000 lei/zi de întârziere, astfel încât dosarul de executare 53/2014 de la B. C. L. să se poată închide conform prevederilor legale.
A arătat că nu solicită cheltuieli de judecată.
La data de 25 noiembrie 2014, pârâta T. A. G., a formulat întâmpinare la cererea modificatoare, prin care a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată; excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligarea pârâtei de a efectua demersuri de novare a creditului.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității capătului de cerere privind obligația de novare, pârâta a arătat că art. 905 Cod procedură civilă delimitează în mod clar și expres cadrul procesual în care poate avea loc o judecată a unei cererii întemeiată pe acest articol.
Capătul de cerere privind obligarea sa la îndeplinirea formalităților de a nova contractul de credit excede sfera art. 905 și implicit nu poate atinge scopul în care a fost instituit acest text de lege, prin urmare aceste capăt de cerere este inadmisibil într-o acțiune întemeiată pe art. 905 Cod procedură civilă.
Art. 905 Cod procedură civilă instituie o procedură de judecată specială, derogatorie de la dreptul comun, de aceea posibilitatea de completare/modificare/precizare a petitului acțiunii este restrânsă, chiar limitată la cererea privind aplicarea de penalități și orice altă solicitare nu poate fi admisibilă într-un astfel de cadru procesual.
Caracterul de procedură specială reiese inclusiv din topografia textelor de lege din Codul de procedură civilă. Art. 905 face parte din Cartea a V a Despre executarea silită și rezultă clar faptul că efectele art. 905 nu se produc decât în situația existenței unui dosar de executare silită privind obligația de a face și neîndeplinirii măsurilor emise de executorul judecătoresc. Cererea prin care se solicită aducerea la îndeplinire a unei obligații de a face este o cerere care se judecă potrivit procedurii de drept comun, deci cele două cereri nu pot fi judecate în același cadru.
Pe de altă parte, tot din modalitatea de formulare a cererii modificatoare, pârâta a arătat înțelege că reclamantul încearcă prin această modificare să ocolească o eventuală litispendență și implicit o judecată a prezentului dosar împreună cu dosarul nr._ .
Or, chiar și în situația în care va fi respinsă excepția inadmisibilității apreciază totuși că, cele două capete de cerere vor fi disjunse și judecate separat, fiecare dintre ele potrivit normelor de procedură aplicabile, și după ce în prealabil s-a fost timbrat corespunzător.
Suplimentar apărărilor formulate prin prezenta întâmpinare, pârâta a solicitat să se aibă în vedere și excepțiile și apărările formulate prin notele de ședință depuse la termenul anterior.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 204, 205 Cod procedură civilă.
În susținere, a solicitat proba cu înscrisuri.
La termenul din data de 23.01.2015, pârâta a renunțat la susținerea excepției insuficientei timbrări a acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate prin prisma inadmisibilității acțiunii modificate, puse în discuție a termenul din data de 23.01.2015, instanța reține următoarele:
Prin cererea modificată, reclamantul a solicitat, în baza art. 905 Cod procedură civilă, obligarea pârâtei la efectuarea de noi demersuri în vederea novării contractului de credit ipotecar, sub sancțiunea aplicării de penalități între 100 lei și 1000 lei/zi, respectiv aplicarea de penalități, în cazul în care pârâta nu execută obligația de a face astfel stabilită, după cum rezultă din cererea modificatoare depusă la dosar (f. 90), și cum a învederat reclamantul personal la termenele din data de 14.11.2014 (fila 99 verso) și respectiv 23.01.2014.
Potrivit art. 905 Cod procedură civilă, (1) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare. (2) Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. (3) Atunci când obligația are un obiect evaluabil în bani, penalitatea prevăzută la alin. (2) poate fi stabilită de instanță între 0,1% și 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației. (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere definitivă, dată cu citarea părților. (5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. (6) Încheierea dată în condițiile alin. (4) este executorie. (7) Acordarea de penalități în condițiile alin. (1)-(4) nu exclude obligarea debitorului la plata de despăgubiri, la cererea creditorului, în condițiile art. 891 sau ale dreptului comun.
Astfel, procedura prevăzută de textul analizat, cuprins Codul de procedură civilă-Titlul III, intitulat „Executarea silită directă” - Capitolul IV intitulat „Executarea silită a altor obligații de a face sau a obligațiilor de a nu face”, reprezintă un instrument prin intermediul căruia se asigură executarea silită a obligațiilor de a face/de a nu face intuitu personae.
Având în vedere modalitatea în care procedura prevăzută de art. 905 Cod procedură civilă este reglementată și natura juridică a acesteia, instanța constată că în cadrul acestei proceduri nu pot fi stabilite în sarcina debitorului noi obligații de a face, ci procedura devine incidentă doar în măsura în care se solicită aplicarea de penalități față de neexecutarea de către debitor a unei obligații de a face intuitu personae stabilită printr-un titlu executoriu preexistent cu privire la care s-a demarat deja procedura executării silite.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că solicitarea reclamantului formulată în baza art. 905 Cod procedură civilă, de a se dispune obligarea pârâtei la efectuarea unor noi demersuri în vederea novării contractului de credit ipotecar este inadmisibilă, o atare cerere neputând fi analizată în cadrul procedurii speciale prevăzute de art. 905 Cod procedură civilă. Sub acest aspect, instanța reține și faptul că în baza principiului disponibilității, care guvernează procesul civil, este ținută atât de obiectul acțiunii, cât și cauza acesteia, astfel cum au fost delimitate de părți, neputând modifica temeiul de drept al acțiunii, respectiv calea procesuală aleasă de reclamant pentru valorificarea pretențiilor sale.
Întrucât capătul de cerere formulat de reclamant prin cererea modificată având ca obiect aplicarea de penalități în cazul în care pârâta nu execută obligația de a face solicitată a fi stabilită în condițiile anterior analizate are caracterul unei cererii accesorii, având în vedere soluția care urmează a fi pronunțată asupra capătului principal de cerere, instanța apreciază că și acest capăt de cerere este inadmisibil, întrucât, atâta vreme cât instanța nu a stabilit în sarcina pârâtei obligația de a efectua noi demersuri de novare a contractului de credit, nu se poate analiza, în baza art. 905 Cod procedură civilă, posibilitatea de aplicare a unor penalități de întârziere față de neexecutarea de către pârâtă a obligației respective.
Pe cale de consecință, instanța va admite excepția inadmisibilității și va respinge, ca inadmisibilă, acțiunea modificată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge acțiunea modificată, formulată de reclamantul T. D. (CNP-_), domiciliat în București, B- dul 1 Mai, nr. 30, ., apt 72, sector 6, în contradictoriu cu pârâta T. A. G. (CNP -_), domiciliată în București, ., ., ., sector 6, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, .. 123, apt. 1, sector 2, ca inadmisibilă.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. R.S./Thred. M.G.
4 ex./2014
| ← Anulare act. Sentința nr. 471/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Pretenţii. Sentința nr. 513/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
