Contestaţie la executare. Sentința nr. 6040/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6040/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 13-08-2015 în dosarul nr. 6040/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA C.
Sentința civilă nr.6040
Ședința publică de la data de 13.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. D.
GREFIER: M. A.
Pe rol pronunțarea în cauza civilă, având ca obiect „contestație la executare”,privind pe contestatorul Z. B. în contradictoriu cu intimații S. C. PROFESIONALA DE executare SILITĂ E. L. & ASOCIAȚII, C. A., C. S. și M. P.-P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 11.08.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 13.08.2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 22.05.2015, sub nr._, contestatorul Z. B. în contradictoriu cu intimata S. C. Profesională de Executare Silită E. L. & Asociații, a formulat contestație la executare prin care a solicitat obligarea intimatei la reluarea executării silite în dosarul de executare nr.443/2015, în cadrul căruia nu există niciun impediment legal, comunicându-i prin procesul verbal din data de 14.05.2015, refuzul în ceea ce privește cererea de continuare a executării silite, formulată de către contestator la data de 12.05.2015.
În susținerea cererii, contestatorul a depus la dosar, în copie, procesul verbal încheiat la 14.05.2015, cerere de continuare a executării silite formulată în data de 12.05.2015.
Prin compartimentul registratură, la data de 09.06.2015, contestatorul a depus la dosar o cerere prin care a arătat că înțelege să remedieze eroarea materială strecurată în cererea din data de 22.05.2014, în dosarul de executare silită nr.443/2015, să extindă sfera subiecților procesuali pasivi, chemându-i în judecată pe intimații C. A., C. S., M. P. - P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, întrucât intimații C. A. și C. S. au depășit cu nouă luni scadența obligației de returnare a sumei de 60.000 (șaizecimii) EURO, împrumutate de către acesta prin Contractul de împrumut autentificat sub nr. 8952/06.12.2012, de către B.N.P. M. Ș. și Asociații, în data de 05.09.2014, a solicitat intimatei S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații să pună în executare titlul executoriu reprezentat de contractul încheiat în formă autentică anterior-menționat, astfel constituindu-se dosarul de executare nr. 443/05.09.2014.
După parcurgerea tuturor etapelor premergătoare (inclusiv evaluarea imobilului situat în București, ., sector 6 - obiect al ipotecii ce garantează îndeplinirea obligației de restituire a sumei sus-precizate) întocmirii publicației de vânzare, intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a introdus, pe rolul Judecătoriei Sector 6, o contestație la executare (constituindu-se dosarul nr._ ), prin care a solicitat anularea formelor de executare silită demarate în dosarul nr. 443/2014 și suspendarea executării până la momentul pronunțării unei sentințe cu privire la anulare.
Suspendarea executării silite a fost respinsă în data de 17.03.2015, iar anularea executării silite a fost, de asemenea, respinsă în data de 30.04.2015, prin Sentința civilă nr. 3127/2015.
În altă ordine de idei, din data de 03.02.2015, când intimatei Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism i-a fost comunicată, existența dosarului de executare nr. 443/05.09.2014 (în care ultimul act era raportul de evaluare a imobilului - obiect al ipotecii ce garantează îndeplinirea obligației de restituire a împrumutului) și până în prezent, când i s-a comunicat deja sentința civilă nr. 3127/30.04.2015, intimata S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații nu a mai efectuat absolut niciun pas în vederea valorificării imobilului situat în București, ., sector 6.
Observând că, fără niciun temei, după ce în data de 07.05.2015 îi transmisesem un certificat de grefă de pe minuta hotărârii din dosarul nr,5037/_, E. L. și Asociații nu procedează la întocmirea publicației de vânzare, în data de 12.05.2015, i-am solicitat executorului judecătoresc, printr-o cerere, continuarea executării silite demarate în dosarul nr. 443/2014.
În data de 18.05.2015, însă, intimata S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații i-a comunicat procesul-verbal întocmit în data de 14.05.2015, prin care a refuzat „continuarea executării silite imobiliare asupra imobilului de la adresa sus arătată", motivând că „în Cartea funciară nr._, nr. CF vechi 7420- OCPI București, BCPI sector 6, este înscris de către M. P. — P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție Dâmbovița, în baza Ordonanței nr. 6/D/P/2012 din 19.05.2014, sechestru, asupra imobilului situat în București, ., sector 6”, iar intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism i-a „comunicat că executarea silită nu poate continua până la finalizarea procesului-penal”.
În ceea ce privește suspendarea executării silite, art. 700 din codul de procedură civilă prevede clar că: „(1) Executarea silită se suspendă în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanță. (2) Executarea se suspendă și la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc.”
Faptul că intimata S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații interpretează în mod profund eronat sechestrul instituit de către intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, considerându-1 fără temei caz legal de suspendare.
Această atitudine a intimatei S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații izvorăște din mai vechea și greșita idee că și terților (străini de procesul penal și, implicit, laturile sale penală și civilă) li se aplică principiul „penalul ține în loc
Însă acest principiu nu poate influența în niciun mod problema concursului dintre creanța Ipotecară (anterioară) a subsemnatului și sechestrul penal (ulterior) al intimatei Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (față de al cărui raport cu intimatul C. A. este terț desăvârșit).
Contestatorul a învederat că nu a absolut nicio legătură cu raportul penal dintre intimații Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și C. A., iar executarea silită pe care a demarat-o nu are nicio legătură cu cauza penală în care a fost dispusă măsura asiguratorie a sechestrului și, deci, nu există niciun conflict între executarea silită demarată pentru recuperarea unei creanțe certe, lichide și exigibile și acțiunea penală în care a fost dispus sechestrul, în care, mai mult, creanța există doar la nivel potențial (dosarul nr._ nu a fost încă soluționat de către prima instanță, Curtea de Apel Ploiești).
Pe cale de consecință, instituirea sechestrului penal nu poate duce la suspendarea legală a executării silite pe care a demarat-o în dosarul nr. 443/2014, întrucât cauzele privind suspendarea legală a executării silite sunt expres și limitativ prevăzute de lege, printre ele neregăsindu-se și cele privind instituirea unui sechestru penal asupra bunurilor mobile sau imobile ale persoanei urmărite penal sau trimise în judecată pentru săvârșirea uneia (sau mai multor) infracțiuni,
În concluzie, contestatorul a solicitat admiterea contestației la executare și obligarea intimatei S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații la reluarea și continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 443/2014.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile pe teza finală a alin. (I) al Art. 711 din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii, contestatorul a depus în copie următoarele înscrisuri: contractul de împrumut autentificat sub nr. 8952/06.12.2012, de către B.N.P. M. Ș. și Asociații, cererea de demarare executării silite, extrase de pe portalul instanțelor, certificatul de grefa de pe minuta sentinței civile nr. 3127/30.04.2015, cererea din data de 12.05.2015, de continuare a executării silite, refuzul intimatei S. C. Profesionala de Executare Silită E. L. și Asociații DATA 08.06.2015
Prin serviciul registratură, la data de 10.07.2015, intimații C. A. si C. S., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației la executare formulata de creditorul Z. B., împotriva încheierii executorului judecătoresc din 14.05.2015 prin care s-a refuzat continuarea executării silite asupra imobilului din București ., Sector 6 ca neîntemeiată.
Consideră ca această contestație la executare este neîntemeiată, iar măsura dispusă de executorul judecătoresc de a suspenda executarea silita se încadrează în cazul art. 700 alin. 1 C.p.c. conform căreia „executarea silita se suspenda în cazurile în care aceasta este prevăzută de lege”. Este evident ca se află în fata unui caz legal de suspendare a executării silite deoarece așa cum au arătat, din extrasul de carte funciara al imobilului din ., sector 6 este înscris sechestrul asigurător la cererea parchetului.
Interesul ocrotit de sechestrul asigurător instituit prin ordonanța nr, 6/D/P/2012 din_ este unul general, spre deosebire de ipoteca civila existenta pentru aceiași imobil si care este instituita pentru protejarea unui singur creditor în raport de actele debitorului care îi pot vătăma interesele.
Singura modalitate prevăzută de lege pentru contestarea sechestrului asigurător penal vizează exclusiv procedura prevăzută de art. 250 din NCPP care acorda posibilitatea oricărei persoane interesate (inclusiv creditorului din prezenta cauza) sa conteste la instanța penala instituirea acestui sechestru.
Până când sechestrul asigurător nu este ridicat de organul judiciar competent nu poate fi inițiată nici o altă procedură cu privire ia bunul respectiv, întrucât imobilul ar fi scos de sub efectul de indisponibilizare pe cale neprevăzută de lege.
Prin urmare, indisponibilizarea generată de instituirea și activitatea măsurilor asigurătorii penale împiedică în mod legal si imperativ orice demersuri procedurale sau procesuale, inclusiv întocmirea oricăror acte de executare care ar afecta obiectul material al sechestrului si care ar sustrage bunurile sechestrate de la măsura la care au fost supuse.
Temeiul de drept în baza căruia executarea silita în favoarea creditorului ipotecar se oprește în cazul instituirii unui sechestru asigurător penal este reprezentat de art. 249 alin. 2 din N.C.p.p. Conform acestui text de lege, masurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unui bun mobil sau imobil, indisponibilizarea are ca si consecința imposibilitatea exercitării oricărei proceduri de executare silita la cererea unui creditor ipotecar sau altei persoane interesate.
În concluzie, apreciază ca în mod corect executorul judecătoresc a stabilit ca în cauza subzista un temei legal de suspendare, iar aplicarea dispozițiilor 700 (actual 701) C.p.c. este perfect întemeiata si se impune suspendarea executării silite până la finalizarea procesului penal în care a fost instituit sechestrul asigurator.
Pentru toate aceste motive, intimații au solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.,.204 Noul Cod procedură civilă.
La data de 26.06.2015, prin compartimentul registratură, SCPES E. L. si Asociații, a înaintat copia dosarului de executare silită nr.443/2014- filele 67-222.
Prin compartimentul registratură, la data de 10.08.2015, intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de contestatorul Z. B..
În temeiul art. 245 și art. 248 C. proc. civ. raportate la art. 40 C. proc. civ. intimata a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism față de pretențiile deduse judecății.
Față de obiectul cererii deduse judecății și dispozițiile art. 712 alin. 1 teza a II-a C.p.c., intimata Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu are legitimitate procesuală în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, intimata a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si, în temeiul art. 40 alin. 1 C.p.c., respingerea acțiunii formulată în contradictoriu cu această intimată ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, conform art. 712 alin. 1 C.p.c., cei interesați sau vătămați prin refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită, în condițiile legii, au deschisă calea contestației la executare.
Potrivit art. 625 alin. 1 C. proc. civ „Executarea silită se face cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate".
Legalitatea constituie un principiu fundamental, care guvernează nu numai activitatea instanțelor judecătorești, ci și a organelor de executare, învestite de lege în vederea îndeplinirii unui serviciu de interes public, respectiv asigurarea executării hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii, în strictă conformitate cu legea.
În privința organelor de executare, art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune că activitatea acestora se înfăptuiește în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților și ale altor persoane interesate.
De asemenea, potrivit art. 627 alin. 1 C.p.c,. în exercitarea rolului activ, executorul judecătoresc este ținut să respecte dispozițiile legii, drepturile părților și ale altor persoane interesate.
Spre deosebire de vechea reglementare, în noul Cod de procedură civilă, principiul legalității executării silite a primit o consacrare expresă, în cuprinsul art. 625 alin. 1.
Totodată, alin. 2 al art. 625 prevede că este interzisă efectuarea de acte de executare de către alte persoane sau organe decât cele prevăzute la art. 623.
Așadar, dispozițiile procedurale invocate anterior circumscriu principiului legalității următoarele exigențe: respectarea dispozițiilor legale, a drepturilor persoanelor implicate în executare (părți sau alte persoane interesate) și a competenței generale a organelor de executare.
Conform art. 704 C.p.c., nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art. 174 și urm. fiind aplicabile în mod corespunzător.
În mod legal executorul judecătoresc a refuzat să îndeplinească acte de executare silită anterior soluționării definitive a procesului penal în cadrul căruia s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului asupra imobilului proprietatea debitorului C. A..
Prin sentința civilă nr. 3127 din 30 aprilie 2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a respins contestația la executare.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a formulat apel împotriva sentinței civile în discuție.
Raportat la dispozițiile art. 633 și art. 634 C.p.c. rep., hotărârea judecătorească - prin care s-a respins contestația Ie executare promovată de D.I.LC.O.T. împotriva executării silite și a tuturor actelor de executare îndeplinite de S.C.P.E.J „E. L. și Asociații" în dosarul execuțional nr. 443/2014 - nu este definitivă și nici executorie.
Deși din punct de vedere legal sechestrul asigurător penal nu a fost ridicat pe calea prevăzută de lege - art. 250 N.C.p.p., în fapt, prin solicitarea adresată executorului judecătoresc de a continua procedura execuțională, precum și prin prezenta cerere dedusă judecății, reclamantul creditor Z. B. neagă existența în ordinea juridică a actelor procesual penale prin care a fost instituită și pusă în aplicare măsura asiguratorie.
Din moment ce creditorul nu a contestat existența sechestrului asigurător, acceptă că măsura este în vigoare, însă, faptic, acționează ca și cum aceasta nu s-ar afla în ființă.
În acest sens, măsurile asigurătorii penale constituie măsuri procesuale cu caracter real, întrucât pe perioada activității lor au ca efect indisponibilizarea bunurilor asupra cărora au fost instituite, anume împiedică încheierea oricărui act juridic civil având ca obiect înstrăinarea acestora, inclusiv executarea silita, efectul de indisponibilizare răsfrângându-se asupra întregii situații (realități) juridice a bunurilor, inclusiv asupra oricărei sarcini a terților cu privire la acestea.
Astfel, în cursul procesului penal, Statul, reprezentat în acest caz de M. P. - P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, beneficiază de măsuri de indisponibilizare și conservare care, odată instituite, împiedică distrugerea ori înstrăinarea bunurilor aflate sub imperiul lor.
Totodată, interesul ocrotit de sechestrul asigurător penal este unul general, al societății, spre deosebire de sarcinile civile (ipotecă, gaj, etc.), care sunt instituite convențional, pentru protejarea unui singur creditor în raport de actele debitorului care îi pot vătăma interesele.
Deci, sechestrul asigurător prevăzut de art. 249 N.C.p.p. (fost art. 163 C.p.p) nu are natura juridică a unei sarcini civile ori a unui act asimilat acesteia, ci a unui act procesual penal de indisponibilizare a bunurilor asupra cărora a fost instituit.
Întrucât art. 249 alin.2 N.C.p.p nu distinge, indisponibilizarea generată de instituirea sechestrului asigurător asupra bunului imobil în cauză vizează atât efectele actelor civile anterioare, cât și pe cele ale actelor ulterioare aplicării măsurii respective.
De asemenea, efectul de indisponibilizare nu vizează numai actele de dispoziție efectuate de proprietar, ci întreaga situație (realitate) juridică a bunului, inclusiv orice drepturi ale terților cu privire la acesta, ceea ce duce la imposibilitatea inițierii și desfășurării executării silite pe timpul cât măsura asiguratorie se află în vigoare.
Până când sechestrul asigurător nu este ridicat de organul judiciar penal competent, nu poate fi inițiată nici o altă procedură judiciară cu privire la bunul respectiv, întrucât acesta ar fi scos de sub efectul de indisponibilizare pe o cale neprevăzută de lege.
În conformitate cu art. 249 N.C.p.p și art. 250 N.C.p.p, sechestrul asigurător dispus prin ordonanța nr. 6/DIP/2012 din 19 mai 2014 vizează tocmai prevenirea înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunului imobil.
Executarea silită și actele de executare pot surveni numai după admiterea în mod definitiv a unei contestații întemeiate pe dispozițiile art. 250 N.C.p.p.
Or, prin prezentul demers judiciar reclamantul vizează, de fapt, eludarea căii prevăzute de art. 250 N.C.p.p - specială. în raport de specificul cauzei, fată de procedura prevăzută de art. 622 și urm. C.p.c (anume, executarea silită): deci, spre deosebire de norma procesual civilă (norma de drept comun ce guvernează raporturile obligaționale private ale părților), măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal presupun respectarea unor norme speciale, care protejează interesul general fiind derogatorii de la dreptul comun.
Prin urmare, indisponibilizarea generată de instituirea și activitatea măsurilor asigurătorii paralizează/împiedică în mod legal și imperativ orice demersuri procedurale și/sau procesuale (inclusiv întocmirea oricăror acte de executare) care ar afecta obiectul material și/sau juridic al acestora și care ar sustrage bunurile sechestrate de la afectațiunea specială la care au fost supuse prin acte/măsuri procesuale dispuse de organele penale competente.
În caz contrar, s-ar produce o substituire nelegală de competență funcțională, ce ar avea drept rezultat posibilitatea înstrăinării frauduloase a bunului și, implicit, lezarea iremediabilă a intereselor titularului măsurii asigurătorii, cu atât mai mult cu cât, în raport de art. 249 N.C.p.p., art. 250 N.C.p.p. și art. 813 alin. 4 C.p.c. rep., la acest moment bunul imobil în discuție nu este urmăribil.
Natura juridică reală a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 6/D/P/2012 din 19 mai 2014 este aceea a unui act procesual penal de indisponibilizare, în cazul de față bunul fiind sechestrat/rezervat, astfel că, până la ridicarea în mod definitiv a măsurii asigurătorii, nu poate servi la satisfacerea creanței nici unui creditor.
Contrar opiniei reclamantului, prin înscrierea unui sechestru asigurător penal în cartea funciară, efectul de indisponibilizare generat de această măsură operează erga omnes si se răsfrânge asupra întregii situații/realități juridice a imobilului, împiedicând încheierea oricărui act juridic civil având ca obiect înstrăinarea acestuia (inclusiv emiterea oricăror acte de executare în cadrul unei proceduri execuționale inițiate la cererea unui terț de bună credință).
În alte cuvinte, ulterior instituirii sechestrului asigurător penal și până la ridicarea definitivă a acestuia, bunul nu mai poate face obiectul nici unui act sau operațiuni juridice cu caracter civil, indiferent că este vorba despre un terț de bună credință.
Nu se poate efectua pe cale civilă o analiză a concursului dintre creanța reclamantului și sechestrul asigurător penal al cărui titular este M. P. - P. de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, întrucât este vorba de două instituții distincte de drept substanțial, una de natură civilă, cealaltă de natură penală, competentă a se pronunța asupra oricărei chestiuni legate de sechestru fiind doar instanța penală.
În ipoteza adjudecării bunului la licitație publică, acesta nu trece liber de „sarcini" în proprietatea adjudecatarului, ci grevat de sechestrul asigurător penal (desigur, atâta vreme cât acesta nu a fost ridicat de organul judiciar penal competent pe calea prevăzută de lege).
Faptul că Z. B., prin executor judecătoresc, a înțeles să facă demersuri în vederea valorificării bunului imobil în discuție la o dată ulterioară instituirii sechestrului asigurător penal nu conferă acestuia dreptul de a se îndestula din bunul ce face obiectul măsurii asigurătorii instituite de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu atât mai mult cu cât până în prezent nu a fost emis nici un act procesual prin care să se dispună ridicarea sechestrului.
În concluzie, prevederile art. 902 alin. 1 și alin. 2 pct. 17 C.civ., art. 249 N.C.p.p. și art. 250 N.C.p.p. au fost interpretate corect de executorului judecătoresc, astfel că, față de dispozițiile art. 712 alin. 1 C.p.c., art. 625 alin. 1 C.p.c., art. 627 alin. 1 C.p.c., în mod legal acesta a refuzat să îndeplinească acte de executare silită anterior soluționării definitive a procesului penal în cadrul căruia s-a instituit măsura asiguratorie a sechestrului.
Față de considerentele expuse și prevederile legale incidente în cauză, intimata a solicitat admiterea excepției invocate, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 raportat la art. 201 Cod de procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între intimații C. A. și C. S. și contestatorul Z. B. s-a încheiat Contractul de împrumut autentificat sub nr. 8952/06.12.2012 de către B.N.P. M. Ș. și Asociații, pentru suma de 60.000 Euro, contract garantat cu ipotecă asupra imobilului proprietatea intimaților C. A. și C. S. situat în București, ., sector 6 (fil. 20-22).
Ipoteca a fost înscrisă în cartea funciară a imobilului, potrivit exatrsului de carte funciară privin imobilul (fil. 208-210).
La data de 05.09.2014, ca urmare a neexecutării de către intimați a obligației de restituire a împrumutului, contestatorul Z. B. a solicitat intimatei S.C.P.E.S. E. L. și Asociații punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut încheiat în formă autentică, constituindu-se dosarul de executare nr. 443/05.09.2014.
După efectuarea anumitor acte de executare silită imobiliară cu privire la imobilul situat în București, ., sector 6 constând în evaluare, întocmire publicație de vânzare, intimata S.C.P.E.S. E. L. și Asociații nu a mai efectuat acte de executare silită.
La data de 12.05.2015, contestatorul a solicitat intimatei S.C.P.E.S. E. L. continuarea judecății, iar la data de 18.05.2015 acesta a comunicat procesul-verbal din 14.05.2015 prin care a refuzat continuarea executării imobiliare asupra imobilului situat în București, ., sector 6 motivând că în Cartea funciară nr._, nr. CF vechi 7420- OCPI București, BCPI sector 6, este înscris de către M. P. - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Dâmbovița, în baza Ordonanței nr. 6/D/P/2012 din 19.05.2014, sechestru asigurător asupra imobilului (proces-verbal – fila 31).
În drept, potrivit art. 712 alin. (1) teza finală, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Conform art. 2343 Cod civil, ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unei obligații. Ipoteca dă creditorului un drept de urmărire, întrucât se menține asupra bunurilor grevate în orice mână ar trece, precum și un drept de preferință, în sensul de posibilitate a creditorului de a-și satisface creanța înaintea creditorilor chirografari, precum și înainte creditorilor de rang inferior (art. 2345 C.Civ.).
Sechestrul asigurător, instituit în baza art. 163-195 Cod procedură penală, reprezintă o măsură de indisponibilizare a bunurilor, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
Instanța reține că dreptul de ipotecă imobiliară anterior al creditorului Z. B. conferă acestuia un drept de urmărire și un drept de preferință asupra imobilului, adică dreptul de a se îndestula din prețul acestuia, cu prioritate, față de orice alți creditori ipotecari de rang inferior sau față de creditorii chirografari.
Sechestru asigurător, deși împiedică efectuarea de acte de dispoziție referitoare la imobil, ulterior notării sechestrului, la data de 30.05.2014, nu poate lipsi de eficacitate drepturile anterior constituite ale unui creditor ipotecar.
Legalitatea instituirii unei măsuri asigurătorii nu alterează dreptul creditorului de a pune în executare titlul său executoriu, indiferent de rangul de preferință al creanței, iar existența unei ipoteci înscrise anterior în cartea funciară prezintă importanță exclusiv din perspectiva rangului de preferință la încasarea sumelor de bani rezultate din vânzarea bunului urmărit.
Notarea sechestrului asigurător în cartea funciară a imobilului nu este de natură a împiedica, în prezent, executarea silită a bunului prin vânzare la licitației, întrucât s-ar ajunge la consecința inacceptabilă a extinderii efectului măsurii asiguratorii asupra unei persoane care nu este parte la raportul de drept penal în considerarea căruia măsura a fost instituită, și anume creditorul din contractul de împrumut ce reprezintă titlu executoriu în dosarul de executare nr. 443/05.09.2014 al S.C.P.E.S. E. L. și Asociații.
În ceea ce privește susținerea intimatei D.I.I.C.O.T., în sensul că sechestrul asigurător nu poate fi contestat și, implicit, verificat, pe calea unei acțiuni civile, instanța subliniază că, în prezenta cauză nu se analizează oportunitatea instituirii respectivei măsuri asigurătorii împotriva intimaților C. A. și C. S., ci legalitatea extinderii efectelor acesteia asupra patrimoniului unei terțe persoane.
În ceea ce privește invocata „indisponibilizare” a bunului prin instituirea sechestrului în condițiile art. 163 Cod procedură penală, instanța reține că indisponibilizarea reprezintă o măsură preventivă constând în suspendarea temporară a dreptului de dispoziție materială și juridică al proprietarului asupra unor bunuri mobile sau imobile, cu scopul menținerii acelor bunuri în patrimoniul persoanei respective, spre a putea servi la nevoie pentru garantarea executării silite unei anumite creanțe. Indisponibilizarea nu se identifică, sub nicio formă, cu noțiunea de inalienabil (termen utilizat în limbajul juridic pentru a da expresie interdicției de înstrăinare a unui bun sau a unui drept subiectiv prin acte juridice de drept civil) sau cu noțiunea de insesizabil (bun sau drept patrimonial care nu este susceptibil să fie urmărit pe cale silită de către creditorii titularului sau, pentru recuperarea creanțelor pe care aceștia le au împotriva respectivului titular.
Așadar, indisponibilizarea este o măsură ce vine să protejeze bunul, prin împiedicarea proprietarului (învinuit sau inculpat) să-l distrugă ori să-l înstrăineze în scopul de a-și micșora patrimoniul în eventualitatea în care acesta ar trebui să execute o obligație sau să răspundă pentru repararea unui prejudiciu, însă, nu are ca scop și nu presupune că bunul nu poate fi executat silit întrucât, ca efect al instituirii măsurii asigurătorii, în mod indubitabil, acesta nu a fost declarat inalienabil sau insesizabil.
De altfel, art. 727 Cod procedură civilă stabilește, cu titlu de principiu, bunurile care sunt insesizabile și nu sunt supuse urmăririi silite, iar bunurile „indisponibilizate” nu se numără printre bunurile care nu pot fi executate silit.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 717 C.p.c., instanța va admite contestația la executare împotriva refuzului S.C.P.E.S. E. L. și Asociații de a continua executarea silită și va obliga S.C.P.E.S. E. L. și Asociații să reia și să continue executarea silită în dosarul de executare nr. 443/2014.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, instanța reține că aceasta trebuie sa figureze în prezenta cauză, pentru opozabilitate, având în vedere că măsura asigurătorie în baza căreia S.C.P.E.S. E. L. și Asociații refuză continuarea executării silite, a fost dispusă de către acest organ de urmărire penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată la contestatorul Z. B., CNP_1, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat N. V., din București, ..43, ., apartament 8, sector 3 în contradictoriu cu intimații S. C. Profesională de Executare Silită E. L. & Asociații, cu sediul în București, ..19, ., apartament 4, sector 4, CUI29496892, C. A., cu domiciliul în B. V., ., județul G., C. S., cu domiciliul în B. V., ., județul G. și M. P.-P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNIOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, cu sediul în București, Calea Griviței nr. 24, sector 1.
Obligă S.C.P.E.J. „E. L. și Asociații” să reia și să continue executarea silită în dosarul de executare nr. 443/2014.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.08.2015.
P. GREFIER
RED.DD/Thred.MM
5 ex/15.09.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 6029/2015.... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 6020/2015.... → |
|---|
