Contestaţie la executare. Sentința nr. 129/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 129/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 129/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI VI BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 129
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 14.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE A. C.
GREFIER M. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale în contradictoriu cu intimații B. Asociați B. Ș. C. și D. N. și S. A., dosar disjuns din dosarul nr._/303/2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea, reprezentată de consilier juridic Ș. M., care depune delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La solicitarea instanței de a preciza obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, contestatoarea, prin consilier juridic, arată că prezenta cerere are ca obiect atât contestație la titlu, cât și contestație împotriva executării silite.
Totodată, arată că, a intervenit o nouă lege care pune în discuție întinderea executării titlului, referindu-se la faptul că a pus în aplicare ce s-a pronunțat prin sentința Tribunalului Argeș înainte de data pronunțării acesteia, acesta fiind motivul pentru care a formulat prezenta cerere. Instanța nu i-a pus în vedere faptul că ar trebui să emită o nouă decizie de pensie, astfel încât reclamantul a încercat să facă un artificiu. În momentul de față C. de pensii plătește pensia reclamantului la nivelul lunii decembrie 2010.
Arată că are o contestație împotriva actelor de executare prin care dorește să obțină suspendarea executării silită a hotărârii, întrucât C. de pensii plătește pensia la nivelul anului 2010 înainte de pronunțarea sentinței de către Tribunalul Argeș.
În raport de aspectele învederate cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, contestatoarea, prin consilier juridic, solicită disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestație la titlu și înaintarea dosarului nou format la Tribunalul Argeș pentru lămurirea înțelesului și întinderii titlului executoriu, având în vedere dispozițiile art. 711 alin.3 Cod procedură civilă potrivit cărora contestația privind lămurirea, înțelesul întinderii sau aplicării se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, în speță Tribunalul Argeș.
În ceea ce privește capătul de cerere privind contestația la executare, aceasta urmează a fi suspendat până la soluționarea dosarului de către Tribunalul Argeș, cu privire la acest capăt de cerere Judecătoria sectorului 6 București fiind competentă din punct de vedere general, material și teritorială să soluționeze cauze, sediul debitorului fiind pe raza sectorului 6 București.
Având în vedere susținerile contestatoarei de la termenul de azi, conform cărora prezenta cerere are ca obiect atât contestație la titlu, cât și contestație împotriva executării silite, instanța dispune disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestație la titlu și pune în discuția contestatoarei excepția necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București cu privire la acest capăt de cerere.
Contestatoarea, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București și declinarea cererii având ca obiect contestație la titlu către Tribunalul Argeș, aceasta fiind instanța competentă din punct de vedere material să soluționeze cauza.
Instanța dispune disjungerea capătului de cerere având ca obiect contestație la titlu formând prezentul dosar și reține cauza spre soluționare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei sectorului 6 București.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 27.10.2014, sub nr._/303/2014, contestatoarea C. de P. Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, în contradictoriu cu intimații B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N., și S. A., a formulat contestație la executare prin care a solicitat suspendarea executării silite până la data soluționării definitive a contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare dispuse de B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional nr. 1297/2014.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr. 2458/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. A., s-a dispus anularea deciziei de pensionare nr._/01.01.2011 și menținerea deciziei de pensionare emise de C. de pensii a Ministerului Apărării Naționale, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 164/2001.
În fapt, în perioada 2010-2013 s-a desfășurat, etapizat, un amplu proces de transformare a pensiilor speciale, inclusiv a pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/200/, în pensii de asigurări sociale.
În prima etapă, potrivit art. 4 alin (1) lit. a) din Legea nr. 119/2010, recalcularea tuturor pensiilor militare de stat stabilite în baza Legii nr. 164/2001 s-a efectuat într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a HG. nr. 735/2010, respectiv în perioada august-decembrie 2010.
Până la emiterea deciziilor de recalculare, pensiile plătite au fost cele cuvenite potrivit Legii nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise și au produs efecte începând cu data de 01.01.2011. Astfel, în marea majoritate a cazurilor, în luna ianuarie 2011, pensiile plătite cadrelor militare în rezervă au avut un cuantum mai mic, stabilit în urma recalculării.
În etapa a doua, desfășurată începând cu luna februarie 2011, odată cu adoptarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, legiuitorul a dispus inițierea procesului de revizuire a pensiilor, având în vedere alte criterii decât cele menționate în Legea nr. 119/2010 și detaliate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/2010. Astfel, au fost supuse revizuirii toate pensiile care au făcut obiectul primei etape, respectiv pensiile recalculate, inclusiv acele pensii ale căror cuantumuri au fost stabilite prin hotărâri judecătorești.
În același timp, începând cu data de 01.01.2011, cadrul legal referitor la drepturile de pensie și asigurări sociale este stabilit prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la aceeași dată fiind abrogate prevederile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
A treia etapă, cu caracter reparatoriu, instituită prin Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, a produs efecte juridice începând cu data de 01.10.2013, dată de la care pensiile recalculate sau revizuite ale căror cuantumuri sunt mai mici se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010, cuantum calculat potrivit Legii nr. 164/2001.
În vederea îndeplinirii cu celeritate, de către C. de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale, a obligațiilor stabilite în sarcina sa, potrivit dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, reclamantul a fost repus în plată cu drepturile de pensie avute în luna decembrie 2010 (stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare), începând cu luna februarie 2011, până în luna decembrie 2011 (când a fost emisă decizia de revizuire, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011), iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 i-au fost achitate în luna februarie 2011.
A menționat că prin sentința pronunțată, instanța de judecată a anulat decizia de recalculare a pensiei emisă în temeiul Legii nr. 119/2010, fără a institui în sarcina Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale o obligație ad aeterum de a menține în plată drepturile de pensie stabilite în baza Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (adică, inclusiv după abrogarea acesteia la 01.01.2011). Mai mult, instanța de judecată nu putea înlătura de la aplicare, în cazul supus judecății, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, ultraactivând dispozițiile Legii nr. 164/2001.
Sub acest aspect, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că instanțele de judecată nu au competența „ de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție, ca și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.”
Cu privire la autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești irevocabile, prin care a fost anulată decizia de recalculare a pensiei, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare și dacă aceasta poate fi supusă revizuirii, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat prin Decizia nr. 9 din 10 iunie 2013, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, act normativ aplicabil revizuirii pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și ai parchetelor de pe lângă acestea și pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular, similar Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011.
Potrivit acestei Decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „sunt supuse revizuirii și pensiile care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor Legii nr. 119/2010, atunci când deciziile de recalculare emise (...) au fost anulate prin hotărâri judecătorești irevocabile, fiind menținut cuantumul pensiei anterioare, fără a se putea reține puterea de lucru judecat a acestor din urmă hotărâri".
Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și justiție este aplicabilă, mutatis mutandis, și în cazul fostelor pensii militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) - b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniu pensiilor.
De altfel, aplicabilitatea Deciziei nr. 9 din 10 iunie 2013 la situația pensiilor militare de serviciu, recalculate potrivit dispozițiilor art. 1 lit. a) - b) din Legea nr. 119/2010, a fost evidențiată și de către Curtea Constituțională, în motivarea Deciziei nr. 323 din 10 iunie 2014, prin care a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celor ale art. 20 din anexa nr. 3 la aceeași ordonanță de urgență (care prevăd că „pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și b) din Legea. nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definite și irevocabile ale instanțelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii ").
Ca urmare a celor prezentate, contestatoarea a precizat că, prin aplicarea actelor normative mai sus menționate, până în prezent, reclamantului i s-a păstrat cuantumul pensiei avut în plată la 31.12.2010, așa cum, în fapt, a dispus și instanța de judecată prin sentința civilă nr. 2458/18.09.2011.
În dovedirea menținerii în plată a drepturilor de pensie avute în luna decembrie 2010, precum și a plății, în luna februarie 2011, a diferențelor dintre cuantumul pensiei din luna decembrie și cuantumul pensiei rezultat în urma recalculării în temeiul Legii nr. 119/2010, contestatoarea a anexat Buletinul de calcul pentru S. A..
Contestatoarea a menționat că, prin punerea în executare silită a sentinței civile nr. 2458/18.09.2012, reclamantul încearcă, în fapt, să înlăture aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 1/2011 (referitor la revizuirea pensiei) invocând autoritatea de lucru judecat, în condițiile în care hotărârii judecătorești i-a fost incidență legislația anterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/2011. Reclamantul încearcă acest artificiu chiar în condițiile în care Legea 241/2013, potrivit art. 1 stabilește că „pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. ”
Referitor la onorariul executorului judecătoresc s-a învederat că potrivit procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, executorului judecătoresc îi revine un onorariu de 1.240,00 lei, sumă care, în raport de munca prestată în această fază a executării, sunt, în opinia contestatoarei, exagerat de mari și neconforme cu dispozițiile art. 39 din Legea nr. 188/2000, cu modificările și completările ulterioare. Din această perspectivă, a solicitat instanței să cenzureze onorariul acestuia.
În concluzie, contestatoarea a solicitat admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr. 1297/2014 al Biroului executorilor judecătorești asociați B. Serbau C. și D. N..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 192 și urm., art. 711 și urm. Cod pr.civ.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosarul cauzei în copie următoarele înscrisuri: somație, încheiere stabilire cheltuieli executare din data de 09.10.2014, buletin de calcul pentru S. A., sentința civilă nr.2458/2012, decizia nr._ privind revizuirea pensiei în baza OUG nr.1/2011.
La data de 07.11.2014, prin compartimentul registratură, intimatul B. B. Ș. C. și D. N. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale.
Prin compartimentul registratură, intimatul S. A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite și admiterea actelor de executare dispuse de B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional 1297/2014.
Intimatul a arătat că prin încheierea dată în ședința din camera de consiliu din 10.09.2014, instanța a admis cererea de încuviințare a executării silite formulată și a încuviințat executarea silită începută în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.2458/2012 din data de 18.09.2012 a Tribunalului Argeș, în dosarul nr._, autorizând creditorul să treacă la executarea silită a obligației cuprinsă în titlul executoriu.
Cu privire la susținerea contestatorului care a afirmat că ..” prin hotărârea pronunțată, instanța de judecată a vizat aplicabilitatea Legii nr. 119/2010 și ale Legi nr. 164/2001, legi ale căror efecte au încetat la data de 31.12.2010”, contestatorul a arătat că temeiul legal al Sentinței civile nr. 2458/2012 nu este Legea nr. 164/2001, așa cum sugerează C. de P. Sectorială a MapN, iar instanța nu a judecat dacă Legea nr. 119/2010, respectiv Legea nr. 164/2001, sunt aplicabile sau nu, ci faptul că MapN, prin C. de P. Sectorială, a încălcat Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, lege care subzistă, reclamantul inventând un temei legal care nu există.
Față de cele precizate, intimatul a apreciat că solicitarea reclamantului de anulare a actelor de executare nu are temei legal, fiind o pură speculație.
Intimatul a arătat și faptul că, având în vedere durata de aplicabilitate limitată a Legii nr. 119/2010, după anularea Decizie de recalculare nr._/01.01.2011 emisă de MapN, nu a mai primit nicio altă decizie de recalculare care să poată fi revizuită legal de O.U.G. nr.1/2011. Cu toate acestea, contestatoarea a continuat abuziv acțiunea de revizuire a pensiei de serviciu, ajungând în situația de față când a revizuit în mod repetat ceea ce era anulat de instanța de judecată.
Intimatul a considerat că dreptul său la pensie a fost stabilit sub imperiul Legii nr. 164/2001, având dreptul la o continuitate în ceea ce privește evoluția acelei lei în viitor, ori reducerea pensiei s-a produs în mod total și imprevizibil.
Mai mult, diminuarea pensiei ca urmare a recalculării și imposibilitatea de a-și recupera vreodată sumele de bani pierdute au dus la ruperea justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general.
A menționat că pe durata exercitării activității de cadrul militar nu a avut șansa de a-și suplimenta veniturile, având de suportat incompatibilități și interdicții totale, în vreme ce alte categorii profesionale au beneficiat de șansa suplimentării veniturilor lor în lipsa oricăror incompatibilități și restricții.
Intimatul a apreciat că beneficiul rezultat din reducerea cuantumului pensiilor este minim, având în vedere numărul limitat al celor care au avut consecința diminuării pensiilor față de cei care au avut consecința măririi cuantumului pensiilor.
Față de cele precizate, intimatul a solicitat respingerea contestației la executare și încuviințarea tuturor formelor de executare în dosarul execuțional nr. 1297/2014, al Biroului E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N..
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: sentința civilă nr. 2458/2012, încheierea de încuviințare a executării silite, din data de 04.09.2014, recursul MapN în dosarul nr._, Adresa nr._/23.05.2014, cupon de pensie din luna decembrie 2010, tabel și extrase cu soluții ale Tribunalului București de admitere a apelurilor.
La data de 12.12.2014, prin compartimentul registratură, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul V. Nicușor C., prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite și admiterea actelor de executare dispuse de B. E. Judecătorești Asociați B. Ș. C. și D. N. în dosarul execuțional 1246/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București invocată la termenul din data de 14.01.2015, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 713 Cod procedură civilă, alin. 3 Cod procedură civilă, contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.
Astfel, prin sentința civilă nr. 2458/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. A., s-a dispus anularea deciziei de pensionare nr._/01.01.2011 și menținerea deciziei de pensionare emise de C. de pensii a Ministerului Apărării Naționale, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 164/2001.
Instanța constată că, în concret, contestatoarea a invocat motive de contestație la executare care atrag atât competența materială a Judecătoriei Sectorului 6 București, respective criticile aduse modalității de stabilire a cheltuielilor de executare, cât și motive care atrag competența materială a Tribunalului Argeș, sub aspectul lămuririi întinderii aplicării titlului executoriu, astfel cum se va argumenta în continuare.
Astfel, prin contestația la executare formulată, s-a invocat intervenirea unui impediment la executarea sentinței civile nr. 2458/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._, constând în . O.U.G. nr. 1/2011, care a modificat prevederile legale în material stabilirii drepturilor de pensie, respectiv a Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Acest act normativ poate produce efecte asupra existenței obligației intimatei de a emite o decizie de stabilire a obligației de plată a pensiei în cauntumul existent în decembrie 2010, respectiv asupra existenței obligației contestatoarei de a emite o decizie în temeiul noului act normativ care reglementează acest domeniu, ulterior pronunțării titlului executoriu, ipoteză în care s-ar ar limita în timp întinderea aplicării titlului executoriu.
Acest act normativ a produs efecte juridice începând cu data de 01.10.2013, dată de la care pensiile recalculate sau revizuite ale căror cuantumuri sunt mai mici se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
Pe cale de consecință, soluționarea contestației la executare prin prisma acestor motive presupune analiza dispozițiilor legale specific în materia pensiei și impactul acestor dispoziții legale asupra deciziei vizate de sentința civilă nr. 2458/18.09.2012, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ sub aspectul întinderii în timp a aplicării dispozițiilor titlului executoriu, respectiv a lămuririi dispozițiilor care în concret vor fi puse în executare, respectiv emiterea unei noi decizii având ca obiect cuantumul pensiei în plată în luna decembrie 2010, modul în care noul act normativ produce efecte asupra existenței acestei decizii ori posibilitatea recuperării, în temeiul sentinței civile nr. 2458/18.09.2012 a Tribunalului Argeș, a diferenței dintre sumelor de bani pretinse de intimat între cauntumul pensiei stabilită printr-o eventuală decizie emisă de contestatoare în temeiul titlului executoriu sau a Legii nr. 241/2013 și aceea efectiv plătită între lunile februarie 2011-octombrie 2013.
Or, analiza acestor aspect este de competența exclusivă a instanței specializate în materia asigurărilor sociale și în considerarea faptului că instanța care a pronunțat hotârârea ce se execută, în speță Tribunalului Argeș, soluționează contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că revine Tribunalului Argeș competența de a solutiona contestația la titlu, astfel încât instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, instanța care a pronunțat hotărâre ce constituite titlu executoriu în dosarul 1297/2014 al B. B. Ș. C. și D. N..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a instanței.
Declină competența de soluționare a cererii având ca obiect contestație la executare silită, privind pe contestatoarea C. DE P. SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE, cu sediul în București, .. 7-9, sector 6 în contradictoriu cu intimații BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI B. Ș. C. ȘI D. N., cu sediul în București, ..17, sector 3, C. RO_ și S. A., domiciliat în Pitești, ., Jud. Argeș, CNP_, în favoarea Tribunalului Argeș.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. AC./Thred. EV.
6 ex.
| ← Anulare act. Sentința nr. 124/2015. Judecătoria SECTORUL 6... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
